Page 2 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 2

Pag. 2                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI )



                                                              al  acestui  loc,  pe  care  mă      într-ii spirit de înaltă răspundere colectivul
                                                              străduiesc  să-l  înalt  zi  dc.
                                                              zi  prin  puterea  mintii,   a                                                                                 Ti!
                                                              brutelor,  prin  lot  ceea  ce   9                \ planul-realizat la top Indicatorii!
                                                              fac“...
             Toii  trei  suit  tineri.  Au   treprindere,   uşurtnd   munca   Mibai   'ionul,   al   treilea
           aceeaşi  profesie  şi  lucrează   oamenilor  şi  contribuind  la   erou   al   acestui   reportaj,                                                              14,25 Telex
           da  cînd  au  absolvit  şcoala   creşterea  productivităţii.  Tot   lucrează  în  seci  ia  I-cister­  Adunarea  generală  a  oa­  scos  în  evidenţă  îndeosebi   torul  Brădişor,  Teodor  Ur-   14,30 Emisi
                                                                                                                                                                              manii
           profesională  în  aceeaşi  în­  în  această  perioadă  a  fost   ne,  în  cadrul  echipei  de  re­  menilor  muncii  de  la  între­  ceea  ce  trebuie  făcut  pen­  soi,  şeful  sectorului  Valea   15,45 Trage
           treprindere  —  I.M.M.R.  Si-   primit  în  rîndurile  comu­  parai  şi  montai  distribui­  prinderea  minieră  Barza  s-a   tru  a  încheia  anul  cu  rezul­  Arsului,   Gheorghe   Draia,   15,55 Jocur
           meria.  Topi  trei  au  urmat   niştilor,  iar  la  ullimile  a-   toare  de  aer.  Este  mai  lî-   constituit   într-un   autentic   tate  cit  mai  semnificative,   şef  de  echipă,  au  subliniat   vară
                                                                                                                                             1
           şi  au  absolvit  liceul  seral.   legcri  —  ca  o  recunoaştere   năr,  arc  doar  24  de  ani,   for  de  analiză  temeinică  şi   care  să  permilă  situarea  u-    că,   în   pofida   rezultatelor   35,20  1001 «
                                                                                                                                                                          19,30  Tclcji
           Deşi  tineri,  despre  fiecare   a  meritelor  sale  —  tinerii   dar  deja  s-a  afirmat  ca  un   responsabilă   a   activităţii   nităţii  pe  un  loc  fruntaş  In   bune  obţinute,  au  existat  o   19,.55 Buleti
           în  parte  şi  despre  toii  îm­  de  la  I.M.M.R.  l-au  ales  în   meseriaş  bine  pregătit,  ca­  desfăşurate  pe  primul  se­  întrecerea socialistă.  serie  de  deficienţe  în  acti­  rea d
                                                                                                                                                                              raton
           preună,  tovarăşii  de  muncă   fruntea lor, ca secretar al  pabil  să  execute  lucrări  din   mestru  al  anului  1980.  A-   Minerii   şefi   de   echipă   vitatea  de  extracţie,  trans­  20,00 Pentr
           afirmă  acelaşi  lucru:  me­                       cele mai complicate.        ceastă   perioadă   de   timp   Teodor  Feier  şi  Florian  Al­  port  şi  preparare  a  minereu­  hunei
           seriaşi  cu  „mîini  de  aur“  şi                    „Şi  mie,  de  mic  mi-du   s-a  încheiat  —  după  cum   ba  au  relevat  că  se  puteau   lui.   Majoritatea   acestora   ritate
                                                                                                                                                                              Eurof
           cu  minte  ageră.  Băieţi  de                      plăcut   locomotivele.   Am   s-a  subliniat  în  darea  de   raporta  rezultate  şi  mai  bu­  s-au   datorat   defecţiunilor,   20,25 Film
           nădejde, ce mai...          Drumuri                plecat   din   Lupcni,   oraşul   seamă  —  cu  rezultate  bu­  ne  dacă  s-ar  fi  acţionat  mai  .altor  nereguli,  care  nu  se   inilor
