Page 14 - Drumul_socialismului_1981_02

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
Pag. 2

Adunări ale activelor de partid pentru dări de seamă Să folosim mai bine pămmtul

tru cultura de cereale — e Í2H
(Urmare din pag. 1)
Profeţia materiala - domeniul maximei solicitări, un asemenea drum cu aju­ ţinută ca păşune, in schimb 9,00 Teici
se seamănă porumb in locul
torul unui buldozer care n-ar numit Zăton, unde se obţin 10,90 Cabi
socia
al werifiGări maiori a eapasstăfi ramuiste două zile, ba chiar mai puţin. recolte mici. lată cîteva di­ 11,00 Rom
avea de lucru mai mult de
luări
recţii în care trebuie să se
10,00 Telc:
La ora actuală - cum ară­ acţioneze cu mai multă ho- 10,05 Tele;
10,55 Curs
Adunarea activului Co­ © prin cultivarea terenu­ 1,9 ori, într-un ritm mediu vine adulte, 543 capete ti­ tau Viorel Sorea, Petru Fărău tărîre şi răspundere - în lu­ 17,15 Rcpi
tovarăşului
cuvîntării
mina
mitetului municipal de rilor libere de către uni­ anual de 13,7 la sută, rea- neret bovin, 409 porci, şi alţi cooperatori — supra­ Nicolae Ceauşescu la şedinţa Inia*
land
partid Deva, însumînd ho- tăţile economico-sociale şi lizîndu-se peste sarcini i 3 369 hl lapte de vacă, 43 feţe întinse din păşunile uni­ de la Braşov — pentru a fa­ 17,25 Viaţ
tărîrile colectivelor de mun­ cetăţeni se va realiza o 615 milioane kWh energie hl lapte de oaie şi 2,9 tone tăţii produc puţin deoarece ce să producă fiecare palmă 18,35 Film
sînt năpădite de scaieţi şi
pii :
că din acest important cen­ producţie de 50 tone legu­ electrică, 209 800 mc ^pre­ lină. tufişuri, faluzele digurilor - de pămînt, paralel cu stră­ dul
tru al judeţului, a adoptat me. fabricate din beton armat, Cea de a doua concluzie, unde s-ar putea produce fu­ dania pentru sporirea rodni­ 19,00 Telc
angajamentul organizaţiei Am prezentat succint a- 4 085 tone carne de pasă­ limpede conturată în adu­ raje — sînt lăsate nelucrate, ciei fiecărui petec de teren 19.20 Acti
municipale pe anul 1981. cest angajament pentru că re, 1 326 tone preparate din nare, are în vedere rapor­ cultivat. 19,40 Ora
Reproducem aici cele mai el, alături de concluziile carne şi alte produse. Pro­ tarea nivelului, conţinutului tarlaua Silească - bună pen­ 20.20 Căi*
seri;
importante prevederi ale desprinse din dezbateri, ductivitatea muncii a spo­ şi eficienţei întregii munci dul
acestui angajament: împreună cu planul de mă­ rit într-un ritm mediu anual de partid la exigenţele ac­ 21.20 Con
© realizarea unei pro­ suri adoptat de adunare — de 7,7 la sută, pe seama ei tuale. Pornindu-se de aici, al
ducţii nete suplimentare în fundamentate pe prevede­ obţinîndu-se aproape două în darea de seamă, ca şi în le 2
pen
Valoare de 9,6 milioane lei; rile documentelor Congre­ treimi din sporul produc­ cuvîntul participanţilor au ^ pe
lă
depăşirea planului la pro­ sului al XH-lea, ale ple­ ţiei. Valoarea producţiei fost aduse critici unor or­ ne
ducţia fizică cu 150 mili­ narelor C.C. al P.C.R. din industriale suplimentare gane şi organizaţii de 22,20. Tel«
oane kWh, 60 tone cupru, octombrie şi decembrie realizate în cincinaltil tre­ partid, de masă şi obşteşti,
plumb şi zinc în concen­ 1980, pe indicaţiile date de cut se ridică la 800 mili­ consilii ale oamenilor mun­
trate, 50 tone confecţii me­ secretarul general al parti­ oane lei. cii pentru nerealizarea u- m*
talice, 3 km echivalenţi dului, tovarăşul Nicolae Ultimii ani ai cincinalu­ nor sarcini importante. în
tuburi premo, 100 tone Ceauşescu — constituie o lui au coincis cu eforturile cursul anului trecut, în in­ BUCUJ
carne de pasăre şi un mi­ foarte solidă bază de por­ colectivelor devene de a dustrie s-au însumat mari dioprogr
lion bucăţi ouă ; nire în anul 1981 la înfăp­ se alinia cerinţelor în­ rămîneri în urmă, mai a- Radiojui
© livrarea suplimentară tuirea unor obiective noi. făptuirii principiilor noului les la energie electrică pe presei;
