Page 2 - Drumul_socialismului_1980_05
P. 2

DRUMUL SOCIALISMULl




         O Â M E N                                 U       N C                   Ă U R E S C                    0 0       V R ED N I C I E                                 I-Tjele


                                                                                                                                                                               JOI,
                                                     C H I P U L                 R O M Â N I E I                       S O C I A L I S T E                                10.00 Omagiu
                                                                                                                                                                             Cinbcce
                                                                                                                                                                             voluţior
                                                                                                                                                                          10.20 Primăvi
                                                                                                                                                                          10.50 In zi tl
                                                                                                                                                                             cinlsiuu
                                                                                                                                                                             vere uri
                                                               ţ  Se  împlinesc  azi  zece                                                    deja   pregătiţi   oamenii   i   oare cc
                                                                                                                                                                             gLăzii zl
                                                               i  ani  de  cînd  o  nouă  între-   Un deceniu al vredniciei minereşti         care să o stăpînească“. )   11.30 Angajai
                                                               I  prindere  minieră  îşi  în-                                                   Fără  îndoială,  toate  a-  \   muncit!
                                                               \  scria  numele  în  rîndiul   Un  lucru  este  cert  :  nu   tru  a  exprima  îndeajuns   cestea  au  fost  realizate  i   11.50 Cintccc
                                                               1  suratelor  sale  din  bazinul   mărimea   sau   numărul   eforturile depuse de mun­  de  un  colectiv  mic,  dar  J   popular
                                                                                                                                                                             ale naţi
                                                               /  carbonifer  al  Petroşanilor.   membrilor  unui  colectiv   citorii,  maiştrii,  şi  ingi­  inimos,  care  a  ştiut  să  i   locuitor
                                                               1  Mina  Bărbăteni  —  des-   dau  măsura  faptel-or  de   nerii  minei  ca  la  marea   învingă  greutăţile,  să  se  ^   13.00 Telejur
                                                               *  chisă  mai  întîi  ca  un   muncă.  De  acest  adevăr   sărbătoare  a  muncii  să   întreacă  pe  sine.  Amin-  t   13,10 Itinerar
                                                                  sector  al  I.  M.  Lupeni  —   s-au  convins  minerii  de   poată   raporta   realizări   tind  doar  cîteva  nume  )   mai. K(
                                                                                                                                                                              si poez.
                                                                  a  devenit  astăzi  una  din­  la  Bărbăteni  cînd  au  pus   care  le  fac  mare  cinste.   care  deja  au  făcut  încon-  ţ   10.00 Telespo
                                                                  tre  serioasele  concurente   înainte  de  toate  hărnicia   Dar  pentru  a  se  ajunge   jurul  Văii  Jiului,  subli-  t   10,45 In preţ
                                                                                                                                                                              Noi  cil
                                                                  la   cîştigarea   întrecerii   şi  răspunderea  de  care  au   aici  a  fost  nevoie  de   niem  încă  o  dată  merite-  J   reşti
                                                                  pentru  extracţia'  a  cit   dat dovadă în muncă. Re­  multe  ore  de  muncă  des­  le   deosebite   ale   unor   i   17.00 „Oamei
                                                                                                                                                                              reporta
                                                                  mai mult cărbune.        zultatele  muncii  lor  se   tinate  terminării  cit  mai   mineri  ca  Nicolae  Oprea,  ^   17.30 Teatru
                                                                    Dacă  în  anii  trecuţi   materializează  în  prezent   repede  a  lucrărilor  de  la   Ion  Pintecan,  Mihai  Ko-  1   Sinzien
                                                                  nici una dintre marile în­  în  zeci  de  mii  de  tone   galeria  de  coastă,  pe  care   vacs,  Pompei  Tomolea,  »   18.50 1001 de
                                                                  treprinderi  miniere  din   de  cărbune  extras  peste   se  evacuează  cea  mai   Gheorghe  Onofrei,  Aurel  \   19.00 Telejur
                                                                                                                                                                          19.30  Pe  og<
                                                                  Valea  Jiului  nu  lua  în   prevederi.  Pe  primul  tri­  mare  parte  a  producţiei,   Roman,  Ioan  Chitic,  Si-  l   muncii
                                                                  seamă  concurenţa  celei   mestru  al  anului,  depăşi­  pentru  amenajarea  trans­  gismund  Kovacs  şi  mulţi  ;   ţftrii
                                                                  de  la  Bărbăteni,  în  acest   rea'  sarcinilor  de  plan  se   portului,  sau  alte  lucrări   alţii,  la  realizările  de  j   19,40 „1 Mai