                                                                                                                     stăruitor  în  direcţia  aplică­
                                                                                                                                                                              mierâ
             Auguslin   Poenari,   născut                     meu  de  baştină,  pentru  a   ne,  care  etalează,  in  mod   rii  unor  metode  de  mare   pot   justifica   numai   prin   studie
                                                                                          ceri,  fizionomia  unui  colec­
                                                                                                                                                lipsa  unor  piese  de  schimb,
           la  Cărpiniş,  împlineşte,  pe                     deveni  mecanic  de  locomo­  tiv   permanent   animat   de   productivitate  la  exploatarea   opririle   accidentale   fiind   21,55 Teleji
           deci  la  o  aruncătură  de  băl  paralele         tivă.  N-am  ajuns  mecanic,   dorinţa   realizării   integrale   zăcămîntului.  Pentru  că  do­  cauzate  şi  de  calitatea  ne-   22,15 .Tocur
           17  august,  20  de  ani.  Trăind
                                                                                                                                                                              vară
                                                              dur  toi  la  material  rulant
                                                                                          a  sarcinilor  de  plan  la  fie­
           de  Simcria,  nici  nu  ştie  cînd                 lucrez“.,.   Ştifi   ce   operaţii   care  produs  sortimental,  a   tarea tehnică a întreprinde-  corespunzăloare   a   revizii­  Rczuk
                                                                                                                                                                              din z
                                                                                                                                       ru. Ex-
                                                                                                                     rii permite acesl iuc
           i  s-a  strecurat  în  suflet,  în-                execută  Mibai  1  orna  ?  Mon­                                                  lor   şi   reparaţiilor   făcute.
           lîi  ca  o  curiozitate  de  co­  comitetului  U.T.C.  pe  între­  tează   frinele'   automata   la   înfăptuirii   producţiei   nete,   De  asemenea,  s-n  insistat
           pil,  apoi  ca  o  dorinţă  din   prindere.        vagoanele'  cisternă.  Ştili  ce   aceasta  în  condiţiile  aplică­  AUTGCONDUCEREA   pe   necesitatea   recuperării
            ce   în   ce   mai   arzătoare,   Unsprezece  din  cei  29  de   înseamnă   asta   ?   Execuţie   rii,  tot  mai  eficiente  a  nou­  şi   refolosirii   pieselor   de
           dragostea   pentru   puternicii   uni  pe  care  îi  arc  acum,   perfectă.  Fiind  vorba  dc  si­  lui  mecanism  economico-fi-   MUNCITOREASCĂ   schimb,  a  materialelor.  Ior»
           „bidivii  de  foc“  care-şi  îm­  Miron  Ungur  şi  ¡-a  petrecut   guranţa   circulaţiei   nu   se   nanciar.  Bilanţul  activităţii   IN ACŢIUNE  Almăşan,  contabilul  şef  al
           pleteau   drumurile   de   fier   în  mijlocul  colectivului  din   admite  nici  un  rabat  de  la   minerilor  de  la  LM.  Barza,   întreprinderii,  alrăgea  aten­  BUCURE
           prin   oraşul   ceferiştilor.   secţia  IV-mecanică,  timp  în   calitate.     în  etapa  la  care  ne  referim,                     ţia  că  auloconducerea  mun­  dioprograr
            Vroia   să-i   cunoască,   să-i   care  a  montat  la  „aparatele   ...La   I.M.M.R.   Simeria   cuprinde  :  pianul  iu  produc­  tinderea  metodelor  do  care   citoreasca  presupune  şi  va­  Radio  j  urm
                                                                                                                                                                          da  Jo  ;  8,1
            stăpînească.  Aşa.  a  ajuns  c-   de  rulare“  mii  de  rulmenţi,   lucrează  ~>30  de  ulecişli.  ju-   ţia  fizică  de  minereu  extras   vorbim,  inclusiv  la  sectoa­  lorificarea  mai  eficientă  a   8,10   Curiei
