Page 9 - Drumul_socialismului_1980_04
P. 9
SENTIMENTE DE ÎNALTA PREŢUIRE Şl
i PROLETARI din toate tarile, uniţi*vă !
wÆi ^ --—l™ STIMĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI,
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
Telegrame adresate iubitului conducător
Din judeţul nostru conti mului şi comunismului pe al Xll-lea al partidului, pen
nuă să fie trimise pe adre pămîntul patriei . tru înflorirea şi dezvoltarea
sa tovarăşului Nicolae Raportăm, mult stimate şi patriei , socialiste, pentru
Ceauşescu telegrame şi me- . iubite tovarăşe secretar ge creşterea bunăstării şi civili
saje de felicitare în care neral, că am reuşit să intro zaţiei întregului nostru po
organizaţii de partid, de ducem pe scară largă teh por".
masă şi obşteşti, colective nica nouă în subteran, dis ,,împreună cu întregul po
de oameni ai muncii işi ex punem la ora actuală de a- por comuniştii, toţi oamenii
primă nemărginita bucurie, proape 40 de complexe me muncii din acest străvechi
cele mai înalte simţăminte canizate, dintre care unele oraş, vatră de cultură ro
de mindrie patriotică şi pu fabricate in Valea Jiului —- mânească — se arată in
ternica angajare muncito la indicaţia şi cu sprijinul telegrama Comitetului oră
rească faţă de realegerea dumneavoastră nemijlocit —-, şenesc de partid Orăştis —
sa în suprema funcţie de că se înfăptuiesc cu hotă- pătrunşi de ¡nalte sentimen
Şl AL C 0IUS III ULUI POPULAR JUDEŢE A IU preşedinte al Republicii So rire indicaţiile date de dum te de dragoste, stimă şi
cialiste Rorrîânia.
respect, de profundă inin-
neavoastră cu privire la for-.
In telegrama Comitetului morea minerului-tehnician, drie patriotică, işi exprimă
municipal de partid Petro capabil să stăpinească teh aprobarea deplină şi neţăr
şani se arată intre altele : nica nouă-din dotare, că murita bucurie pentru rea
Anul XXXII, nr. 6 969 JOI, 3 oprilie 1980 4 pagini — 30 bani
,.Toţi oamenii muncii din sintem preocupaţi de în legerea dumneavoastră, cel
Valea Jiului, mineri, prepa făptuirea neabătută a obi mai iubit fiu al poporului
ratori, constructori, energe- ectivelor suplimentare sta nostry, conducător încercat
ticieni şi de alte profesii au bilite cu prilejul vizitelor al partidului şi statului, per
CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI primit cu deosebită bucurie dumneavoastră, a conducerii sonalitate marcantă a vieţii
de partid, în municipiul
politice internaţionale, în
şi satisfacţie vestea reale
gerii dumneavoastră, mult Petroşani, prin realizarea la înalta funcţie de preşedinte
stimate şi iubite tovarăşe termen a obiectivelor social- al Republicii Socialiste Ro
Nicolae Ceauşescu, in înal culturale din acest an şi cin mânia.