                                                                                                                                                                               film ii
                                                                  ultim  an  a.l  actualului   ridică  la  aproape  12  000   importante.   Pentru   a-   prestigiu,  pe  care  cu  mîn-  4   20,03 Spectat
                                                                                                                                                                             ;jtt z.H<
                                                                  cincinal  s-a  dezlănţuit  o   tone  de  cărbune,  pentru   ceasta  a  fost  nevoie  să   drie  le  raportează  colec-  i   21.05 Instant
                                                                  adevărată  cursă  de  ur­  ca  în  această  lună  să   luăm  măsuri  din  timp  —   tivul  minei  la  sărbătoa-  )   21.20 Cintccc
                                                                  mărire,  dat  fiind  avansul   mai  adauge  alte  cîteva   ne  spunea  ing.  Ovidiu   rea  muncii,  la  aniversa-  ^   22.05 Din cu
                                                                  substanţial  luat  de  har­  mii,  producţia  suplimen­  Avrămeseu, directorul mi­  rea  unui  deceniu,  de  ac-  i   i rile po
                                                                  nicii mineri de aici în   tară   apropiindu-se   de   nei  —,  astfel  incit  atunci   tivitate rodnică..   >  22,25 Telejur
                                                               L   întrecerea socialistă, în   20  000  tone.  Cifrele  nu   cînd  vom  introduce  ma­  CONSTANTIN IOVĂNESCU l  VINEî
                                                                                                                     siv mecanizarea să avem
                                                                  care conduc detaşat.
                                                                                            sînt însă suficiente pen­
                                                                                                                                                                          10,00 Tineri
                                                                                                                                                                              ţii (I)
                                                                                                                                                                          13,00 Album
                                                                                                                                              de  turnare  se  preocupă
                                                                    Acum,  în  prag  de  săr­                                                 de  realizarea  turnării  di n  In  pre
                                                                  bătoare,  am  poposit  pe   Caratele otelului hunedorean                                                    vece  pi
                                                                                                                                                                              luţioua
                                                                  platforma  celei  de  a  doua                                               recte,   în   lingotiere,   a   17,00 Premiu
                                                                  oţelarii   Siemens-Martin,   la  locul  său  de  muncă,  la   care vi i-am prezentat.  oţelului  necalmat  —  pro­  Selecţii
                                                                  acolo  unde  bătălia  cu  mi­  izvorul  flăcărilor  este  un   Dacă  am  să  vă  dau   blemă  care,  odată  rezol­  cursul
                                                                                                                                                                              şoiirâ
                                                                  nutele, lava incandescentă   erou,  un  fel  de  Ştefan   nişte  cifre,  cred  că  o  să   vată,  va  contribui  la  spo­  17,20 Tineri
                                                                  şi  flăcările  nestinse  con­  Tripşa, dacă-mi permiteţi?  înţelegeţi.  pe  unde  îşi  are.   rirea   eficienţei   muncii   ţii  (II)
                                                                                                                                                                          18,50 1001  de
                                                                  turează  frescele  cotidiene   —  La  O.S.M.  II  sînt   obîrşia   acest   eroism.   noastre.  Apoi,  trebuie  să   10,00  T ele jiu
                                                                  ale  ,  muncii.  în  preajma   foarte  mulţi  Tripşa.  Cînd   Ne-am  angajat  să  dăm  în   mai  ştiţi  că  prin  sticla  de   li),25 Tineri
                                                                  cuptorului  nr.  8  ne-am   spun  aceasta  mă  gîndesc   acest  an  o  producţie  su­  cobalt  ’  viaţa  oţelului  se   tii  (III
                                                                  apropiat  de  un  bărbat,   la  maistrul  Victor  Petro-   plimentară de 10 000 tone   vede  din  ce  în  ce  mai   20,25 Film  ;
                                                                                                                                                                              nu  cîn
                                                                  potrivit  '  ca  statură,  ce   escu  —  un  om  perseve­  oţel.  Sîntem  în  pragul  lui   complicată.   Un   oţelar   P rodiu
                                                                  privea  îndelung  clocotul   rent,  care  nu  se  dă  la  o   mai,  şi  aproape  60  la   trebuie  să  ştie  să  stăpî-   filme
                                                                  oţelului.                parte  din  calea  greutăţi­  sută  din  angajament  l-am   nească  nu  numai  focul,   22,00 T ele jiu
                                                                    —  Pentru  patrie  oţelul   lor  —,  la  Manasie  Si-   îndeplinit.   Trebuie   să   ci  şi  matematica,  chimia,
                                                                  este  pîine,  civilizaţie  şi   mendroni,  unul  din  „pro-   menţionez  că  cele  mai   fizica,  să  aibă  o  cultură