            lev  la  grupul  şcolar  din  Si-   osii,  cuzineţi,  reuşind  să  de­  mălale  din  numărul  lucră­  —  depăşit  cu  3  857  tone,  iar   rele  de  la  Musariu,  esle  im­  rezervelor  interne,  reduce­  Buletin   rt<
                                                                                                                                                                                 a
            meria  şi  apoi,  din  1072,   vină  unul  din  cei  mai  a-   torilor  întreprinderii.  De  ce   la   minereu   prelucrat   cu   pusă,  în  primul  rind,  de   rea  costurilor  de  producţie,   pundem   de
                                                                                                                                                                          Buletin
            muncitor  la  I.M.M.R.,  la  a-   prcciati  meseriaşi  din  sec­  i-am  ales  ca  eroi  ai  aces­  4  289  tone.  Valoric,  produc­  sarcina  de  creştere  a  pro­  folosirea  judicioasă  a  mij­  folcloric   îi
            telierul mecano-cncrgetic.  ţie,,  timp  în  care  a  devenit,   tor  rînduri  tocmai  pe  cei   ţia  globală  a  fost  depăşită   ductivităţii fizice a muncii.  loacelor  fixe,  aproviziona­  inia   şi
             Prin  ce  s-a  remarcat  el   prin  meritele  sale,  membru   trei  ?  Pentru  că  între  ei   cu  2  837  000  iei,  iar  cea   —  în  ultimul  timp  —  a  a-   rea  ritmică  a  locurilor  de   i-yt/rin   de  An.
                                                                                                                                                                          letin
            în  aceşti  S  ani  de  cînd  lu­  al  P.C.R.,  secretar  al  co­  există  o  frapantă  asemăna­  marfă  cu  7  445  000  lei.  Ex­  rătat  inginerul  Nicolae  Di-   muncă,  in  aşa  fel  incit  fie­  premieră
            crează  aici  ?  Prin  dăruire,   mitetului  U.T.C.  pe  secto­  re.  Nu  fizică,  ci  prin  felul   perienţa  câştigată  pe  linia   neş,  şeful  sectorului  Musa­  care   activitate   să   devină   Buletin   d
                                                                                                                                                                       1
            pasiune,  prin  continua  do­  rul   ll-vagoanc.   Deşi   este   în  care  s-au  realizai  ca  oa­  autoconducerii   muncitoreşti   riu  111  —  sînt  tot  mai  frec­  rentabilă.  Considera  lotuşi    comoara   i
            rinţă  de  desăvîrşire  profe­  un  turist  pasionat,  pasiune   meni,  meseriaşi  destoinici  şi   şi  autogestiunii,  cit  şi  apli­  vente   cazurile   de   diluare   că  este   necesară   reluarea   12,30  Coon
                                                                                                                                                                          12,50  Melo<
            sională,  prin  perpetue  cău­  care  1-a  făcut  să  străbată   aprecia(i,   tineri   comunişti.   carea  unor  măsuri  de  înca­  excesivă  a  minereului  rezul­  explicării  noului  mecanism   De  ia   1
            tări,   într-un   cuvînl   prin   întreaga  tară  şi  să  viziteze   Pentru   că   între   ghidările   drare  severă  în  costurile  de   tat  de  la  lucrările  de  îna­  economico-social,  în  princi­  ’80;  35,00  î
            muncă   neostoită,   creatoare.   cîleva   ¡ări   vecine,   Miron   lor  dc  ieri,  de  astăzi  şi  ce­  producţie,  au  condus  la  de­  intare.  Mă  refer,  mai  ales,   pal  a  căilor  şi  metodelor  de   Radio   junii
                                                                                                                                                                          rale de
            Importante   utilaje   realizate   Ungur  are  un  crez  al  său  :   le  dc  mîine,  există,  de  ase­  păşirea  producţiei  riele  cu   la  sectoarele  Valea  Morii  şi   realizare  a  indicatorilor  pro­  18.00  Orcl^
            prin  autodotate  de  colecti­  „în   profesie,   în   ceea   ce   menea.  o  concordantă  depli­  8  038  000  lei,  obţinîndu-se   Musariu  iii,  unde  sterilul   ducţiei  fizice  şi  nete.  Aceas­  Snregistrăr
            vul  atelierului  —  maşinile   realizezi  zilnic  în  munca  ta,   nă.  Ori  poale  pentru  că  în   concomitent   economii   la   din  rostogoalele  colectoare   ta,   pentru   ca   rezultatele   ţu;  20,15  .
