Page 9 - Drumul_socialismului_1980_08
P. 9

f¡ mmm mareîei sărbători mtimmie
                                                                                                                             » >
                                                                                                RANDAMENTE                                    lucru,  au  lost  obţinute  e-
                                                                                             SPORITE IN ABATAJE                               conomii  la  costurile  de
                                                                                                                                             producfie de 200 000 lei.
                                                                                            In  abatajele  mecanizate
                                                                                           ale  seclorului  III  de  la                             BENEFICII
                                                                                           I.M.   Lupeni,   întrecerea                           SUPLIMENTAR E
                                                                                           socialistă  pentru  mai  mult                       Harnicul  cola-  tiv  de
                                                                                           cărbune   atinge   cote   tot                     muncă  de  Ia  I.M.M.R.  Si-
                                                                                           mai  înalte  în  întîmpina-                       mcria  îşi  amplifică  zi  de
                                                                                           rea   sărbătoririi   eliberă­                     zi  realizările  în  producţie.  .
                                                                                           rii  patriei  şi  a  „Zilei  mi­                  Prinlr-o   bună   organizare
                                                                                           nerului“.  De  la  începu­                        a  muncii  şi  prin  utilizarea
                                                                                           tul  anului  şi  pînă  la  zi,                    judicioasă  a  capacităţilor
                                                                                           minerii  de  aici  au  extras                     de  producţie  au  fost  mon­
                                                                                           suplimentar   sarcinilor   de                     tate  în  plus  peste  10.)  osii
                                                                                           plan  mai  mult  de  17  000                      de  vagoane.  Cu  bune  re­
                                                                                           tone   de   cărbune.   Acest                      zultate  în  eforturile  co­
                                                                                           spor  de  producţie  a  fost                      lectivului  se  înscrie  şi  ac­
                                                                                           obţinui  pe  seama  creşterii
                                                                                          randamentelor  în  abataje­  du-se  sistematic  de  redu­  tivitatea  de  asimilare  şi
                                                                                                                                                           a  pieselor
                                                                                                                                             recondiţionare
                                                                                          le  mecanizate,  care  au  a-   cerea  cheltuielilor  mate­  de  schimb.  Şi  aţei  s-au  ob­
                                                                                           tins 14—15 tone pe post.  riale,  colectivul  de  aici  a   ţinui   depăşiri   însemnate
                                                                                                  DEPĂŞIRI          realizat,  de  la  începutul   —  1,6  milioane  Iei  la  pie­
                                                                                              LA  INDICATORII       anului,  producţia  notă  în   se  recondiţionate  şi  peste
                                                                                                ECONOMICI           procent  de  101  la  suta  şi   400  000  iei  la  piese  asimi­
                                                                                                                    producţia  fizică  în  propor­
                                                                                            In  centrul  atenţiei  lînă-   ţie  de  104  Ia  sulă  —  de­  late.  Dar,  cel  mai  conclu­
                                                                                          rului  colectiv  al  înlreprin-                    dent  indicator  al  reteză­
                                                                                          derii  de  confecţii  Vulcan   păşiri  de  plan  care  au  la   rilor  colectivului  rămîne,
           Anul XXXII, nr. 7073     DUMINICĂ, 3 AUGUST 1980       4 pagini — 30 bani      stă  în  permanenţă  realiza­  bază  creşterea  productivi­  cum  e  şi  firesc,  b Miefjcn-l,
                                                                                          rea  principalilor  indicatori   tăţii  muncii  cu  5400  lei./om   care  de  la  începutul  anu-  j
                                                                                          economici  de  plan.  Orga-   al  muncii.  In  acelaşi  timp,   lui  şi  pînă  în  prezent  se  i
                                                                                                                                             ridică  ia  peste  1,5  milioa­
                                                                                          nizîndu-şi  temeinic  lucrul
                                                                                                                    prin  aplicarea  unor  noi
            SED««                    COMETO  IU! POLITIC                                  pe schimburi şi preocupîn-  metode şi tehnologii do  ne lei.
