Page 2 - Drumul_socialismului_1980_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

I AVUŢIE Ci TREBUIE REINTRODUSA La şantierul electrotehnic al I. G. S. Hunedoara

0' hotărîre unanimă: respectarea termenelor f T E L E '

planificate la punerile în funcţiune 1G,00Telex direct
16,05I n
tehnică
Acţiuni minuţios organizate, 1G,30 Emisiune
germană
In condiţiile autoconducerii mulţumit să vorbească la beneficiarului şi proiectantu­ lucrărilor, precum şi în con­ 18,25Tragerea
gospodăreşte aplicate muncitoreşti şi autogestiunii modul general despre activi­ lui la obiectivele ce-i ’ revin ducerea şi îndrumarea dc că­ 1S,35 La volan
executat
şantierului
dc
economice, adunarea generală
tăţile lor, oi s-au implicat di­
pe
tre maiştri a formaţiilor dc
a oamenilor muncii de la şan­ rect în rezolvarea unor stări platforma Călan. Cornel Pre­ lucru. Unii maiştri dau şefu­ 18,501001 de s
19,00 Tel ej urna
(Urmare dii> pag. I) ţionează pentru creşterea ran­ tierul electrotehnic al I.C.S. dc fapte, venind cu soluţii da, maistru, arăta că echipe­ lui de formaţie proiectele de 19,20In actual
damentului dc extracţie, pen­ Hunedoara, prin modul cum adecvate. Soluţiile ei'au nece­ le pe care le coordonează îşi execuţie, iar ei se ocupă doar tirea ale)
tru valorificarea tuturor com­ s-a desfăşurat, a asigurat e- sare pentru că aşa cum re­ .desfăşoară activitatea la la- de întocmirea bonurilor de,
multe ori valută cheltuită 9 martie
ponentelor utile din mine- xercitarea, într-un climat de zulta din darea de scamă, în minurill semifabricate 2. Pen­ i consum, fără a mai urmări
pentru importul unor astfel 19,35Călătorie
reurile extrase. Aşa s-a ajuns principialitate, exigenţă şi ciuda rezultatelor bune — tru punerea în funcţiune la desfăşurarea pe fază a lucră­
de materii prime. Sînt me­ meii „O
să se „deschidă"... responsabilitate muncitorească, creşterea productivităţii mun­ termenele stabilite este nece­ rilor. Aceste practici au fost
tale recuperate cc vor lua a tuturor atribuţiilor colecti­ cii cu 5 la sută şi reducerea sară respectarea cu stricteţe aspru, criticate de mulţi din­ siune de
drumul cuptoarelor dc topi­ ...O MINA DE FIER vului de muncă menite să .de­ cheltuielilor materiale la 1000 a graficelor de execuţie de tre cei înscrişi la cuvînt. 20,00 Film arti
re. 150 tone de metal recupe­ IN STERILUL DE termine ridicarea pe o treap­ Ici producţie — şantierul nu către constructori. Cum nici problema econo­ şi Ovidi
rate, care altfel s-ar fi pier­ MINEREU CUPRIFER tă nonă, superioară a activi­ şi-a realizat planul pc anul Inginerul MLrcea Faur, şe­ misirii riguroase a materiale­ TV.
