Page 5 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 5

r                                                                     m sasifr
                                  PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ?                     PRODUCTIVITĂŢI
                                                                                                 SPORITE      1      URN PRODUCŢIA AGBIÇ1HA A JUDETU81M
                                                                                            LA I.M. PAROŞENI
                                                                                        !
                                                                                         ţ  Minerii  de  la  Paroşeni  j
                                                                                         ^  îşi  sporesc  cu  fiecare  zi  1   0 experienţă care merită să fie
                                                                                         i  realizările  în  abataje,  în  /
                                                                                         i  exclusivitate  pe  seama  \
                                                                                         )  creşterii  productivităţii  i   cynosciită şi generalizată privind
                                                                                         t  muncii.  în  luna  august,  !
                                                                                         1  brigada  destoinicului  mi-  1   CREŞTEREA EFECTIVILOR:
                                                                       ¡JUDEŢUL HUNEDOml
                                                                                         ţ  ner  Tilu  Teacenco,  care  ţ
                                                                                        ţ  lucrează  într-un  abataj  I     DIN PRĂSILĂ PROPRIE
                                                                                         /  mecanizat,  a  depăşit  pro-  J
                                                                                         1  duclivilatea  muncii  pla-  ţ   Ferma  zootehnică  a  coo­  cum  şi  îngrijirea  separată
                                                                                        \ nificală cu peste 7 tone ţ  perativei  agricole  din  Deva   a  celor  cu  tulburări  de  re­
                                                                                                                   se  înscrie  cu  rezultate  tot   producţie.  Do  asemenea,  se
                                                                                                                   maj  bune  pe  linia  creşterii   are  în  vedere  în  permanen­
                                                                                             DIN CRONICA           efectivelor  din  prăsilă  pro­  ţă  individualizarea  produc­
                                                                                               ÎNTRECERII          prie,  precum  şi  a  preocupă­  ţiei  pe  fiecare  animal  şi  lot,
                                                                                                                   rii  pentru  sporirea  produc­  precum  şi  normarea  consu­
                                                                                              SOCIALISTE           ţiei  marfă  şi  a  rentabiliză­  mului  de  lapte  pentru  viţei,
                                                                                                                   rii  activităţii  economice.  A-   deoarece  retribuirea  îngri­
                                                                                                                   cesta  este  dealtfel  motivul   jitorilor  se  face  în  acord
                                                                                         ^  pe  post,  extrăgînd  supli-  ^   pentru  care,  aici  au  fost  or­  global,  după  producţia  de
                                                                                         i  mentar  pe  această  cale  i   ganizate  unele  schimburi  de   lapte  şi  viţeii  obţinuţi.  De
           Si AL C O IU SI LI U LU I POPULAR JUDEŢEAN                                    i’  o  canlitate  de  cărbune  J   experienţă  cu  factorii  răs­  reţinut  că  permanentizarea
                                                                                         i  de  peste  3  200  tone.  în  \
                                                                                        ţ  acelaşi  timp,  brigada  lui  1   punzători  de  soarta  produc­  îngrijitorilor   şi   ridicarea
                                                                                                                   ţiei  zootehnice  din  Consiliul
                                                                                                                                              pregătirii  lor  politice  şi  pro­
                                                                                        i  Meszaros  Gavrilă  şi-a  1   unic  agroindustrial  Deva,  a-   fesionale  constituie  obiecti­