                                                                  progres.  Aşa  că  noi,  aici   meteii“  —  cum  vă  place   bune  realizări  le  au  tine­  profesională  vastă,  fiind­
                                                                  în   oţelărie,   plămădim   dumneavoastră,  ziarişti­  rii  de  la  cuptorul  nr.  1   că  noi,  cei  de  astăzi,  nu
                                                                  viaţă.                    lor,  să  le  ziceţi  oţelari-   şi  vîrstnicii  lor  colegi  de   mai  sîntem  cei  de  ieri.   DEVA  :  I
                                                                    —  Şi  cum  se  plămă­  lor  —  ce  au  deprins  me­  la.  cuptorul  nr.  8,  din   Oţelarii  învaţă.  Fie  la   tria)  ;  Piecl
                                                                  deşte această viaţă, mais­  seria  de  la  mine.  Dacă   echipele  lui  Nicolae  Deac   liceul   industrial   seral,   seriile   I—1
                                                                  tre Ştefan Tripşa ?       mă  mai  gîndesc  şi  la   (un  campion  al  produc­  fie  la  institutul  de  sub-   NEDOARA
                                                                                                                                                                          călăreţ  (KL
                                                                    —   Eroic,  pentru  că   topitorul  şef  Mircea  Co-   ţiilor  record),  Victor  Sereş   ingineri.  E  şi  acesta  un   tatorul  ‘  (A
                                                                  munca  oţelarului,  atunci   rolea  şi  la  viitorul  mais­  şi  Emil  Bighiu.  Oţelarii   act  de  eroism  ca  multe   împăratului
                                                                  cînd  o  stăpâneşte,  când  e   tru  Petru  Cioran,  înclin   noştri  au  mai.  învăţat  să   altele...  Acte  cotidiene  de   tructorul)  ;
                                                                                                                                                                          Marea  neli
                                                                  făcută  cu  dăruire  şi  pa­  să  cred  că  nu  există  nici   gîndească  economic.  In­  eroism  care  adaugă  noi   Omul   care
                                                                  siune înseamnă eroism.    o  diferenţă  între  eroul  cu   ginerul  Vasile  Abrudean   carate  oţelului  de  Hune­  Noiembrie)
                                                                    —  Deci, fiecare oţelar,  „diplomă“ şi toţi cei pe  şi tehnologii de la hala  doara. D. ALMĂŞAN       soarele  fieri
                                                                                                                                                                          LUPENI:
                                                                                                                                                                    ___i  cursă   Iun
                                                                                                                                                                          VUl.CAN  :
                                                                                                                                                                    El
                                                                    La  Orăştie,  în  acest                                                    lenţe  —  a  ţinut  să  re   Rodos  —
                                                                                                                                                                          ecafărul)  ;
                                                                  oraş  mândru  —  îmbibat        Constructori la Orăstie                      maree  Aurel  Dănescu,  se   na  (Muncit
                                                                  de  istorie  milenară,  de  la                                               cretarul  organizaţiei  de  ^   Moarte   pe
                                                                                                                                                                          I-7I  (Miner
                                                                  Burebista  şi  de  mai  de­  tructorii  din  Orăştie  au   Galici,  inginerul  şef  a.l   partid  a  şantierului.  Uti-  t   Artista,  do
                                                                  mult,  prin  vestitele  cetăţi   finalizat  noi  lucrări  :  scă­  Şantierului  nr.  5  Orăştie   lajele  şi  instalaţiile  mo-  ’   (Munci  torc
                                                                  dacice  de  la  Costeşti,   rile  K  şi  M  ale  blocului   din  cadrul  T.  C.  Deva.   derne  cu  care  lucrăm  \   Adio,   dar
                                                                                                                                                                          (7  No  le  nit
                                                                  Grădiştea  şi  Blidaru —  se   117  C  (urmînd  ca  în   Gîndul   nostru,   scopul   ne-au  uşurat  sensibil  ac-  t   Vom   mai
                                                                  vorbeşte  cu  stimă  şi  res­  maximum  o  săptămînă  să   nostru,  dorinţa  noastră   tivitaţea,  crescînd  în  ace-  ?   (Steaua  roi
                                                                  pect despre constructori.  se  mute  locatarii  în  cele   au  un  singur  numitor  co­  laşi  timp  productivitatea,  j   ZA :   Sa
                                                                                                                                                                          (Minerul)  ;
                                                                    Ei  înşişi  sînt  mîndri  să   20  de  apartamente)  şi   mun  :  să  ne  faqern  dato­  iar  cîşti  gurile  sporite,  ţ   bttnaren  p
                                                                  mărturisească,  iară  mo­  alimentarea  cu  apă  a   ria.                    cantina  proprie,  cele  două  i   t.ria);  Prin
                                                                  destie  prefăcută,  că  în   oraşului  —  lucrare  de   Prezenţi adesea pe şan­  cămine şi aproape 500   1  (Flacăra);
                                                                                                                                                                          Prima  iubi.