dut cine ştie pe unde. tăţii economice din şantier, trecut decît în proporţie de ful lotului 1, nu se declara lor nu a fost lăsată pc un 21,40Telejurnal
Dar tot aici, din anul Pînă nu de mult, acest ste­ să aducă o contribuţie- efecti­ 99,17 la sută. Cauza princi­ mulţumit cu rezultatele obţi­ plan secund, în cadrul dez­
1979 s-a trecut masiv la re- ril se transporta la iazul dc vă la înlăturarea neajunsuri­ pală a acestei nerealizări con­ nute, în special întîrzieri la baterii au fost arătate unele
condiţionarea pieselor utila­ decantare, deşi mai conţinea lor. Aşa cum se exprima unul stă în neasigusarea fronturi­ punerile în funcţiune. Disci­ neajunsuri care duc la risi­
jelor în funcţiune şi refolo- unele cantităţi de fier. Prin dintre participanţii la dezba­ lor dc lucru dc către şantie­ plina de producţie, disciplina pă. Vasile Ţigăreanu şi Mi-
sirea unor părţi componente extinderea folosirii reactivi­ teri — maistrul Ion Coca — rele de construcţii. Nereali- tehnologică mai lasă de dorit hai Rădac au luat atitudine
ale agregatelor casate. Din lor indigeni, pe lingă elimi­ stă în puterea acestui colec­ zînd planul de producţie, co­ la punctele dc lucru din şan­ împotriva acestor carenţe. în DEVA : D
axele vagoneţilor de mină se narea importurilor s-a trecut tiv, ca, în spiritul autocon­ lectivul nu şi-a respectat nici tier — arăta el. Se remarcă acest context de idei, aduna­ (Patr*«); r
(Ar" hUNE
confecţionează şuruburi pen­ la extragerea acestui metal. ducerii muncitoreşti, să deci­ angajamentul asumat în adu­ şi o fluctuaţie de forţă de rea generală din cadrul şan­ mul oare ne
tru morile cu bile din uzina Bătălia care se dă acum la dă asupra problemelor majo­ narea generală a oamenilor muncă între echipe. Apoi, tierului electrotehnic a îmbră­ căra) ; Jachi
uzina de preparare se des­ (Arta); Mtsiun
de preparare. Dînd | dovadă re ale activităţii economice şi muncii din ianuarie 1979. pentru a suplini lipsa forţei ţişat iniţiativa „Să lucrăm o
de multă ingeniozitate, oame­ făşoară sub imperativul va­ sociale din şantier. Pentru ca situaţia să nu se de muncă de pe şantier este zi pe lună cu materiale eco­ unu — seriile 1
structorul) ;
nii muncii au descoperit că lorificării complete a fierului Problemele majore nu sînt mai repete şi în acest an, necesară policalificarea per­ nomisite“. Adio, dar răm:
şasiurile maşinilor de încăr­ rezultat în procesul de flota- altele decît problemele de fie­ muncitorii, cadrele tehnice sonalului muncitor. Aceasta Oamenii muncii, prin felul Mituri Viteazul
(Unirea) ; Să i
cat din subteran pot fi folo­ ţic al minereurilor cuprifere. care zi ale colectivului : fina­ pun un accent deosebit pc e- trebuie făcută din mers, di­ cum au dezbătut problemele căzătoare (7
Se obţin rezultate bune. Anul
site cu succes la confecţio­ trecut s-au extras 43 tone de lizarea la datele planificate liminarea unor neajunsuri or­ rect în frontul dc lucru. EI legate de activitatea lor, au Ultima i'rontii
narea cărucioarelor de per­ fier la o mie tone de steril. şi chiar *în devans a obiecti­ ganizatorice sau dc aprovi­ mai arăta ca pentru realizai demonstrat că sînt implicaţi (Republica); L
forare. Pe lingă valoarea velor la care lucrează, folo­ zionare, în scopul realizării rea în timp optim a obiecti­ direct în conducerea activi­ ranţ.a (Cultural
Anul acesta Se preconizează, cunoaşte pe K
practică se obţine şi o eco­ sirea cu înalt randament a ritmice a tuturor lucrărilor. velor trebuie să se insiste mai tăţii economico-socialc;— că citoresc) ; VUI
ca prin perfecţionarea insta­
nomie de 100 000 lei la fie­ tuturor capacităţilor de pro­ Fritz Petru, şef de brigadă, mult pe creşterea productivi­ vor acţiona cu toată fermita­ cană pentru ra
laţiei de separare magnetică, ducţie, a forţei de muncă, or­ resc) ; LONEA
care cărucior construit. 80 la cerea să se facă o mai bună tăţii muncii, aceasta realizîn- tea pentru intensificarea prin
să sporească cantitatea de ganizarea judicioasă a muncii la vinâtoare (I»
sută din cantitatea dc metal metal extras la 71 tone la aprovizionare cu aşa-ziscle du-se şi pe seama cercetării toate mijloacele a ritmului dc TUI!-A ; Teatr
(Muncitoresc);
înglobată într-o asemenea aceeaşi mie de tone steril. 1 la fiecare obiectiv şi lucra­ materiale mărunte. Lipsă lor tehnico-aplicative. Dar temele execuţie pe şantierele noilor 39 de trepte (1
maşină este refolosită. In re, întărirea ordinii şi disci­ contribuie într-o marc măsu­ respective să fie realizate ţi- obiective, asigurîndu-se recu­ URICANI : Fi
concluzie, în atelierele de la Recuperarea şi utilizarea plinei sub toate aspectele, asi­ ră la încetinirea ritmurilor nînd cont dc interesele pro­ perarea rapidă a rămîncrilor (7 Noiembrie
integrală a resurselor mate­ gurarea unei calităţi ridicate de execuţie. ducţiei. în urmă şi respectarea rigu­ Moartea unui
mină se obţine o valoare su­ riale refolosibile rezultate din la toate lucrările şi, bineînţe­ Pentru a avea o eficienţă In anul 1979 au fost, de a- roasă a termenelor planifica­ roşie) ; ORAŞ!