diilor; 9
la export a unor produse mobilizatoare. mecanism economico-finan- bază de cărbuni, materiale 9.05 Răs
în valoare de 1,5 milioane Ce concluzii s-au des­ ciar, în special a indicato­ de construcţii, ţesături şi lor; 10,(
lei pe relaţia devize libe­ prins din lucrările adună­ rului de producţie netă. produse agroalimentare. 10.05 Ra
lor; 10,
re ; rii ? în consecinţă, majoritatea Adunarea a apreciat că 11.00 Bl
® depăşirea productivi­ Prima, că organizaţia unităţilor au realizat în organizaţia municipală, ca Noi ini*'
tăţii planificate, calculată municipală, organele şi or­ 1980 acest indicator, opt din şi multe organizaţii de Radiotcl
vanpren
A.E.S.C. Sere Sîntandrei. Se plantează salata în cultura
pe baza valorii producţiei ganizaţiile de partid din ele, între care I.P.I.C.C.F., partid n-au găsit cele mai dublă cu roşii la ferma nr. X. Foto: VIRGIL ONOIU Radiopu
nete, cu 0,7 la sută ; industrie, agricultură, con­ exploatarea minieră, în­ judicioase şi eficiente mij­ letin de
® reducerea consumuri­ strucţii, transporturi, co- treprinderea de morărit loace pentru aplicarea ho- muzical;
lor; 13, C
lor normate de materii pri­ merţ-deservire, din celelal­ si panificaţie, I.V.V., Avi­ tărîtă în viaţă a noului Club ui
me, materiale, combustibili te domenii, au desfăşurat cola, depăşind prevederile mecanism economico-finan- Soluţii concrete, practice pentru scurtarea diojurm
şi energie şi obţinerea, pe o activitate susţinută, sis­ cu 39 milioane lei. ciar. De aceea, în indus­ triotice;
organizi
această cale, a unor econo­ tematică pentru realizarea trie, construcţii, transpor­ termenelor de punere în funcţiune 16,40 Cil
mii de 50 tone de metal, în bune condiţii a sarcini­ în acelaşi timp, investi­ turi se depăşesc cheltu­ Sfatul i
50 000 kWh energie electri­ lor aferente perioadei de ţiile au captat o însemnată ielile materiale la 1 000 lei (Urmare din pag. 1) — Şi fiindcă sîntem în­ letin di i
limbii
că şi 40 tone combustibil sfîrşit a cincinalului trecut. parte a preocupărilor ma­ producţie marfă, aceasta tr-un nou an, într-un nou păr şi
convenţional; valorificarea A doua, pornind de la jore ale organizaţiei mu­ derivînd din consumuri nizare neeorespunzătoare cincinal, activitatea grupu­ 18.00 Oi
suplimentară şi introduce­ sarcinile şi exigenţele noi nicipale de partid. Ca ur­ mari, cheltuieli neeconomi- pe unele şantiere, pregăti­ lui de şantiere continuă neu „(
20,30 M
rea în circuitul productiv în economie, determinate mare, în perioada octom­ coase, folosirea necorespun­ rea insuficientă de către sub aceleaşi bune auspicii 7 ţific; 2]
a 200 tone materiale refo- de obiectivele majore ale brie 1979 şi pînă la înche­ zătoare a resurselor mate­ unii beneficiari sau proiec­ — Nu trebuie să ne mul­ 21.05 R:
losibile ; cincinalului 1981—1985, vi­ ierea cincinalului au fost riale şi băneşti. tanţi a condiţiilor de înce­ ţumească rezultatele obţi­ zi într-
rii
muz
© devansarea punerii în zează necesitatea ridicării puse în funcţiune grupul De asemenea, în 1980 pere a lucrărilor, livrarea nute. Căutăm mereu solu­ stop m
funcţiune cu 10—30 zile a în continuare pe o treaptă nr. 6 de la Mintia, secţia s-au obţinut rezultate sla­ neritmică sau cu întîrziere ţii "pentru scurtarea terme­
5 capacităţi de producţie calitativ superioară a în­ de prefabricate din beton, be în agricultură nu nu­ a unor utilaje. Apoi, am în­ nelor de punere în func­
industrială şi cu 15 zile a tregii activităţi politico-or- o secţie de var, precum şi mai datorită condiţiilor cercat să scurtăm cît mai ţiune. Acestea ar fi creş­ m
100 de apartamente din ganizatorice pentru realiza­ un important număr de o- climaterice, ci şi folosirii mult posibil termenele de terea gradului de utilizare