                                                                  ultimii  15—20  de  ani  au   mare  amplitudine  şi  im­  tierul  din  Orăştie,  ni  s-a   locuri   în   garsoniere,   ţ   ră);   HAŢE
                                                                  dat  contur  nou  oraşului,   portanţă  pentru  oraş  (că­  vorbit  cu  respect  despre,   apartamentele   conforta-   t   (Popular)  ;
                                                                  aşezînd  în  geometria  sa   reia  îi  vom  acorda  altă   meseriaşi  ca  Vasile  Iancu,   bile  pe  care  singuri  ni  >   Hanul   vin
                                                                  plană  şi  în  spaţiu  trei   dată  spaţiul  cuvenit)  şi   Naghi  Ştefan,  Constantin   le-am  construit  ne-au  ri-  ţ   rone  —  s>
                                                                                                                                                                          nu)  ;  CAI
                                                                  frumoase cartiere :   —   accelerează  ritmurile  la   Mocanu, Bolog Csabo, Va­  dicat  considerabil  nivelul  t   ciudată   (C
                                                                  „Strada  Pricazului“,  „Mi­  alte  10  apartamente,  tot   sile  Sicoe,  Gheorghe  Hen-   de  trai  material  şi  spiri-  /   J6rg   Ratg
                                                                  cro  1“  şi  „Micro  IX“  —,   în  „117  C“,  urmînd  a  fi   drich,  Gheorghe  Oprea,   tual.  Drept  răspuns,  tre-  ?   Iunie)  ;  S
                                                                                                                                                                               invb
                                                                                                                                                                          reaţa
                                                                  că  au  înălţat  un  elegant   predate  în  luna  mai,  şi  la   Andrei  Krech,  pe  care   buie  să  ne  facem  mereu,  l   IT..IA :   C
                                                                  şi  renumit  de  acum  ma­  o altă lucrare vastă şi im­  munca  şi  viaţa  de  cons­  mai  din  plin  datoria,  să  I   strada Piat
                                                                                                                                                                          GHELARI
                                                                  gazin universal „Palia“ —,   portantă  —  canalizarea   tructor  de  mulţi  ani  la   imprimăm  oraşului  nos-  •  1   cîntec (Mt
                                                                  o  cantină-restaurant  mo­  oraşului.              Orăştie  i-au  unit  într-o   tru  valenţe  de  modern  ţ
                                                                  dernă,  alte  obiective  so-   —  Nu  ştiu  dacă  mun­  familie  omogenă,  puter­  şi  civilizaţie,  să  ne  pu-  i
                                                                  cial-culturale  şi  edilitar-   cim  mai  bine  decît  alţi   nică.         tem'  mîndri  orieînd  că  >    PRO
                                                                  gospodăreşti.             constructori, nu ne punem   — însăşi munca şi viaţa   sîntem   constructori   la   \
                                                                    în  zilele  premergătoare   asemenea  probleme  re­  de  constructor  au  azi   Orăştie,
                                                                  întîiului Mai 1980, cons-  leva cu modestie Ioan   alte dimensiuni şi va­     DUMITRU GHEONEA            Itez uitate
                                                                                                                                                                          aprilie 1980
                                                                                                                                                                           Extrageri
                                                                    Cooperativa agzieolă din                                                   aceasta constituind teme­  31, 37.
                                                                                                                                                                           Extrageri
                                                                  Rapoltu  Mare  se  situează,   Campionii recoltelor bogate                   lia  bunăstării  cooperato­  25, 22, 33,
                                                                  de  cîţiva  ani,  în  rîndul                                                 rilor.                      Fond to
                                                                  unităţilor  fruntaşe'  din   între  altele,  că  prioritară   stau  la  baza  sporirii  an   Din  lunga  listă  a  cam­  874 710 lei.