plimentară de un milion de Carter superde
procesele dc producţie, recon- les, reducerea costurilor de sporită şi o calitate înaltă în semenea, unele deficienţe în te pentru punerile în func­
lei numai din recondiţiona- tria) ; Police I
diţionarea şi refolosirea pie­ producţie. excouţie, inginerul Hutter ceea ce priveşte aducerea la ţiune. seriile X-1I
rea pieselor.
selor, subansamblelor şi pro­ Aşa stind lucrurile, partici­ Reiner, şeful lotului III, so­ cunoştinţa colectivelor de GEOAGIU-BAI
Metalul, în diversele lui duselor, se ştie, constituie o panţii la dezbateri nu s-au licita prezenţa permanentă a muncă a stadiilor fizice ale DORIN CORPADE tru fotbal (Cai
ipostaze, este valorificat su­ sursă importantă în asigura­ ră) ; haţeg ;
ianjen (Popula
perior daforită mîinilor de rea aprovizionării lehnico- Lumea Atlantic
gospodari ale celor ce îl fo­ materiale a producţiei. Oa­ Capcană penlri
losesc. . Vrem să vă reţinem menii muncii dc la E.M. De­ C.S.H., atelierul meciuri FONTA de cultură) ; c
nie) ; SIMERL
atenţia cu un alt aspect le­ va, în felul cum şi-au orga­ că 1. Strungarul loan Gos H PESTE PREVEDERI vals (Mureşul)
gat tot de valorificarea in­ nizat activitatea, fac să se llan, uit comunist care de­ Harnicul colectiv <lc mun­ bra (Lumina)
păşeşte sarcinile lunare de
tensivă a resurselor mate­ taie mai puţini arbori din Plan cu peste 30 la sută, că de .la secţia furnale a Totul pent-u 1
rul) ; Gf LAI
riale. pădure, iar metalul să se în­ executind lucrări de marc întreprinderii „Victoria“ Că­ plă problemă
La uzina de preparare a drepte spre acele locuri unde fineţe. lan îşi onorează cu cinste (Muncitoresc).
minereurilor de cupru se ac­ prezenţa lui este stringentă. Foto : VIKGfL ONOIU angajamentul asumat în în­
trecerea socialistă pe acest
S an. Cel mai convingător ar­ BEadk
gument în acest sens îl re­
PUTERNICĂ ANGAJARE MINEREASCĂ prezintă cele 1 400 tone fon­
tă obţinută suplimentar pînă
BUCUREŞTI
la data de 30 ianuarie a.c. dioprograinul d.
(Urmare din pag. I) tere a producţiei de cărbu­ fapte de muncă chemării ce Formaţiile conduse de maiş­ Radiojurnal ;
ne pentru cocs, de sporire le-a fost adresată de se­ trii Torna Faraon şi Emil presei ; 8,10 Cu
în continuare a productivi­ diiior; 9,00 BuU
Vorbitorii au subliniat în cretarul general al parti­ Wolner se înscriu cu cea 9.05 Răspundem
tăţii muncii şi de ridicare rilor; 10,00 Bule
cuvîntul lor că rezultatele dului, tovarăşul Nicolae mai însemnată contribuţie la 10.05 Atlas folc
foarte frumoase din anul a eficienţei economice, au Ceauşescu, de a spori pro­ realizarea acestei producţii. ştiinţa şi viaţa
trecut se datoresc muncii făcut valoroase propuneri ducţia de cărbune a ţării. RITM SUSŢINUT Anda Călugăr«
desfăşurate de mineri, de pentru folosirea mai depli­ In încheierea adunării, Buletin de ştia
nă a tehnicii din dotare, într-o atmosferă de puter­ LA REALIZAREA vanr mii eră ra<
cei care lucrează nemijlocit organizarea superioară a NOILOR OBIECTIVE — v..