                                                                                                                                                                          că; 20,45
            de  degresare  a  rulmenţilor   alături  de  oameni  şi  îm­  privirile  şi-n  glasurile  ce­  cheltuielile   materiale   de   a  fost  încărcat  în  cîleva   viitoare  aie  minerilor  de  la   22.00  O  zi
            şi  cutiilor  de  viteze,  dispo­  preună  cu  ci,  nu  trebuie  să   lor  trei  am  desluşit  aceeaşi   4  864  000  lei,  productivitatea   rînduri  ca  minereu,  ceea  ce   I.M.  Barza  să  fie  şi  mai   Bijuterii   n
            zitivul  de  sudură  automată,   te  comporţi  ca  un  călător,   nostalgie  după  anii  nu  de­  muncii  raportată  ia  produc­  a  făcut  ca  indicatorul  de   Non stop
            dispozitivele  de  debitat  cu   ca  un  turist.  Deşi  montez   mult  trecuti  cînd  la  I.M.M.R.   ţia  nelă  fiind  depăşită  cu   calitate  a  minereului  extras   mari,  pe  măsura  posibilită­  Tirvnşoy
                                                                                                                                                      harnicului
                                                                                                                                                                 colectiv.
                                                                                                                                                ţilor
            disc  abraziv  ele.  —,'  la  ca­  de  ani  de  zile  aparatele  de   Simcria  se  reparau  şi  lo­  15,12 ia sută.  să  fie  realizat  in  procent   Reprezentanţii   oamenilor   li  ia  tea  nu
            re   Auguslin   Poenari   şi-a   rulare  a  vagoanelor,  care   comotive...     Aceste  rezultate  bune  —■   de  numai  97  ia  sută.  O  a-   muncii  au  apreciat  că  an­  cetăţenesc   A
                                                                                                                                                                          oraţiei;
            adus  o  contribuţie  însemna­  străbat  lara-n  lung  şi-n  lat,             au  spus  în  cuvântul  ior   semenea   stare   de   lucruri   gajamentul  asumat  în  între­  rea   reţele;
            tă, funcţionează azi în în­  eu am fost şi rămîn un om  MiRCEA LEPÂDATU       participanţii  la  dezbateri  —   nu  mai  poate  fi  tolerată.   cerea  socialistă  pe  acest  an   mişoara   :
                                                                                          reflectă  potenţialul  de  mun­  Trebuie  să  se  înţeleagă  o-   poate  ii  îmbunătăţit  astfel  :   tăierii;   2(
                                                                                                                                                                          cal-insirm
                                                                                                                     dală  că  de  calitatea  produc­
                    Acţiuni energice pentru combaterea                                    că  ridicai’al  minerilor  de  la   ţiei  răspundem  cu  toţii,  de   realizarea   unei   producţii   uşoară;   2
                                                                                                                                                                          cu artele.