Avem satisfacţia de a vă
Oolecflvylyi mingi Lupeni î-a fost înmînaf, ieri, ta funcţie de preşedinte al cinalul următor. raporta în acest moment
Sintem convinşi că avîn-
Republicii Socialiste Româ
nia, fapt pentru care vă a- du-vă pe dumneavoastră in sărbătoresc că economia o-
OrapeSoi şi Diploma de onoare de unitate fruntaşă dresăm calde felicitări, cele fruntea ţării, conducător re raşului realizează astăzi o
mai alese ginduri de stimă voluţionar, patriot înflăcărat, producţie industrială globa
pe ţară pentru rezultatele obţinute în întrecerea şr recunoştinţă, urindu-vă cu o gindire teoretică şi lă de peste 2 miliarde lei,
practică clarvăzătoare, vom
mulţi ani fericiţi şi luminoşi
pentru a sluji cu devota putea să realizăm măreţele
socialistă pe anul 1973 ment cauza făuririi socialis- sarcini trasate de Congresul (Continuare in pag, a 2-a)
După ce, la sfîrşitul săp- rea întrecere socialistă in natului minier Valea Jiu Campania agricolă de primăvară PRODUCŢIA
tămînii trecute, tovarăşul care sînt angajate toate lui. suplimentara —
Nicolae Ceauşescu, preşe colectivele de oameni ai în cuvântul lor, şi-au ex ÎN CONTINUA
dintele republicii, a confe muncii dovedindu-se un primat mulţumirea şi Cum frétais aplicate erbicidele CREŞTERE
rit înalte distincţii unor co puternic cadru de emulaţie profunda recunoştinţă faţă
lective fruntaşe în produc a muncii necontenite a în de grija pe care partidul şi la culturile de cereale păioase . Colectiva! I.M. Pelrila
ţie. printre care şi cel de la tregului popor, pentru în statul, personal tovarăşul — care în acest an a lan
i.M. Lupeni — căruia i s-a deplinirea şi depăşirea sar Nicolae Ceauşescu, o poar sat chemarea la întrecere
decernat Ordinul Muncii cinilor de plan, pentru în tă minerilor, arătînd că Un loc esenţial în tehnolo cată. în această perioadă către toţi minerii ţării,
clasa I — ieri, la Palatul florirea României socialiste, succesul obţinut în anul tre gia ce se aplică în vederea este momentul cinci în fie pentru a da patriei cit mai
cultural din Lupeni a avut în continuare, din însărci cut este rodul întregului co creşterii producţiei de ce care unitate agricolă tre mult cărbune — continuă
loc adunarea festivă pentru narea Consiliului Central lectiv al minei, al sprijinu reale păioase îl ocupă com buie să se treacă efectiv la seria succeselor în muncă.
înmînarea Drapelului de în al U.G.S.R. a în-minat Dra lui efectiv primit din partea baterea pe cale chimică a erbicidarea cerealelor pă ■Astfel, de la începutul a-
treprindere fruntaşă pe ţa pelul şi Diploma de onoare C.M.V.J. şi minister, al or buruienilor, respectiv erbi- ioase de toamnă, deoarece nului, din subteranele Pe-
ră şi Diploma de onoare de întreprindere fruntaşă ganelor- de partid orăşe cidarea. La combaterea bu se constată că în unele la trilci s-a extras o produc
pentru rezultatele deosebite pe ţară, care au fost primi nesc, municipal şi judeţean, ruienilor sînt folosite sarea nuri au apărut masiv bu ţie suplimentară de peste
obţinute în întrecerea so te de loan Mondoca, secre al atenţiei de care s-a bucu de dimetil amină şi ice- ruienile.
cialistă pe anul 1979. tarul comitetului de partid, rat din partea conducerii de dlnui (acid 2,4 D+Dicam- Unul din elementele care Din cronice
La festivitate au participat Gheorghe Marchiş, directo partid şi ele stat. baj. Aplicarea corectă a a- condiţionează reuşita erbi-
tovarăşii VIXIGIL TROFIN, rul întreprinderii şi Dumi Totodată, au arătat hotă- cestor erbicide, ţinî.nd sea cidârii îl constituie alege
membru al Comitetului tru .Făiniş, preşedintele co rîrea ca şi in continuare să ma de epocă, doza optimă, rea momentului optim Întrecerii
Politic Executiv al C.C. al mitetului sindicatului., . facă totul pentru a realiza condiţiile climatice şi teh pentru această acţiune.