la fronturile de lucru, dez­ producţiei şi a muncii, îm­ nic entuziasm, participan­ corn o*
voltării bazei materiale, ex­ ţii au adresat Comitetu­ în faţa colectivului de 13.00 Radiojurna
bunătăţirea condiţiilor de lui Central al partidu­ judeţul, ţara; li
tinderii şi folosirii mai de­ muncă de la I.C.M.M. Pe­
muncă şi viaţă ale mineri­ lui, tovarăşului NICOLAE troşani stau anul acesta sar­ club ; 16,00 1
pline a mecanizării, mo­ lor, intensificarea activită­ CEAUŞESCU, o telegramă 16,20 Coordonat
ce ; 16,40 Şlagăr
dului în care organizaţia de ţii cultural-educative şi în care se spune printre cini deosebite. Primele obiec­ prin decenii; 1
tive din planul punerilor în
partid, precum şi conduce­ de ştiri; 17,20 Pc
sportive. Exprimînd voinţa altele : „Dorim ca prin funcţiune sînt : noua incin­ 18.00 Orele seri
rea întreprinderii, organi­ colectivelor de mineri, toţi faptele noastre de muncă tă Lupeni — Est, noua plat­ terpreţi de nu
zaţiile de sindicat şi U.T.C. vorbitorii şi-au manifestat să vă asigurăm, stimate şi formă şi hala din Lupeni a tară ; 20,15 Carn
s-au ocupat de rezolvarea hotărârea de a majora an­ iubite tovarăşe Nicolae T.R.I.U.M. Petroşani. Aici se 20,35 Cadenţe sc
O zi într-o oră
tuturor problemelor econo­ gajamentele luate iniţial în Ceauşescu, de profundul a- vor executa tuburi de aeraj, juterii muzicale
mice, sociale şi politico-e- întrecerea socialistă. Ei au taşament şi deplina noastră produse mult solicitate de Non stop muzic
ducative. cerut consiliului oamenilor aprobare faţă de politica minele Văii jiului. Muncind
muncii ca în lumina pro­ bine, organizat, avînd sarci­
într-un spirit de înaltă internă şi externă a parti­
exigenţă şi răspundere punerilor făcute în aduna­ dului şi statului nostru şi nile stabilite concret în gra­ TIMIŞOARA: î
muncitorească participanţii re să îmbunătăţească o- că nu vom precupeţi nici fice, defalcate pe şantiere, litatea radio; 20
zilei; 20,15 Foi
biectivele angajamentului un efort pentru a respecta loturi, formaţii dc lucru, co­
Ia dezbateri au analizat pe ncsc : Intîmpină
întrecerii pe mină în raport întocmai angajamentul luat lectivul muncitoresc de la de depuţaţi dep
larg unele neajunsuri din Ln înfăptuirea vi
cu condiţiile existente şi cu de a da patriei cărbune I.C.M.M. Petroşani raportea­
activitatea colectivului, re­ ză la zi respectarea tuturor munist al ţării;
hotărârea fermă a mineri­ cocsificabil cit mai mult şi
zervele importante de creş- lor de a răspunde prin de bună calitate“. termenelor stabilite. F.D.U.S. privinc
rea judeţului Ai
fii teritorial, coi
ridicarea nivelul
al întregului po
Potrivit programării, în lecţiile se ţin doar odată pc cu ascultătorii;
maţii şi solişti
ziua dc 29 ianuarie a.c., tre­ Ce se întîmplă ciad învăţămîntul agrozootehnic săptămînă, de regulă, în ziua uşoară de pe toa
buia ca la învăţămîntul a- dc luni (?). Conducerea cer­ nele; 21,00—21,30
grozootehnic să fi c dezbătută cului se face pe apucate, artele.