           EXECUTIV Al C. C.                              AL P. C. R,                                                                        S..- iz v  1
                                                                                                                                                         O -O
                                                                                                   ia               1tensiune a ni ii ticl I
          Sub  preşedinţia  tovarăşu­  prietenie  şi  colaborare,  a   ameslecului  în  treburile  in­
        lui  Nicolae  Ceauşescu,  se­  ţării  noastre.  Această  poli­  terne  şi  avantajului  reci­
        cretar  general  al  Partidu­  tică   realistă,   constructivă,   proc.            Anul  trecui,  la  jubileul   la orice ora,  ce au do  fă-  proépe  integral în r  adrul
        lui   Comunist   Român,   în   la  elaborarea  şi  înfăptuirea   Comitelui  Politic  Executiv   unui  deceniu  de  la  pune­  cut şi fac îi ii deplină t  u-  in’re fi liderii“. „Penir u re­
        ziua  de  2  august  a.c.  a  avut   căreia   conducătorul   parti­  apreciază  în  mod  deosebit   rea  în  funcţiune  a  primu­  no;,tinlă do r muză lot ce ea  ducere a timpilor de  sta-
        loc,   în   staţiunea   Neptun,   dului  şi  statului  nostru  are   înţelegerile   convenite   pri­  lui  grup  energetic,  termo­  ce trebuie.  Apoi, ei si A l t  tionare a agregatelor  în
        şedinţa  Comitetului  Politic   un  rol  determinant,  precum   vind  valorificarea  mai  de­  centrala  Mintia  a  inreg's-   cei care au  modernizat  şi  reparaţ ii. îmbunătăţiri  ca-
        Executiv al C.C. al P.C.R.  şi   realizările   remarcabile   plină  şi  eficientă  a  posibi­  trat  cele  mai  bune  rezul­  automatizat  instalaţiile,  ei   lităţi  acestora  şi  asigura­
          în  cadrul  şedinţei,  tova­  obţinute  de  poporul  român   lităţilor  pe  care  le  oferă   tate  din  tînăra  sa  existen­  sînt  cei  care  „pun  urgent   rea  pe  acestei  cai,-  a  unor
        răşul  Nicolae  Ceauşescu  a   în  edificarea  noii  orîndiiiri,   potenţialul  economic  şi  teh-   ţă.  A  fost  produsă  cea   pe  picioare“  agregatele  de­  sporuri  dc  energie  eloc-
        prezentat   o   informare   cu   au   sporit   considerabil   —   niccr-şfiinţific  al  României  şi   mai  mare  cantitate  de  e-   fecte,  oi  sînt  cei  pe  care   trică,  s-a  generalizat  a-
        privire  la  vizita  oficială  pe   îndeosebi  în  ultimii  15  ani   Franţei,  în  vederea  dublă­  nergie  electrică  clin  cei  10   nevoia  ¡-a  învăţat  să  gîn-   corcîul  global  la  acest  gen
        care  a  efectua  l-o,  împreu­  —  prestigiul  României  pe   rii  schimburilor  comerciale   ani  —  aproape  8  miliarde   dească,  să  creeze,  să  cau­  de activ Itate   preciza
        nă   cu   tovarăşa   Elena   loale meridianele globului.  dintre  cele  două  ţări,  în  pe­  kWh  energie  electrică  —■,   te  soluţii  de  îmbunătăţire   inginerul   Tiberiu   Anţiiă.