, P.C.R., viceprim-ministru Obţinerea de către harni şi depăşi sarcinile de plan nica de aplicare — para Momentul erbicidării se sodaffsle
al guvernului, ministrul cul colectiv al minei Lupeni şi angajamentele asumate metri care- diferă în raport stabileşte diferenţiat, in
minelor, petrolului şi geo a înaltei distincţii consti în întrecerea socialistă. A- ele condiţiile fiecărui con funcţie de stadiul de dez 5 900 tone de cărbune.
logiei, Ion Ciueu, prim se tuie o nouă şi grăitoare vînd în vedere condiţiile voltare a plantelor de cul Cele mai bune rezultate
cretar al Comitetului jude expresie a profundei preţu create pînă în prezent, gra siliu unic agroindustrial şi tură şl de dezvoltarea bu le înregistrează sectoarele
ţean Hunedoara al P.C.R., iri pe care conducerea dul înalt de mecanizare a chiar fiecărei unităţi agri ruienilor. Cind griul sau V şi IV. Numai în aceas
preşedintele Comitetului e- partidului şi statului nostru lucrărilor miniere — pe cole —, contribuie hotărî- orzul sînt între fazele de tă lună, minerii din cele
xecutiv al Consiliului popu o acordă muncii neobosite seama cărora la sfîrşitul lor la reuşita acţiunii de Dr. ing. MINAI GUTĂ două sectoare au raportat
lar judeţean, I’etru Fur- a minerilor, care au înţeles trimestrului I deja au în- combatere pe cale chimică Inspectoratul judeţean peste prevederi 1 000 şt,
dui, preşedintele Uniunii necesitatea, de a da patriei a buruienilor şi, implicit, la pentru protecţia plantelor respectiv, 800 tone de căr
sindicatelor din ramura mi cărbune cit mai mult şi mai CONSTANTIN IOVĂNESCU obţinerea unor producţii Deva bune. Semnificativ este
nieră, petrol, geologie şi e- ieftin. sporite de.cereale, în con faptul că sporul de- pro
n-şrgie electrică, mineri, Au luat apoi cuvîntul to diţii de economicitate ridi (Continuare in pag. a 2-a) ducţie s-a obţinut ca ur
şefi de brigăzi, cadre teh- varăşii ing. Gheorghe Mar {Continuera in pag. a 2-a) mare a creşterii producti
nico-inginereşti dîn cadrul chiş, directorul întreprinde vităţii muncii, indicator
minei şi Combinatului mi rii., Constantin Lupulescu, la care depăşirea de la
nier Valea Jiului, numeroşi şef de brigadă la sectorul începutul anului se ridică
invitaţi. IV, Ion Catană, maistru e- la peste 130 lig pe post,
în cadrul şedinţei tova lectrom.ecanic la sectorul
răşul Petru Furdui a evo VI, Ion Gîrea, şef de bri DOVEZI ALE
cat semnificaţia evenimen gadă la sectorul III, ing. HĂRNICIEI
tului care se înscrie în at Dumitru Dănciulescu. şeful
mosfera de entuziasm şi ab sectorului IV, cel mai mare Ti oi dovezi ale hărnici
negaţie cu care poporul nos şi mai mecanizat sector de ei siderurgişlilor httnedo-
tru înfăptuieşte Programul producţie din Valea Jiului reni sini înscrise în marea
partidului, hotărârile celui şi ing. Dan Otto-Surulescu, întrecere socialistă ce a-
de al XH-lea Congres, ma director general al Combi nimă întregul nostru po
por. C.ea de a treia lună
a primului trimestru adau
gă alte şi afle sporuri de
producţie. Insumînd aces
IPStH Prima şarjă te realizări, de la începu
tul anului, siderurgişlii au
produs în mod suplimentar
cuptorul duduie sub greu său examen. Cineva sugera peste 9 -100 tone cocs me
tatea fontei lichide, încinsă se ideea cu la acest început talurgic. 3 500 tone fontă
la sute de grade Celsius. să lucreze pe macara — ea alba. peste 5 000 tone o-
Este prima şarjă, Ia primul însuşi nouă, în probele de Mecanizarea lucrărilor Sn subteran este una din condiţiile formării minerului nou, ale ţel şi 1 000 tone laminate.
