Page 1 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 1
erguía Juá. Hanfj-
SCA 1 WTAT-ZIUA MUNCII Şl A SOLIDARITĂŢII
INTERNATIONALE A CELOR CE MUNCESC!
ADUNĂRI FESTIVE CONSACRATE
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VÂ !
SĂRBĂTORIRII ZILEI DE 1 MAI
în Capitală dragoste şi preţuire ale în
tregii naţiuni faţă de cel
mai iubit fiu al său, con
ducătorul stimat al partidu
T o v a r ă ş u l Nicolae Palatul sporturilor şi cul lui şi al ţării.
Ceauşeseu, secretar general turii. Grupuri de pionieri şi
al Partidului Comunist Ro Atmosfera sărbătorească, şoimi ai patriei, de tineri şi
mân, preşedintele Repu plină de entuziasm şi opti tinere oferă, la sosire, în
blicii Socialiste România, mism, specifică întîiului de faţa sălii palatului, tovară
tovarăşa Elena Ceauşeseu, mai, a atins intensitatea şului Nicolae Ceauşeseu şi
ceilalţi tovarăşi din condu maximă în momentul sosi
cerea partidului şi statului rii în Parcul Tineretului a tovarăşei Elena Ceauşeseu
buchete de flori. Coruri re
au participat, miercuri, la ' t o v a r ă ş u l u i Nicolae unite intonează cunoscutul
marea adunare din Capi Ceauşeseu, căruia miile de . cîntec „ P a r t i d u l —
tală, consacrată zilei de 1 cetăţeni aflaţi aici i-au fă Ceauşeseu — România“.
Mai, Ziua solidarităţii in cut o călduroasă primire. La intrarea In sală, to
ternaţionale a celor ce Veselia cîntecului şi jocu varăşul Nicolae Ceauşeseu,
muncesc — eveniment oma lui, emoţionantele urări ca tovarăşa Elena Ceauşeseu,
giat astăzi sub semnul îm re l-au Însoţit pe secreta ceilalţi tovarăşi din condu
rul general al partidului
plinirii a 90 de ani de la pînă la Palatul sporturilor cerea partidului şi statului
sărbătorirea pentru prima şi culturii, unde a avut loc sînt salutaţi cu nesfîrşite a-
dată în România a acestei
adunarea populară organi plauze şi puternice urale.
zile ou profunde semnifica zată de Comitetul munici Cei prezenţi în sală scan
ţii în conştiinţa oamenilor pal Bucureşti al P.C,.R. s-au dează îndelung numele
Anul XXXII, nr. 6993 JOI, 1 mai 1980 4 pagini — 30 bani muncii din ţara noastră. constituit într-o vibrantă
Adunarea a avut loc la expresie a sentimentelor de (Continuare în pag. a 4-a)
i i
P u l e r e o In municipiul Deva
La Casa de cultură a
solidarităţii muncitoreşti municipiului Deva a avut toare, a maselor largi popu
lare de a lupta pentru a-
loc ieri adunarea festivă părarea patriei, pentru cau
Vibranta chemare adresa deceniu şi jumătate se în consacrată zilei de 1 Mai za păcii şi libertăţii popoa
tă de Marx proletariatului scrie cu litere şi în cifre — Ziua Muncii şi solida relor.