                                                                  judeţ  în  întrecerea  pen­  a  fost  bătălia  pentru  a   de an a recoltelor.  pionilor  hărniciei,  ani  no­
                                                                  tru  sporirea  rodniciei  o-   depăşi  propriul'  record  la   Să  nu  uităm  însă  că  şi   tat  şi  cîteva  nume.  Ei
                                                                  goarelor.  Drept  mărturie   cultura  porumbului.  Unul   în  sectorul  aşa-zis  cu  „foc   se  numesc  Romulus  Toa-
                                                                  stau  producţiile  realizate,   din  „secrete“  îl  reprezintă   continuu“  al  unităţii,  în   der,  Ion  Filimon,  Titus
                                                                  aflate  mereu  in  creştere.   —  ne-a  asigurat  inter­  zootehnie,  se  depun  efor­  Şerban,   Acs   Francisc,   Timpul
                                                                  Acestea  au  ajuns  să  de­  locutorul — densitatea.-De   turi  susţinute  pentru  a   Margareta  Filimon,  Mari-   ziua  de  1
                                                                                                                                                                          general
                                                                                                                                                                                 ir
                                                                  păşească  7  000  kg  de  po­  aceea  s-au  asigurat  încă   creşte  efectivele  din  pră-   oara  Iancu,  Silvia  David,   roasă,   cu
                                                                  rumb  boabe,  3  300  kg   de  la  însămînţare  câte   silă  proprie  la  640  bovine   Simina  June,  Petru  Deac,   Vor   cădea
                                                                  grîu  sau  36  000  kg  sfeclă   76  000  plante  la  hectar,               Minerva  Ardean,  Mana      ploaie,   înt
                                                                                                                                                                          cări  electr
                                                                  de  zahăr  la  hectar.  Re­  ceea  ce  înseamnă  la  re­  şi  1  000  ovine,  pentru  a   Făsulă,  Viorica  Roman,   fia  slab  la
                                                                  coltele  acestea  sînt  o  ex­                     obţine  o  producţie  marfă   Victoria  Stănilă.  Aplicînd   torul   sud
                                                                  presie  concretă  a  faptului   coltare  cel  puţin  70  000   de'6 000 hi lapte.  în  viaţă  valoroasa  iniţia­  minimă  vr
                                                                  că  agricultura  se  practică   plante.  Iată  o  importantă   Livrarea  unor  cantităţi   tivă  pornită  de  aici  —   4  şi  9  gr;
                                                                                                                                                                          tura  maxi
                                                                  aici  după  cele  mai  înain­  premisă  a  unei  recolte  de   sporite  de  produse  agro-              grade,  Izo
                                                                  tate tehnologii.         circa  14  tone  ştiuleţi  la   aldmentare  la  fondul  de   „Ferma  de  producţie  agri­  la  ceaţă  t
                                                                                                                                                                           Timpul
                                                                    în  această  primăvară   hectar.  Ambiţiile  nu  se   stat  se  reflectă  şi  în   colă  şi  educaţie  socia­  şi  3  mai  :
                                                                  capricioasă, specialiştii din   rezumă  însă  numai  la   creşterea  veniturilor  coo­  listă“  —  lucrătorii  ogoa­  frumoasă
                                                                  unitate  n-au  făcut  nici   această  cultură.  Tehnolo­  peratorilor,  în  aijul  tre­  relor  din  Rapoltu  Mare   cu   cerul
                                                                                                                                                                          semnala  a
                                                               \\ un,  rabat  de  la  calitate.   giile  'stabilite  şl  aplicate   cut  valoarea  normei  con­  sînt  hotărîţi  să-şi  onoreze   La  mim
                                                                  Aducînd  în  discuţie  răs­  dau garanţia  depăşirii re­  venţionale  rididndu-se  la   exemplar   angajamentele   neral   iru
                                                                  punderea  pentru  soarta   coltelor  la  sfecla  de zahăr,   42  lei,  din  care  26  lei  în   asumate  în  întrecerea  so­  temporar
                                                                                                                                                                          averse  de
                                                                  recoltei  viitoare,  inginerul   cereale  păioase  şi  în  le­  bani.  Avuţia  obştească  a   cialistă pe acest an.  descărcări
                                                                  şef  al  unităţii,  Cornel   gumicultura.  Mecanizarea,   unităţii  depăşeşte  în  pre­                 rolog  de  s
                                                                  Tărăpoancă, ne-a spus,    chimizarea şi irigaţiile  zent 12 milioane lei,               N. TIRCOB       Liana).
   1   2   3   4   5   6   7