cuptor, al primului obiec foc ale producţiei — un creşterii rodniciei muncii sate.
tiv, de pe platforma indus bărbat experimental. Dar E-
trială a Colanului, cuplat lisabeta Tirt a solicitai să
estimabilă la dezvoltarea gîn-
zilele trecute la circuitul i se încredinţeze ei sarcina dirii social-politice romaneşti“ trecute beneficiarului noua muncesc cu hărnicie pe şan
tierul acestui obiectiv dc in
policlinică din Călan, situată
economiei naţionale. şi onoarea de a turna pri şi de un apreciat spectacol, in oraşul nou. Clădirea şi a- teres obştesc.
Toate privirile, sînt aţin ma şarjă Ia noua turnăto susţinut de ansamblul folclo paralura necesară reprezintă LIVRĂRI în avans
tite, pe rînd, spre cuptor, rie a Colanului. Şi a izbu ric „Bucura“ al Casei de o investiţie de peste 2,5 mi LA FONDUL DE STAT
Ici.
lioane
ca
în
Urmează
apoi spre macara, spre tit. cultură din Haţeg. scurtă vreme personalul me Preocupîndu-se de buna în
oala de turnare şi spre for Prima şarjă, primul exa LUNA CĂRŢII ELEVI LA dical să-şi ocupe locurile in grijire şi hrânire a animale
cabinete şl să primească pri
ma în care fonta incandes men, prima reuşită. Reuşită ÎN ÎNTREPRINDERI PLANTATUL POMILOR mii pacienţi. lor, cooperatorii din Mărti-
Zilele trecute s-îux remarcat
centă se va transforma în deplină pentru întregul co „Cinsprezcce ani do ctitorie prirttr-o contribuţie sporită la neşti, Dineu Maje, Ostrov,
Silva,? şi Unirea se menţin in
prima piesă turnată la lectiv al secţiei turnătoria a destinului istoric romanesc“ plantatul pomilor, elevii de IN CONSTRUCŢIE fruntea întrecerii pentru crtxj»
a fost tema simpozionului ca
noua şi moderna turnătorie nr. 3 de piese din fontă de re a marcat, la Rlu Mare-Hc- La şcolile generale din Bre în satul Zdrapţi, comuna terea producţiei de lapte, *5-
tea
Sarmizegetusa
Română,
a Colanului. la LV. Călan, condusă de tezat, deschiderea festivă a şi din alte localităţi. Elevii Crişcior, a Începui construcţia vlnd înregistrate plus ai de
eîte 3 000—s ono litri lapte pri
Toate operaţiile sînt în inginerul Matei Coroiescu. „Lunii cărţii în întreprinderi din Sarmizesetusa, de pildă, unui magazin sătesc univer vind livrarea Ia fondul cen
premieră. însăşi macaragisla Am notat şi dorinţa colecti şi instituţii“ la care a parti au plantat 750 pomi, cu 350 _ sal. Acest obiectiv so reali- tralizat al statului.
in
contribuţia
prin
zează
numeros
im
cipat
public.
— Elisabcla Tirt, ieşită de vului de a transplanta şi Simpozionul a fost întregit mai mult decît aveau stabi bani şi în muncă a cetăţeni
lit iniţial.
curînd din şcoala de cali aici tradiţia de pricepere şi de recitalul dc muzică patrio POLICLINICA noua lor, precum şi cu fonduri
ficare, este la prima sa lec hărnicie a siderurgişlilor de tică „Cu cel mai brav in IN CALAN ale cooperativei comunale de
consum.
Cetăţenii,
frunte“, de expoziţia do car
împreună
ţie concretă de producţie pe Strei. te „Opera i*«?axăşulut Nicolae Trustul de construcţii Deva cu deputaţii Nicolae Oprea,
ori, altfel spus, la primul DAN VRINCEANU Ceauşescu — contribuţie in a terminat şl predat zilele Silvia Ştefan şi Marin Matei,