din lumea întreagă pentru de aur, ca cea mai fertilă rităţii internaţionale. Au în cadrul adunării a luat
unire s-a ridicat şi s-a înăl etapă din întreaga istorie de fost prezenţi tovarăşul Ion cuvântul tovarăşul Petre
ţat ca un steag, ca un im construcţie socialistă în Ciucu, membru al C.C. al Lungu, secretar al Comite
perativ fierbinte, ca o lege România. P.C.R., prim-secretar al Co tului judeţean de partid,
a forţei pe care unirea în Unirea şi unitatea au mitetului judeţean de preşedintele Consiliului ju
săşi o are. S-a înălţat şi se fost şi rămin scumpe pen partid, preşedintele Comi deţean al F.D.U.S., care
va menţine pentru încă o tru împlinirea tuturor ţe tetului executiv al Consi s-a referit la realizări
lungă perioadă istorică lurilor de înălţare şi dem liului popular judeţean, le deosebite obţinute de oa
drept chezăşia marşului nitate, căci ele s-au afir membri ai Biroului Co menii muncii din judeţul
victorios al clasei muncitoa mat istoriceşte ca singurele mitetului judeţean Hu Hunedoara în cei patru ani
re. Unirea pentru liberta probe de foc şi de izbîndă. nedoara al P.C.R., a5 or care au trecut din actualul
te, unirea pentru dreptate, Realizarea unităţii clasei ganizaţiilor de masă şi cincinal şi în primele 4
unirea pentru împlinirea noastre muncitoare s-a a- obşteşti, membri ai parti luni din acest an, la con
idealurilor cîndva aflate in firmat drept una dintre cele dului cu stagiu din ile tribuţia pe care şi-au adu
zări depărtate, azi devenite mai puternice arme de galitate, mineri, construc s-o minerii, siderurgiştii, e-
realitate pe o mare zonă a luptă pentru cucerirea de tori, energeticieni, fruntaşi nergeticienii, ţărănimea coo
planetei. Ziua de 1 Mai a plină a puterii, pentru tre în întrecerea socialistă', nu peratistă la importantele
devenit acum i)l de ani cerea la înfăptuirea con meroşi oameni ai muncii. realizări înscrise anul tre
simbolul unirii şi solidari strucţiei socialiste. în cadrul adunării a fost cut în cartea de aur a în
tăţii. Unirea şl unitatea între subliniată însemnătatea deo trecerii socialiste, fapt pen
Anul acesta se implme.se gului nostru popor în ju sebită a sărbătoririi zilei tru care colective de oa
00 de ani de cînd în ţara rul partidului, a secretaru de 1 Mai, în contextul ani meni ai muncii au primit
noastră s-au organizat pri lui său - general, tovarăşul versării a 90 de ani de la înalte distincţii: I.M. Lu
mele demonstraţii de 1 Mai, Nicolae Ceauşeseu, este primele demonstraţii mun peni, Ordinul Muncii cl. I,
clasa muncitoare din Homâ- condiţia înfăptuirii Progra citoreşti organizate în pentru locul I pe ramură;
nia ins riindu-se şi iu acest mului de edificare a socie România cu prilejul zi I.M. Hunedoara — Ordinul
mod în marele concert al tăţii socialiste multilateral lei de 1 Mai şi a 41 Muncii cl. a Il-a pentru
unităţii proletare interna dezvoltate şi a comunismu de ani de la marea demon locul II pe ramură şl
ţionale, manifestîndu-se ca lui în România. straţie muncitorească anti I.P.E.G. Eleva — Ordinul
forţă activă in marile bă Unitatea şi solidaritatea fascistă de la 1 Mai 1939, Muncii cl. a IlI-a, pentru
tălii de clasă interne şi in formează acel resort uni prilej de puternică afirma locul III pe ramură. De a-
ternaţionale. Este mărturie re a comuniştilor din
vie şi acel întîi Mai 1939, versal, chemat să apere o- Desen de H. CEU’fĂ România, a clasei munci (Continucire în pag. a 3-a)
cînd muncitorimea română menirca de ameninţare şi
subdezvoltare, de amestec
şi-a ridicat giasul viguros în treburile interne şi dic
şi răspicat împotriva fascis tat, de inegalitate şi igno
mului şi războiului. Unită, ranţă. Unirea şi solidarita I.M. PRAŞTIE A ÎNDEPLINIT an — de 12 000 tone de ridicarea continuă a para prefabricate din beton. Este
maturizată, călită in bătă tea se vor dovedi învingă cărbune — la 30 000 de metrilor tehnlco-calitativi ai vorba de o linie modernă,
liile precedente, clasa mun toare şi vor triumfa pentru PLANUL CINCINAL LA tone, minerii din Lupeni produselof. Aceste preocu cu înalt grad de mecani
citoare s-a dovedit şi a- că au ca temelie raţiunea PRODUCŢIA MARFA s-au mobilizat exemplar în pări se materializează, pe zare şi automatizare, care
tunci stegarul apărării in abataje, reuşind in preaj ansamblul judeţului, în are o capacitate de 65 000
tereselor naţiunii române, şi luciditatea, umanitatea După cum am anunţat ma zilei de 1 Mai să-şi îndeplinirea înainte de ter mc/an prefabricate din be
şi crezul în fiinţa şi puterea
a independenţei şi suvera de a fi a omului. la timpul potrivit colecti îndeplinească şi acest an men a planului de export ton cu un grad sport de
nităţii naţionale a Româ vul întreprinderii mecanice gajament. Acţionînd cu pe primele patru luni ale finisare. Această nouă ca
niei. Astăzi, oamenii mun Noi, românii, avem mîn- Orăştie a îndeplinit, în înaltă responsabilitate şi anului. pacitate va realiza prefa
cii din ţara noastră cin dria de a fi, prin graiul urmă cu şapte luni, planul dăruire, exploatînd raţiona! De la începutul anului şi bricate pentru 2 000 de
stesc cu înalt simţămînt pa p r e ş e d i n t e l u i Nicolae cincinal la producţia glo şi la capacitate utilajele pină azi — 1 Mai —, in apartamente anual.