în toate cercurile, indiferent se desfăşoară după ... inspiraţie cînd de şeful fermei, cînd de
de profil, cea dc-a cincea inginerul şef. în aceste con­
lecţie. Pentru a consemna condiţii dc microclimat şi fu-j Xll-lea al partidului, că nu lităţi înregistrate de unitate ţioneze — n.n.) la C.A.P. Bă- diţii nu este de mirare de ce
modul cum se desfăşoară a- rajare". Am desprins faptul se urmăreşte cu exigenţă în sectorul zootehnic, unde cia, ne-a furnizat citeva de­ există o aşa „bogată" acti­ Vreme
ceastă activitate, am fost pre­ că aici lecţiile se. ţin, după frecvenţa cursanţilor. Dc ase­ doar cîte o vacă din 4 dă talii, dacă pot fi numite ast­ vitate la cercul respectiv de
zenţi în citeva cooperative a- inspiraţie, la grajd sau la se­ menea, în planul tematic s-au lapte, restul fiind gestante. fel, brigadiera Victoria Mun­ învăţămînt agrozootehnic.
probi
Timpul
gricole. Iată, pc scurt, as­ diul G.A.P., cînd este loc li­ cuprins trei teme cu caracter O „eficienţă“ asemănătoare teanu. între altele, anr aflat Aspectele relatate eviden­ ziua de 1 februa;
pecte întîlnite în unităţile vi­ ber, deoarece nu există ame­ general pirvind sortimentele au şi lecţiile cercului zootch- . că cercul este frecventat doar ţiază persistenţa unor serioa­ caldă cu cer nc
zitate. najat nici un fel de punct de furaje. Este uşor să ne nic dc la C.A.P. Băcia, con­ dc 12 cursanţi şi că în ziua se şi mai ales intolerabile cădea ploi Jocale.
La C.A.P. Tîmpa, lectorul agrozootehnic (!). La cămi­ imaginăm, spre exemplu, ce dus de medicul veterinar raidului nu era programată neajunsuri în desfăşurarea în- sufla moderat ci
cari locale de 4i
cercului cu profil pentru nul cultural, unde este punc­ dezbateri „fructuoase“ se pot Romulus Munteanu. Şi la a- nici o lecţie. Lecţia anteri­ văţămîntului agrozootehnic. E- din sud-vest şi •
creşterea animalelor, ing. tul de documentare politico- organiza la lecţia „Furaje ceastă unitate carenţele ma­ oară (a cărei temă a rămas radicarea lor implică o răs­ peratura minimă
Maria Bariu, ne-a pus la dis­ ideologică, nu se pot desfă­ grosiere, prepararea şi rolul nifestate în furajarea anima­ o enigmă, deoarece brigadie­ pundere sporită din partea prinsă între 0 ş
poziţie o programare proprie, şura activităţi din cauză că lor“, în condiţiile cînd la lelor şi organizarea produc­ ra nu a participat la ea), s-ar organizaţiilor de partid, a iar cea maximă
10 grade.
în care s-a făcut un „salt“ aici nu sînt asigurate con­ C.A.P. acestea sc adminis­ ţiei sînt puse cu putere în e- fi ţinut în ziua de 24 ia­ consiliilor unice agroindus­
peste această săptămînă. To­ diţii de încălzire. Ca un as­ trează în stare netocată în videnţă de producţia medie nuarie a.c., după care s-a
tuşi, pentru „ameliorarea" si­ pect negativ am reţinut şi hrana animalelor. Dealtfel, zilnică de lapte marfă, care luat „vacanţă“ pînă în ziua triale şi organelor agricole
tuaţiei, interlocutoarea ne-a faptul că nu s-au pregătit din formalismul şi superficialita­ nu depăşeşte nici 1,5 1 (!) pc dc 5 februarie. judeţene pentru ridicarea ni­ La munte, vre
spus că va organiza chiar timp grafice şi alte mate­ tea ce se manifestă în orga­ cap de vacă nfrajată. Şeful fermei zootehnice de velului pregătirii politice şi cu cer noros.
ad-hoc, dacă dorim, ţinerea riale ajutătoare privind rea­ nizarea şi desfăşurarea învă- Despre activitatea cercului la C.A.P. Batiz, ing. Pavel profesionale a lucrătorilor din ninsori tem por a
celei de-a cincea lecţii, avînd lizările concrete din unitate ţămîntului agrozootehnic au pentru cultura plantelor de Petrovici, ne spunea că la agricultură. va sufla tare cu
ca temă „îngrijirea tinere­ şi sarcinile ce-i revin din do­ corespondent direct în rezul­ etmp, care funcţionează (mai cercul pentru creşterea ani­ 100 km/h viscolii:
tului taurin nou născut în cumentele Congresului al tatele cu mult sub posibi­ binc-zis ar trebui să func­ malelor dc la această unitate N. TIRCOB