                                                                                          Barza,  capacitatea  organiza­  ia  muncitor  şi  pină  la  di­  globale  suplimentare  de  12,4
                         efectelor calamităţilor naturale                                 ţiilor  de  partid  de  a-i  mo­  rector.             milioane  lei,  marfă  —  12,1
                                                                                                                                                milioane  lei  şi  netă  •—  6,5
                                                                                          biliza  pe  comunişti  şi,  prin
                                                                                                                       Acest  mod  de  a  ghidi  a
                                                                                          aceştia,  întregul  colectiv  la  ’  caracterizat  luările  de  cu­  milioane lei.
            Ploile   torenţiale   căzute   fost  inundate  adăposturi  de   in  funcţiune  a  drumurilor  şi   îndeplinirea  sarcinilor  şi  an­                            ;€
          în  ultima  perioadă,  îndeo­  animale  la  ferma  de  stat   refacerea  reţelelor  electrice,             vânt.  Au  fost  criticate  nea­  Cifre   convingătoare,  an-   ts£L¡¡¡ca
          sebi  cele  din  zilele  de  29   din  Lăpuşnic  şi  C.A.P.  Lă­  ia   obiectivele   respective   gajamentelor  asumate.  Vor­  junsurile  care  mai  persistă   gajante,  care  demonstrează
          şi  30  iulie  a.c.,  au  determi-,   puşnic,  fiind  avariate  in­  fiind  concentrate  utilaje  şi   bitorii   au   arătat,   într-un   în  activitatea  de  producţie,   hotărîrea  unanimă  a  mino­  DEVA  :
          nai  creşterea  şi  revărsarea   stalaţiile  de  muls  şi  eva­  forţa  de  muncă  necesară.   spirit  critic  şi  autocritic  (to­  stabilindu-se  măsuri  în  ve­  rilor  din  Zarand  de  a  în­  Artista,   (A
                                                                                                                                                                          Ionii
          apelor  din  bazinele  hidro­  cuare  a  dejecţiilor,  precum   De  asemenea,  s-au  luat  mă­  nul  fiind  dat  de  însăşi  da­  derea înlăturării lor.  cheia  actualul  cincinal  cu   ianjen   <G
          grafice  ale  nurilor  Mureş  si   şi  silozurile  de  furaje.  Da­  suri   penlru   aprovizionarea   rea  de  seamă),  că  realiză­  Alţi  vorbitori,-printre  ca­  rezultate  din  colo  mai  fru­  HUNEDOf
          Crişul  Alb,  respectiv  a  pî-   torită  ploilor  torenţiale  că­  populaţiei   cu   alimente,   rile  obţinute  nu  constituie   re  Gheorghe  Roşea,  şeful   moase.  scior   (Fia
          rîurilor   Căian,   Rapolţel,   zute  au  fost  avariate  nume­  precum  şi  pentru  asigura­  un  motiv  de  automulţumire.   sectorului  Musariu  II,  Mir-   incomod   (
                                                                                                                                                                          toarcerea
          Tătărăşti,  Cîmpuri  Surduc-   roase  poduri  sau  drumuri   rea animalelor cu furaje.  Dimpotrivă. Discuţiile au  cea Miheţ, maistru la sec­  LIVIU BRAICA     neamţ  —  .