triotic faptul că în organi Ceauşeseu, un port-drapel bală. Amplificîndu-şi preo moderne din dotare, el au dustria judeţului Hunedoara
zarea, conducerea şi desfă al demnităţii naţiunilor, al cupările şl hărnicia în extras suplimentar de ia a realizat o producţie su ANGAJAMENTUL ANUAL
şurarea demonstraţiilor de luptei solidare pentru ie muncă, zilele acestea, me- A FOST DEPĂŞIT
la 1 Mai 1939, pe atunci tî- şirea tuturor oamenilor de talurgiştil din Orăştie au
nărul revoluţionar comu sub opresiuni şi degradare, raportat îndeplinirea pre Exprimate sintetic, reali
nist, tovarăşul Nicolae pentru afirmarea universa vederilor cincinalului şi la Omagi» prin fapte de luncă zările înregistrate de colec
Ceauşeseu a avut un rol lă a umanismului pe întrea producţia marfă. Pînă la tivul de muncă al Asocia
determinant, bărbatul care ga planetă. finele anului, aici va fi ţiei economice intercoope-
de 15 ani se află în frun Cit este de sublim să tră realizată suplimentar sar începutul anului .şi pînă la plimentară la export de 6 ratiste pentru creşterea
tea partidului şi că acest ieşti această luptă ! cinilor de plan ale perioa zl peste 32 000 tone de milioane lei valută. Cu re şi îngrăşarea ovinelor Sl-
dei 1976—1980 o produc cărbune cocsificabil. Reali zultate deosebite la acest meria, se concretizea
ţie globală în valoare de zările cele mai bune le au capitol se înscriu' C. S. Hu ză — după cum ne-a
ÎNTÎI DE MAI 500 milioane lei şi o sectoarele IV, VI, şi III, nedoara, I. C. Orăştie, Ins precizat directorul unităţii,
producţie marfă de 250 mi iar dintre brigăzi — cele pectoratul silvic judeţean, medicul veterinar Marin
întîi de mai — bate-n piept de ţară, lioane lei. conduse de Constantin I.J.L.F. şi Trustul I. A. S. Dogaru — în depăşirea
Sunetul muncii curge biruitor, Au fost produse supli Lupulescu, Teodor Boncaio Deva, „Plafar" Orăştie, planului Ia zi cu 27 la sută
Grîu traversează Marea Primăvară, mentar 29 de strunguri, 67 şl Kacso loan. U.J.C.C, şl alte unităţi, a producţiei marfă şl obţi
Spre timpul deschis în viitor. de prese mecanice, 300 nerea suplimentară a peste
tone de piese turnate din PRODUSE La I. M. C. Bîrcea 337 000 lei valută, ceea ce
fontă, o însemnată canti SUPLIMENTARE reprezintă însemnate plusuri
Fiecare clipă e speranţă şi credinţă, tate de confecţii metalice. O NOUĂ CAPACITATE faţă de angajamentul anual
Zorii dimineţii sînt tot mai înalţi, LA EXPORT PENTRU PREFABRICATE asumat în întrecere.
Patria este propria noastră fiinţă, MINERII DIN LUPENI Printre autorii acestui
2050 de ani lingă Carpaţi. Unităţile economice din DIN BETON succes deosebit se numără
ŞI-AU ONORAT
judeţ care realizează pro Nicolae Pulu, Marin Cîocă-
întîi de mai — lumină demnă, lină, ANGAJAMENTUL ANUAL ducţie pentru export de La l.M.C. Bîrcea se fac nescu, Gokso Elisabeta,
Urcă din liniştea florii, pun eforturi stăruitoare pen ultimele pregătiri în vede Viorica Groza, Adriana
Patria de azi — imensă grădină, Majorîndu-şi, cu cîtva rea intrării, in aceste zile, Artean, Ion Dănuleţu, Su-,
înaintînd prin noi şi noi victorii, timp în urmă, angajamentul tru onorarea la termen a în probe tehnologice a sema Dosan, Dumitru Deli-
asumat la începutul acestui prevederilor contractuale şî unei noi capacităţi pentru ţoiu şi alţii,
MIRON TIC