                                                                                        J  depăşit  randamentele  în  ţ
           Anul XXXII, nr. 7099    MIERCURI, 3 SEPTEMBRIE 1980    4 pagini — 30 bani    \  medie  cu  2,5  tone  post,  l   vînd  drept  scop  cunoaşterea   ve  de  seamă  aflate  în  a-
                                                                                                                                              tenţia  conducerii  C.A.P.  şi
                                                                                        t  realizînd  2000  tone  de  /   şi  generalizarea  tehnologii­  fermei  zootehnice.  în  ace­
                                                                                                                   lor  înaintate  care  se  aplică
                                                                                        ?  cărbune  peste  plan.  în  1   în  creşterea  animalelor  la   laşi  timp,  eforturi  susţinute
                                                                                        ţ  ziua  de  28  august  a.c.,  ţ
           REALIZAREA TUTUROR INDICATORILOR                                             Ţ cele două brigăzi au ob- (  i   ferma amintită.     s-au  depus  pentru  moder­
                                                                                                                     Organizînd  temeinic  re­
                                                                                                                                              nizarea  activităţii  în  fermă,
                                                                                        |  ţinut  adevărate  recorduri  >  '
                                                                                        l în muncă, depăşiudu-şi ţ  i  producţia,  de  cîţiva  ani  u-   respectiv  pentru  prepararea
                                                                                                                   nitatea  îşi  realizează  efec­
                                                                                                                                              furajelor,  mecanizarea  mul­
                    condiţie a îndeplinirii planului                                    s .  randamentele  cu  cîte  10  1   tivele  numai  din  prăsilă   sului,  adăpatului  şi  evacuă­
                                                                                        ţ  tone  pe  post,  ceea  ce  /
                                                                                        i  le-a  permis  extracţia  pes-  1   proprie,  avînd  un  plus  de   rii   gunoiului.   Rezultatele
                                                                                                                   peste  100  de  capele  bovine
                                                                                                                                              fermei  (în  prezent  unitatea
         întreprinderea  „Marmura“   lectivului  nostru  în  vederea   le  deficienţe,  pe  care  le   1  te  plan  a  unor  însemna-  1   şi  200  ovine  faţă  de  preve­  livrează  peste  1  000  litri
        Simeria.  Unul  dintre  colec­  realizării  planului  la  pro­  punctăm,  urmînd  ca  factorii   1 te cantităţi de cărbune. (  derile  planului  pe  anul  1980.   lapte  zilnic  la  fondul  de
        tivele  de  muncă  ale  jude­  ducţia  fizică  şi  netă,  lan­  de  conducere  să  ia  măsu­               Important  de  relevat  este   stat,   existînd   condiţii   ca
        ţului   nostru   care   obţine   sării  cu  prioritate  în  fa­  rile cuvenite;  !  PRODUCŢIE NETĂ         faptul  că  o  atenţie  deosebi­  producţia  să  sporească  în
        constant  rezultate  bune  în   bricaţie  a  producţiei  desti­  ®  Printr-o  urmărire  mai   PESTE PLAN   tă  se  acordă  creşterii  tine­  continuare  —  n.n.),  sînt  ne­
        producţie.  Cu  mai  bine  de   nate  exportului  şi,  firesc,   atentă  şi  responsabilă  a  pro­         retului  femei  destinat  repro­  mijlocit  legate  de  conlucra­
        patru  luni  înainte  de  în­  orientării  efortului  tuturor                   t  La  I.R.I.U.M.  Petroşani  1   ducţiei,  care  este  lotizat  şi   rea  fructuoasă  între  condu­
        cheierea   anului,   „Marmu­  factorilor  spre  o  activitate   ducţiei,  unele  placaje  bru­  se  acordă  o  atenţie  per-  \   hrănit  în  cele  mai  bune   cerile   unităţii   (preşedinte
        ra“  Simeria  adaugă  noi  de­  tot mai eficientă.   te de mărime mijlocie sub  1  manentă  încadrării  în  in-  ţ   condiţii  pentru  a  asigura   Elena  Grosu)  şi  fermei  zoo­
        păşiri  celor  anterioare.  Va­                                                 1  dicatorii  noului  mecanism  )   formarea  unui  efectiv  matcă   tehnice  (şef  de  fermă  ing.
        loric,  producţia  globală  a                                                   !  economico-financiar.  Ca  (   valoros,  cu  potenţial  pro­  Antonie Teodorescu).