          Valea  Lăpuşnic,  Valea  Lu­  forestiere  în  comunele  Do-   în   vederea   diminuării                                                                         Picdonc   i
                                                                                                                                                                          ie  I-II  (C
          pului,  Basarabasa  şi  Vaţa,   bra,  Lunca  Cernii  de  Jos,   pagubelor,  esle  necesar  să                                                                   TROŞANI
          afectînd  însemnate  suprafe­  Certeju  de  Sus,  Vorţa,  ITă-   fie  mobilizate  forţe  sporite                                                                «¡rea);   P;
          ţe  agricole,  274  case  şi  in­  rău, Balşa şi allele.  la   strîngerea-   recoltei   de   Fabrica   <le   încălţăminte                                       ior  —  serj
                                                                                                            Cojocaru
          cinte  gospodăreşti,  precum   Pentru  înlăturarea  efecte­  legume  şi  de  cariofi  de  pe   Hunedoara.  la   AXaria   tras   căl-   0 lucrare de calitate    bric);   Cir
                                                                                                                                                                          publica);
                                                                                                     maşina
                                                                                           lucrează
          şi  unele  obiective  agrozoo­  lor  negative  ale  acestor  ca­  terenurile  inundate,  cit  şi   cii   încălţăminte   ;   lucrările                           la   deschii
          tehnice.   Ca   urmare,   s-au   lamităţi,  sub  conducerea  co­  i„  vederea  scurgerii  apelor   sale   slnt   de   bună   calitate                           Zburaţi   î
                                                                                                                                                                          (Muncitor,
          produs   inundaţii   pe   mai   mandamentului  judeţean  de   de  pe  suprafeţele  ocupate   şi   îşi   depăşeşte   sarcinile   dc   executata de oameni...     Mi£  aj  di
          mull  de  5  800  ha,  fiind  ca­  apărare   împotriva   inunda­  cu alte culturi.  plan.                                                                       ceaiului);
          lamitate  total  culturile  de   ţiilor  şi  efectelor  fenomene­                                                                                               din  tren  -
          grîu,  porumb,  cartofi,  le­  lor  meteorologice  periculoa­                                                              de calitate                          LA:  O  di
                                                                                                                                                                          (Muncitor,
          gume  şi  plante  furajere  de   se,   comandamentele   locale                                                                                                  Naufragiu
          pe  mai  mult  de  1  100  ha.   acţionează,  cu  sprijinul  ce­                                                                                                UR1CANI:
                                                                                                                                                                          (7
          Revărsarea  apelor  a  cuprins   tăţenilor  în  vederea  norma­                                               Una  din  căile  de  spori­  bilitatea   şi-a   asumat-o   ne   Noieml
                                                                                                                                                                               mă
          150  de  locuinţe  şi  incinte   lizării   situaţiei   în   zonele                                          re  a  producţiei  de  cărbu­  I.C.M.M.   Petroşani,   care   roşie)   ;   i
          gospodăreşti  din  satul  Lă­  afectale.  în  acest  scop  se                                               ne în Valea Jiului este  dispune de o echipă de Ii-  temui   p
          puşnic,  70  în  comuna  Vaţa   acţionează  pentru  refacerea                                               extinderea actualelor capa- niori. Experienţa acumula-  temui   iub  r
                                                                                                                                                                          (Patria);
          do  Jos  şi  42  în  Lunca  Cer­  şi  apărarea  obiectivelor  a-                                            cilăţi  de  producţie.  O  a-   tă  de-a  lungul  anilor  de   căra);   G)
          nii de Jos. De asemenea, au  variate, pentru repunerea                                                      semenea   măsură   a   fost   aceştia,  mai  ales  de  Con­  toarcerea
                                                                                                                                                                               —
                                                                                                                      iuată  în  ultimii  ani  ia  Lu-   stantin  Gărgăriţă,  şeful  e-   neanu  culturi
                                                                                                                                                                          de
           Hr,ducerea censumului de materiale                                                                         peni,  materializîndu-se  ast­  chipei,  i-a  determinat  pe   nodămînt
                                                                                                                                               constructori  să  se  angaje­
                                                                                                                                                                          (Popular)  ;
                                                                                                                      fel  una  din  indicaţiile  se­
                                                                                                                      cretarului  general  al  parti­  ze la execuţia lucrării.  din   Rodo!