        Ceauşescu,  în  Franţa,  în  pe­  Evidenţiind  caracterul  in­  rioada  1930—1985,  a  inten­  cu   peste   500   milioane   şi  uşurare  a  muncii,  c!o   Ah  de  an  a  crescut  nu­
        rioada  23—26  iulie,  la  invi­  tens,  de  lucru,  al  vizitei  şi   sificării  cooperării  în  sec­  kWh  suplimentar  prevede­  creştere  a  eficientei  acti­
        taţia  preşedintelui  Republi­  orizontul  larg  al  convorbi­  toare  de  vîrf  aie  producţiei   rilor  de  plan.  Din  totalul   vităţii.  mărul  orelor  de  utilizare
        cii  Franceze,  Valery  Gis-   rilor   oficiale   dintre   pre­  materiale  —-  industria  grea.   energiei  realizate  in  1979,   „Multă  vreme,  la  C.T.E.   a  agregatelor  de  bază  re-
        card  d'Estaing,  şi  a  doam­  şedinţii  Nicolae  Ceauşescu   construcţiile   de   maşini,   peste  80  la  siită  a  fost   Mintia   era   o   problemă   ducindu-se   totodată   nu­
        nei   Anne-Aymone   Giscard   şi  Valery  Giscard  d'Estaing,   energetica,  inclusiv  energe­  produsă  pe  bază  de  cărbu­  descărcatul  vagoanelor  cu   mărul  avariilor  şi  deran­
        d'Estaing.                 Comitelui   Politic   Executiv   tica   nucleară,   electro­  ne,   temocenlrala   Mintia   cărbune  în  timpul  iernii,-   jamentelor,   ol   întrerupe-
          Comitelui  Politic  Execu­  relevă  că  noul  dialog  ro-   nica   şi   în   special   mi­  situîudu-sc,  în  anul  trocul,   cînd  îngheţa  bocnă  şi  în­  DUMITRU GHEONEÂ
        tiv  a  aprobat  şi  a  dat  o   mâno-francez  la  nivel  înalt   croelectronica,   aeronauti­  pi  primul  loc  pe  ţară  pri­  greuna  alimentarea  mori­
        deosebită  apreciere  rezulta­  stimulează  puternic  dezvol­  ca  şi  telecomunicaţiile  —   vind  cantitatea  de  energie   lor  —  sublinia  inginerul   (Continuare in pag. a 2-a)
        telor  acestoi  vizite,  care,   tarea  în  continuare  a  rela­  precum  şi  pe  terţe  pieţe.   electrică  produsă  pe  bază   Ioan  Boda.  Timpul  a  re­
        prin  bilanţul  său  bogat,  s-a   ţiilor   dintre   România   şi   Comitetul   Politic   Executiv   de  cărbune  —  30,7  la  su­  zolva!  situaţia,  prin.  con­
        înscris  ca  un  nou  şi  impor­  Franţa,   relaţii   de   strînsă   consideră,  de  asemenea,  că   tă  clin  producţia  totală  a   struirea  celor  două  tune­  Joi  seara,  cele  două
        tant  moment  în  dezvoltarea   prielenie  şi  colaborare,  cu   măsurile  preconizate  pe  li­  ţării  obţinută  pe  această   luri  de  dezgheţ  şi  a'nou   sute  do  cadre  didactice
        multilaterală  a  relaţiilor  bi­  îndelungate  şi  bogate  tradi­  nia  colaborării  cullurul-ar-   cale  în  197:),  liincl  realiza­  estacade  —  la  care  un   din  ţară,  aflate  la  Deva,
        laterale  româno-franceze,  ca   ţii,  care  au  cunoscut,  în   tislice  au  deschis,  Ia  rîndul   tă ia Mintia.  merit  deosebii  îl  are  co­  la  dezbaterea  ce  a  vizat
        un  eveniment  cu  profunde   ultimii  ani,  un  curs  mereu   lor,  perspeclive  dintre  cele   —.  Dacă  ar  fi  să  relevăm   lectivul   de   la   energo-   noile  manuale  de  mate­
        semnificaţii  în  sfera,  vieţii   ascendent.        mat   favorabile   conlucrării   ce  om  acumulat  în  cei  11   construcţia“.  „De  aseme­  matică,  au  fost  onorate  !  !