        fost  depăşită  cu  aproape  8                                                  1  urmare  a  unor  măsuri  /   ductiv  cit  mai  ridicat.  La   Obţinerea  unei  producţii
        milioane  lei,  marfă  cu  pes­                                                 \  tehnice  şi  organizatorice,  1   specia  taurine,  se  urmăreş­  marfă  de  peste  7  000  hl  lap­
        te  5  milioane,  iar  netă  cu                                                 i  planul  la  producţia  ne-  \   te  cu  deosebită  răspundere,   te  şi  a  unui  însemnat  vo­
        1,5  milioane  lei.  Aceste  re­                                                i  tă  a  fost  depăşit  de  la  i   ca  în  efectivul  matcă,  să  fie   lum  de  beneficii,  în  acest
        zultate  au  fost  obţinute  în­  îmbucurător  la  întreprin­  formă  de  placaj  poligonal   ţ  începutul  anului  cu  pes-   menţinute  numai  exemplare   an  din  activitatea  fermei
        deosebi  pe  seama  creşterii   derea   „Marmura“   Simeria   neregulat  se  puteau  trans­  t  te  1,7  milioane  lei,  chel-  ţ   din  rasa  Bălţată  româneas­  zootehnice,  constituie  obiec­
        productivităţii   muncii   cu   este  faptul  că,  în  slîrşit,  fa­  forma  în  produse  finite  cu   ?  tuielile  Ia  1000  lei  pro-  1   că.  Un  obiectiv  important   tive  cărora  Iulius  Păcuraru,
        8,29  la  sulă,  în  condiţiile   brica  de  la  Vaşcău  a  reuşit   valoare mult mai mare ;  1  ducţie  marfă  au  fost  re-  ?   asupra  căruia  sînt  orientate   Remus   Stănilă,   Gheorghe
        reducerii  permanente  a  cos­  să-şi  depăşească  sarcinile  la   •  Concasarea,  în  unele   ţ  duse  cu  26,4  lei  faţă  de  1   eforturile  îl  reprezintă  di­  Mateiescu,   Vilmoş   Gher-
        turilor  do  producţie  şi  a   producţia globală cu peste  situaţii,  a  unor  materiale   i  plan,  iar  beneficiile  su-  l   rijarea  mai  bună  a  montelor   ghely,  Ion  Todoran,  Dani
        cheltuielilor   materiale,   cit   2  milioane  lei.  Tot  în  pe­  refolosibile  ce  puteau  fi  va­  1  plimentare  obţinute  se  /   şi  a  tătarilor.  Merită  con­  Terezia,  Vincze  Ion  R.,  Toth
        şi  prin  valorificarea  atentă   rioada  la  care  ne  referim,   lorificate  sub  formă  de  pla­  î  cifrează  la  aproape  1   semnate  totodată,  acţiunile   Francisc  şi  alţi  lucrători
        a  resurselor  interne  ale  în­  secţia  de  la  Cărpineţ  a  rea­  caje poligonale neregulate ;  i 250 000 lei.   \  întreprinse  pe  linia  lotizării   din  fermă  îi  subordonează
        treprinderii.             lizat  peste  plan  5  572  tone                         De menţionat că s-au i   vacilor  cu  lapte,  în  raport   întreaga  lor  pricepere  şi  pu­
         —  Deşi  ne-am  realizat   calcar  calibrat  (adică  echi­  O  Multe  opriri  accidenta­  ţ dat peste plan piese de   de  producţia  de  lapte,  sta­  tere de muncă.
        indicatorii  valorici,  sîntem   valentul  producţiei  pe  cinci   le la unele utilaje s-au da-  ( schimb în valoare de ţ   rea  fiziologică,  perioada  de
        sub  plan  la  unele  sortimen­  zile).                                         , circa 2,8 milioane lei şi l   lactaţie sau gestaţie, pre­        N. TÎRCOB
        te  fizice  —  arăta  Petru   Iată  că  se  poate.  Scuze­     LIVIU BRAICA     1 360 tone do armături ■
       Pop,  secretarul  comitetului   le,  justificările  de  altă  da­                j metalice de mină.
       de  parlid  al  întreprinderii.   tă  sînt  înlocuite  acum  cu   (Continuare în pag. o 2-a)                    Astăzi,  în  jurul  orei  11,00,  posturile  noaslre  de  ra­
        Averii  un  minus  de  15  mc   rezultate   concrete,   menite                                              dio  şi  televiziune  vor  transmite  dirccl  ceremonia  sosi­
       la  blocuri  din  marmură  şi   să  sporească  beneficiile  în­                                              rii  preşedintelui  Republicii  Elene,  Constantin  Karainan-
        64  tone  la  mozaic  granulat,   treprinderii, în prezent de                                               lis,  care,  la  invitaţia  tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu,
        pe  care  nu  le  putem  justi­  3  milioane lei.                                                           preşedintele  Republicii  Socialiste  România,  va  efectua
        fica  decît  prin  lipsa  de  pre­  La  placaje  din  marmură                                               o vizită oficială în ţara noastră.