                                                                                                                                                                          CALAN:
              (Urmare din pag. 1)   chetei  noastre  l-am  abordat                                                    dului.  Aşa  a  apărut  incin­  în  jjrezent,  de  la  incin­  lului   Zori
                                    pe  tovarăşul  Aurel  Moido-                                                      ta  Est  a  minei  Lupeni,  in   ta  Est  şi  pină  la  prepa­  tură);   Lot
          şeful  biroului  tehnic.  De  ce?   van,  contabilul  şef  al  E.M.                                         scopul  extracţiei  cărbune­  ra  ţie  cărbunele  ajunge  in   nie);   SIi.
                                                                                                                                                                          rul  —  seri
          Fiindcă  acesta  se  foloseşte   Certcj.                                                                    lui  din  pilierul  oraşului,   vagoane  de  mare  capaci­  ILIA:   Doz
          nu  numai  ia  armarea  gale­  —  Reducerea  consumuri­                                                     de  fapt,  în  partea  de  ia  tate.  Linia  ferată  a  fost   tieră   (Lui
          riilor, ci şi în alte scopuri.  lor  materiale  ne  preocupă                                                intrarea   dinspre   Vulcan.   terminală  doar  in  45  de   Păcală   —
           Emanoil   Muntoiu,   şeful   în  cea  mai  mare  măsură,  în                                                                        zile.  Despre  calitatea  lu­  citoresc).
          secţiei  mină,  a  adîncit  pro­  contextul  strădaniei  penlru                                             Aici  au  fost  deschise  cîte­  crării,  reprezentanţii  Re­
          blema :                   micşorarea  continuă  şi  —                                                       va  abataje  (după  executa­  gionalei  C.F.R.  Timişoara
           —  Consumul  de  lemn  de   într-o  perspectivă  nu  prea                                                  rea  lucrărilor  de  pregătiri),   apreciau  că  nu  se  deose­
          mină  se  depăşeşte  deoarece   îndepărtată  —  renunţarea  la                                              s-a  săpat  un  puţ,  apoi  au   beşte  de  cele  executate  de
          nu  sînlem  asiguraţi  în  can­  dotaţii.  în  prezept  doar  ex­                                           fost  construite  anexele  de   echipe  cu  înaltă  califica­
          tităţi  suficiente  cu  margini   tracţia  minereurilor  neme­                                              la  suprafaţă.  O  problemă   re  din  acest  domeniu  de
          de  lemn  şi  cu  bandaje  din   talifere  este  rentabilă,  dar,                                           nerezolvată  era  transpor­  aclivilate.   Cu   atît   mai   Timpul
          beton.                    în  curînd  —  prin  creşterea                                                    tul  cărbunelui  pină  la  pre-  mult  creşte  meritul  echi­  august 13!
           imperativele   ce   rezultă   producţiei,  legată  de  intra­                                              paraţie. La început s-a fă-  pei de lin lori, cit şi ai  Vreme   1
         din  spusele  interlocutorilor   rea  în  funcţiune  a  platfor­  Strîngerea grabnică a recoltei                                                                 lă  cu  ceru
                                                                                                                      cut cu maşini de mare ca- I.C.M.M., care, înţelegînd
         noştri  sînt  limpezi:  utiliza­  mei  de  la  Căian  —  vom  ren­                                           pacitate.  Aceasta  ar  fi  dus                     Vor   cădea
                                                                                                                                                                          ploaie
                                                                                                                                                                                in:
         rea  lemnului  de  mină  doar   tabiliza  şi  extracţia  de  ma­  (Urinare din pag. u  Haţeg  care  a  încheiat  recol­  la un consum exagerat de  importanţa   lucrării,   n-au   cări   electr
         la  lucrările  planificate,  fo­  teriale  de  construcţii.  Ne                  tatul  griului  —  C.A.P.  Sîn-   carburanţi.^peciaiiştii din   întîrziat să o execute, con-  apă   vor
                                                                                                                                                              la crearea
                                                                                                                                           lribuind astfel
                                                                                                                                                                               Vin
         losirea  acolo  unde  se  poate   rumîne  să  rentabilizăm  ex­  Şoimuş,  Banpotoc  şi  Deva,   tămăria-Orlea   —   secerişul   - Ş1    L P enl  condiţiilor pentru sporirea  1/mp.   cu
                                                                                                                                        u
                                                                                                                                                                          derat
         a  altor  materiale,--o  mai  bu­  tracţia  minereurilor  metali­  de  unde  s-a  reuşit  să  se  în­  se  apropie  de  finalizare  şi   au  gîndit  altă  soluţie  —,  producţiei  de  cărbune  din   porare   de
         nă  măsurare  a  acestui  ma­  fere  —  obiectiv  pe  care-1   magazineze  recolta  de  pe   la  cooperativa  agricolă  din   transportul  pe  linia  fera­      sud-est.