                                                                                                                                               cu  un  spectacol  folcloric,
        internaţionale.             Comitetul  Politic  Executiv   în  aceste  domenii,  asigurîn-   ani  de  cînd—dăm  ţării  e-   nea,  se  întimphiâu  greu­  susţinut   de   ansamblul
          Comitelui  Politic  Executiv   subliniază  cu  satisfacţie  că,   du-se  astfel  o  tot  mai  bună   nergie  electrică,  aş  zice  că   tăţi  cu  piesele  de  schimb   „Getusa“   al   Centrului
        a  reafirmai,  şi  cu  acest  pri­  în  timpul  convorbirilor,  a   cunoaştere  reciprocă  a  va­           •—releva  inginerul  Cornel   judeţean  de  îndrumare  a
        lej,  înalta  preţuire  faţă  de   lost  reliefată  dorinţa  ambe­  lorilor  create,  o  mai  strîn­  maturitate  şi  experienţă  iri   Ţucmeanu.  Oamenii  s-au
        activitatea  neobosită  desfă­  lor  părţi  de  a  acţiona  pen­  să  apropiere  şi  înţelegere   primul  rind  —  considera   descurcat   şi   în   această   creaţiei   populare   şi   a
                                                                                         inginerul  teronim  Rusan,
                                                                                                                                               mişcării artistice de
        şurată  de  tovarăşul  Nicolae   tru  ridicarea  pe  un  plan  su­  între cele două popoare.                privinţă.  Atelierul  mecanic
        Ceauşescu  —  strălucit  ilus­  perior  a  conlucrării  româno-   Dialogul   româno-francez   directorul   termocentralei   a!   întreprinderii   a   fost
        trată  şi  cu  ocazia  recentei   franceze,  pe  baza  principii­  la nivel înalt a prilejuit —  Mintia  şi  al  întreprinderii   extins  şi  modernizat,  do­  IN OLANDA
        vizite  în  Franţa  —  pentru   lor   egalităţii   în   drepturi,                eiectrocentrale  Deva.  Oa­  tat  cu  aparatură  adecva­
        promovarea  neabătută  a  po­  respectului  independenţei  şi                    menii  au  învăţat,  s-au  per­  tă  —  operaţiunea  continuă   „Getusa"
        liticii externe, de pace,  suveranităţii naţionale, ne-  (Continuare în pag. a 4-a)  fecţionat,  s-au  autodisci-   —-  şi  necesarul  de  piese
                                                                                         plinat. Acum ei ştiu bine.  de schimb oslo r»--Mzat a-
                                                                                                                                                  a strălucit prin
                                                                                                                                                   nestemate*©

                                                                                                                                               foic'oruhsi românesc
                 Fabrica de produse                                                                                                           .masă,   abia   întors   din

                                                                                                                                               Olanda.  Cunoscînd  sta­
          refractare Baru a îndeplinit                                                                                                         rea  do  oboseală  a  mem­
                                                                                                                                               brilor  formaţiei,  organi­
                                                                                                                                               zatorii   se   îndoiau   de
                    plănui cincinal                                                                                                            reuşita  deplină  a  spec­
                                                                                                                                               tacolului.  Şi,  lotuşi,  a-
                                                                                                                                               cesta  s-a.  desfăşurat  în
         Cu  şase  luni  înaintea  în­  neficii  în  valoare  de  14  mi­                                                                      aplauzele  entuziaste  alo
       cheierii   anului,   colectivul   lioane  lei,  precum  şi  1  000                                                                      publicului.   A   fost   un
                                                                                                                                               crîmpei  din  marele  suc­
       Fabricii  de  produse  refrac­  tone  prafuri  exoterme,  800                                                                           ces  pe  care  „Getusa“  l-a
       tare  Baru  a  consemnat  un   tone  cărămizi  refractare  şi                                                                           repurtat   la   cea   de-a
       frumos  succes  de  producţie  :   800 tone plăci lermoizolante.                                                                        Vll-a  ediţie  a  „Paradei
       îndeplinirea  prevederilor  de   Vorbind  despre  realizările                                                                           internaţionale  de  folclor“
       plan  pe  cincinalul  1976—   acestui  colectiv,  trebuie  pre­                                                                         de  la  Brunssum  (Olanda)
        1980.  Prin  rezultatele  deose­  cizat  că  ele  au  fost  dobîn-                                                                     unde  în  strălucirea  cîn-
       bite  înregistrate   la  finele   dite  pe  seama  creşterii  con­                                                                      tului,  jocului  şi  portului
        primului  semestru  al  anului   tinue  a  productivităţii  mun­  Sala tie comandă a C.T.E. Mintia  unitate creată în anii construcţiei socialiste.  românesc  au  prins  raza
        (depăşirea   producţiei   nete   cii  şi  în  condiţiile  reduce­                                                    Foto: V. ONOIU
        cu  1,7  milioane  lei  şi  a  pro­  rii  permanente  a  costurilor                                                                    nemuritoare  a  sufletului
       ducţiei  globale  cu  3,8  mi­  de  producţie,  a  cheltuieli­                                                                          popular  de  la  noi.  Au
       lioane  lei,  fabricarea  peste   lor  materiale,  îndeosebi  a                                             in   prezent   ia   hanul   turistic   prins-o  şi  au  purtat-o  cu
       plan  a  330  tone  prafuri  e-   consumurilor  de  energie  e-                   de   pene   şi   mierea   de   albi­  „Bucura“.       ei,  seară  de  seară,  pe
                                                                                                          de
                                                                                                    pondere
                                                                                                 o
                                                                                         ne
                                                                                            ocupă
                                                                                                             sea­
       xoterme,  317  tone  plăci  ter-   lectrică  şi  combustibil  con­                mă   în   activitatea   economică                     scenele   festivalului,   a-
                                                                                                                       MODERNIZĂRI.