        ocupare  existentă  la  nive­  planul  a  fost  îndeplinit  a-
        lul  carierelor  şi  al  ateliere­  tît  la  Simeria  cit  şi  la
       lor  de  prelucrat.  De  aceea   Vaşcău.  Lă  producerea  a-
        acţionăm  în  prezent  pentru   cest'ui  sortiment  insă,  con­                                                    Climatul de emulaţie —
       creşterea răspunderii co-  tinuă să se manifeste une-
                                                                                                                              condiţie a afirmării
                                                                                                                          iniţiativelor muncitoreşti

                                                                                                                     Iniţiativele   muncitoreşti,   ca  ţie  socialistă“,  care  vi­
                                                                                                                   cele  proprii  ca  şi  cele  pre­  zează,   evident,   sporirea
                                                                                                                   luate  din  experienţa  altor   producţiei.  Ne-am  oprit  mai
           âcokdul global                                                                                          colective,  îşi  relevă  valoa­  ales  Ia  aceasta,  purlînd  gi­
                                                                                                                   rea  şi  eficienţa  numai  dacă   rul  originalităţii,  care  s-a
           catalizator al energiilor colectivului                                                                  îşi  propun  obiective  concre­  extins  treptat  la  14  forma­
                                                                                                                   te,  răspunzînd  imperative­
                                                                                                                                              ţii  de  lucru,  deşi  ni  s-a
                                                                                                                   lor  noului  mecanism  econo-   vorbit  şi  de  altă  iniţiativă
                  in obţinerea succeselor                                                                          mico-financiar  şi  în  măsura   intitulată   sau   de  vorbă   cu
                                                                                                                                                        ;,De
                                                                                                                                              ortacii“,
                                                                                                                                                                măsura
                                                                                                                   în  care  realmente  prind  via­
                                                                                                                   ţă  în  toate  verigile  impli­  luată  ca  în  fiecare  zi,  fie­
         întreprinderea   de   pro­  pentru  fiecare  perioadă  d.e                                                cate  în  angrenajul  produc­  care  maistru  să-şi  informe­
       ducţie   industrială   pentru   timp.  lată,  la  marea  sărbă­                                             tiv.  Prin  prisma  acestor  e-   ze  oamenii  la  intrarea  în
       construcţii   de   căi   ferate   toare  a  lunii  august,  colec­                                          xigenţe   ne-am   propus   şut  în  legătură  cu  stadiul
       Deva   se   deosebeşte   de   tivul  întreprinderii.^  rapor­                                               să   analizăm   unele   as­  îndeplinirii sarcinilor la zi.
        multe   unităţi   economice   tat  rezultate  frumoase;  din­                                              pecte  ale  promovării  iniţia­  Ce  se  poate  spune  despre
        din  judeţ,  nu  numai  prin   tre  care  consemnăm:  pla­                                                 tivelor  muncitoreşti  la  E.M.   eficienţa  acestor  iniţiative  ?