                                                                                                                                               cîrnpul  Est  al  Lupeniului,
         teria]  ia  sosirea  în  unitate   urmărim   cu   insistenţă   —   cîteva  zeci  de  ha.  Ca  ur­            tă.  A  fost  acceptată  ideea  de  unde  urmează  ca  anu­  Tempera
         (deoarece  nu  de  puţine  ori   prin  aplicarea  unui  sever   mare,  la  C.A.P.  Hărău  n  mai   Haţeg,   unde   mai   trebuie   şi  s-a  trecut  la  materiali­  fi   cuprins
         s-au   constatat   abateri   în   plan  de  măsuri  care  cuprin­  rămas  de  slrîns  producţia   strînsă  şi  înmagazinată  pro­  zarea ei. Lipsea însă un  al  să  se  extragă  peste   grade,   iar
         minus  de  ia  cantitatea  în­  de  şi  reducerea  continuă  a   de  griu  de  pe  35  de  ha.   ducţia  de  pe  35  de  ha.  în­     400 000 tone de cărbune.   tre .25 şi
         scrisă  în  acte),  ca  şi  o  mai   consumurilor  de  materiale.   Prezenţi  la  datorie,  ca  în­  făptuirea   acestui   obiectiv   constructor   specializat   în   Felicitări   pentru   echipă   Pentru
         mare  preocupare  penlru  re-   Pe  ce  căi  ?  Prin  întărirea   totdeauna,   au   fost,   între   trebuie  să  reprezinte,  în  a-   asemenea  lucrări,  dat  fund   condusă   de   c   Gărgăriţă  şi
                                                                                                                                                                           Vreme
         folosirea  lui.  Este  necesar,   urmăririi  consumului  pe  fie­  alţii,  combinerii  Iosif  Ră-   ceste  zile,  preocuparea  de   faptul  că  aceasta  nu  era  toţi  cei  care  l-au  ajutat   noros.   1   :
         de  asemenea,  ca  urmărirea   care  reper  în  parte,  prin  ac­  bulea,  Ion  Pantea,  Gavrilă   căpetenie  a  fiecărei  organi­  prevăzută  în  plan.  Amina-  să-şi  respecte  angajamen-   de   ploaie
         consumului  pe  bază  de  fişe   ţiuni-  hotărîte  pentru  evita­  Caşvan,  Octavian  Sav,  Ion   zaţii  de  partid  de  la  sate,  a   rea  s-ar  fi  soldat  cu  o  ma-  tul.   cărcări   el
         să  se  facă  ia  nivel  de  sec­  rea  risipei  de  orice  fel  şi   Pescar şi Nicolae Lupuţ.  conducerilor  unităţilor  agri­  re  risipă  de  carburanţi.  în   lor  de  se
                                                                                                                                                                          cenco).
         toare,  secţii  şi  chiar  forma­  recuperarea  materialelor  ce   După prima unitate din   cole,  a  tuturor  cooperato­  această situaţie responsa-  C. IOVANESCU
         ţii de lucru. în finalul an­  pot fi rofolosite.       Consiliul unic agroindustrial  rilor şi mecanizatorilor.
   1   2   3   4   5   6   7