                                                                                                                    •
                                                                                                                                   La
                                                                                                                                       Sta­
       moizolante,  100  tone  cără­  venţional,  de  aluminiu  şi                       a   Cooperativei   de   consum   ţia  de  betoane  din  Vulcan  au   propiind  mai  mult  |ara
       mizi  refractare  şi  50  tone   răşină  fenolică  —  materiale                   din  Baru.  Do  Ia  începutul  a-   fost  fâcule  o  serie  de  moder­  noastră  de  inima  poporu­
                                                                                                               au
                                                                                                 pînă
                                                                                                     in
                                                                                         nului
                                                                                              şi
                                                                                                         prezent
       masă  refractară),  colectivul   cu  pondere  şi  destul  de   ®   DIVERSIFICARE.   Colec­  fost   preluate   peste   350   kg   nizări,  ea  puţind  fi  acum  de­  lui  olandez,  dornic  să
                                                                                                                                       Da­
       de  la  „Refractara“  Baru  a   scumpe,  sporind  astfel  an   tivul   laboratorului   de   cofetă­  miere   de   albine   şi   pene   in   servită   de   autobetonlere.   betonul   ne   cunoască   folclorul,
                                                                                                                         acestui
                                                                                                                                fapt,
                                                                                                                   torită
                                                                       Lupeni
       încheiat  un  bilanţ  remarca­  de an beneficiile fabricii.  rie   din  îmbunătăţeşte  îşi   diversifică   valoare  de  8  400  lei,  precum   nu   se   mai   deteriorează   in   arta,  peisajul,  patria.  Co
                                                                                  continuu
                                                                şi
       bil  pe  întregul  cincinal.  Pî­  —  Sigur,  au  fost  şi  peri­  activitatea.   Dc   curltul   aici   au   şi alte produse.  timpul   transportului,   menţi-
       nă  la  sfîrşilul  anului,  per­  oade  cînd  ne-am  confruntat   fost   introduse   in   fabricaţie        nindu-şi calităţile iniţiale.  a   însemnat   „Getusa“
       sonalul  muncitor  de  aici  va   cu  greutăţi  şi  neajunsuri  —   preparate   noi   :   crema   dc   lă-   O   HANUL   „BUCURA“   —   G. DINU  pentru festivalul folclo-
       realiza  suplimentar  sarcini­  recunoştea   Valentin   Jitea,   miie   „Cabana“,   prăjiturile   INTENS   SOLICITAT.   Peste                   LUCIA LICIU
                                                                „Tunel“ şl „Albiaiţa“.
       lor  cincinalului  o  producţie   directorul  fabricii.  Colecti­                 7  000  de  oameni  ai  muncii  din
                                                                                         ţară,  precum  şl  turişti  de  pes­
       industrială  de  40  milioane   vul nostru, mic dar harnic  •   PRODUSE   PENTRU   EX­
       lei,  o  producţie  marfă  de  38                        PORT.   Dintre   produsele   des­  te   hotare,   au   fost   cazaţi,   dc         (Continuare în
                                                                                         la Începutul anului şl pînă
       milioane   lei,   o   producţie                          tinate exportului, achiziţiile                                                       pag. a 3-a)
       netă de 21 milioane lei, be­  (Continuare in pag. a 2-a)
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14