       specificul  activităţii,  ci  şi   nul   producţiei   globale   a                                           Deva,  unitate  care,  trebuie   Producţia   globală   a   fost
        prin  întinderea  razei  de  ac­  fost  depăşit  cu  aproape  1,1                                          să  o  spunem  de  la  început,   realizată  de  la  1  ianuarie
       ţiune.  Baza  activităţii  se   milioane  lei;  planul  pro­                                                a demarat bine în acest an.  pînă la 20 august în pro-
       află  în  judeţul  nostru,  dar   ducţiei  marfă  cu  peste  2                                                Aici  se  aplică  (preluată
        întreprinderea  are  secţii  de   milioane  lei;  s-au  înregis­                                           de  la  I.M.  tonea),  de  mai           V. PÂŢAN
       producţie,  coloane  auto,  a-   trat  însemnate  cantităţi  de   La O.S.M. 2, oţelul „proaspăt.“  es le vărsat In lingotiere.   mulţi  ani,  iniţiativa  „Bri­
        teliere  etc.,  pe  raza  a  încă   produse  fizice  peste  sarci­                 Foto: VIRGIL ONOIU      gada de producţie şi edu-  (Continuare in Daa o 2-a)
       cinci  judeţe.  Unitatea  nu­  nile  planificate.  Cum  s-a
       mără  peste  2  100  lucrători   reuşit  şi  se  reuşeşte  obţi­
        ce  muncesc  dispersaţi,  mai   nerea  unor  asemenea  succe­                     te,   ceramică,   mai'bcliinărie,   judeţui   Hunedoara   la   cea   produselor sule. Cifra exactă   J
       ales  că  în  ultima  vreme   se,  ţinînd  seama  de  cele                        artizanat  .şi  aliele,  într-o  lar­  de-a  IV-a  ediţie  a  Festivalu­  a realizărilor acestei prestigi-   4
       producţia   s-a   diversificat   spuse  mai  sus,  ca  şi  de                      gă gamă sortimentală.    lui  dansului  băirînesc  de  la   oase unităţi a O.J.T., condu-   i
                                                                                                                   Tg.  Mureş.  Evoluţia  celor  20
       mult.   Această   dispersare   faptul  că  unităţile  de  pro­                      68  ACŢIUNE  CU  CARTEA.   de  pereeiii  de  dansatori  la   să de Titi Niculescu, este
       de  forţe,  ca  şi  distanţa  ma­  ducţie  s-au  confruntat  cu                    La  căminele  de  nefamilişli  de   parada  portului  popular  şi  pe   1 021 2G8 — numai în restau-   | s
       re  —  în  spaţiu  —  între   unele  necazuri,  mai  ales  în   EB  ..TÎRGUL  COOPERAŢIEI   Ia  Livezeni  au  fost  organi­  scena  festivalului  a  fost  a-   rant, deci fără linia de auto-   *
                                                                MEŞTEŞUGĂREŞTI“.
                                                                                  Coope­
       conducere   şi   secţiile   de   prima  parte  a  anului,  cau­  rativa  „Moţul“  din  Brad  or­  zate   acţiuni   educative   pe   preciată  de  organizatori  ca   servire. O realizare care a-   J
       producţie  determină  ca  or­  zate  de  iarna  grea,  cu  mul­  ganizează  in  zilele  de  3—4   marginea  cărţii  „Tineretul  —   exceieniă !  duce pretigiu unităţii.
       ganizarea   muncii,   coordo­  tă  zăpadă  şi  cu  ger  ?  Toc­  septembrie  „Tîrgul  meşteşu­  viitorul  naţiunii“,  apărută  in   5H INTR-O SINGURĂ LUNĂ
       narea  şi  urmărirea  ei  să  nu   mai  printr-o  bună  organi­  garilor“.  Acesta  va  avea  ioc   colecţia  „Din  gindirea  social-   —   PESTE  1  MILION  LEI.   I. TURDEANU
       fie  deloc  uşor  de  realizat.   zare  a  muncii,  prin  coordo­  în  piaţa  oraşului  (deschiderea   politicS  a  Preşedintelui  Româ­  Penlru  prima  dată  în  exis­
                                                                                          niei“.
       Cu  toate  acesLea,  activita­  narea cu competenţă a a-  oiicială  astăzi,  orele  14),  eu                tenţa  sa,  restaurantul  „Sar-
       tea  I.P.I.C.C.F.  Deva  se  în­                         participarea  tuturor  coopera­  ®  „PĂDUREANCA“  —  LA   mis“  a  realizat  peste  1  mi­
       scrie  frecvent,  la  toate  ca­   TRAIAN BONDOR         tivelor  meşteşugăreşti  din  ju­  TG.   MUREŞ.   Formaţia   de   lion ici într-o singură lună
                                                                deţ.  Vor  fi  expuse  produse
                                                                                         dansuri  pădureneşti  din  Dă-
       pitolele,  în  cotele  cantitati­                        de îmbrăcăminte, încălţămin­  bîca şi Hăşdău a reprezentat  —  august — Ia desfacerea
       ve şi calitative stabilite  (Continuare in pag. a 2-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10