sarcina stabilită ; rea orientărilor creşterii e- biective social-culturale, a neraţionale a fondului fun­ execuţie. a timpului de lucru şi folo­ DEVi 1
® reducerea cu 1,1 la conomice, ţinînd seama de căror valoare se ridică la ciar şi aplicării necorespun­ — Şi aţi reuşit ? sirea la întreaga capacitate Cînwc
1,7 miliarde lei ; au fost
sută a cheltuielilor de pro­ influenţa pe care o exerci­ construite şi date în folo­ zătoare a programelor pen­ — Da. întregul spor de a utilajelor. Ne preocupăm ta) ; H
ducţie în eonstrucţii-montaj tă actuala criză mondială sinţă 1 012 apartamente şi tru creşterea producţiei ve­ producţie a fost realizat ca la formaţiile de lucru bondul
căra);
in antrepriză ; energetică şi de materii getale şi animaliere. pe seama creşterii produc­ să generalizăm acordul durerii
prime asupra economiei ro­ 116 locuri în cămine de ne- tivităţii muncii de 2,2 ori. tîlnire
© economisirea a 100 to­ mâneşti. familişti. Adoptînd planul de mă­ Ba, mai mult, am încheiat global. Deocamdată această riile I-
ne de carburanţi în trans­ în legătură cu prima con­ O activitate mai bună au suri, adunarea a chemat cincinalul şi cu importante formă de retribuire se a- (Constr
porturile auto ; organizaţiile de partid din plică doar la 80 la sută- ŞANI:
cluzie, darea de seamă, ca desfăşurat şi organizaţiile toate domeniile vieţii eco­ beneficii : 42 milioane lei. tanic '
© depăşirea cu 4 mili­ şi unii vorbitori, între ca­ de partid din unele unităţi — Aţi afirmat că între­ din personalul muncitor. Ţara c.
oane lei a planului de des­ re Dorel Malea (I.E. Min­ agricole. Cooperativele a- nomico-sociale ale munici­ gul spor de producţie a Desigur, toate la un loc lilica);
facere a mărfurilor cu a- tia), loan Rusu (E.M. De­ gricole din Şoimuş şi Cris- piului de a-şi îmbunătăţi J fost obţinut pe seama creş­ vor contribui la intensifi­ „S“ C
mănuntul, iar valoarea va), Liviu Cucu (I.M.C. Bîi-- tur, de pildă au obţinut şi mai mult stilul şi meto­ terii productivităţii. Cum ? carea ritmului de lucru pe Cuscrii
trate
prestărilor de servicii că­ cea), Petru Barna (T.C.H.), producţii mai bune la grîu dele muncii de conducere, — Prin dotarea puncte­ şantierele noastre. Chiar şi resc);
tre populaţie se va depăşi au relevat cu îndreptăţită şi orz. S-a depăşit, de ase­ determinînd o puternică în­ lor de lucru cu utilaje de acum, pe timp de iarnă, (Miner
cu 1 milion lei ; mîndrie că în cincinalul re­ menea, planul anual la e- trecere pentru realizarea o- construcţie de mare ran­ utilajele noastre se află în şament
lă (Mu
biectivelor
sarcinilor
şi
ce
© prin contribuţia bă­ cent încheiat colectivele de fectivele de bovine şi ovi­ le stau în faţă în 1981 şi dament, cît şi prin extin­ şantiere şi lucrează din SA: C
nească a locuitorilor şi prin oameni ai muncii din Deva ne. Locuitorii satelor mu­ în perspectiva întregului derea gradului de meca­ plin, asigurîndu-se o ritmi­ che (1
CÂNI:
.acţiuni de muncă patrioti­ au dobîndit rezultate nota­ nicipiului au predat la fon­ cincinal. nizare a unui mare volum citate bună — premisă a pei (7
că se vor realiza lucrări în bile. Producţia industrială dul de stat importante can­ de lucrări. Am folosit pe îndeplinirii planului fizic şi Cascac
valoare de 600 000 lei; a municipiului a crescut de tităţi de produse : 148 bo- CORNEL ARMEANU scară largă prefabricatele. valoric. roşie);
sul ab
ORAŞ'
guri ,
tă (P
, (Flacă
Eforturi susţinute pentru Un bun eîştigat trebuie consolidat Şapte
sa de
Un cîştig de substanţă în­ dinţă de judeţ ! lată însă că, directorului de cămin, că hăieş. A fost... ca o şezătoa­ Rocky
reeditarea succesului registrat în actuala ediţie a în aceleaşi condiţii, se poate dumnealor aici locuiesc, în re. Casta
aventi
festivalului muncii şi creaţiei face activitate cultural-edu- sat la noi" — spun locuitorii Am stat de vorbă cu mem­ (Casa
(Urmare din pag. 1) ocupările de primă impor­ de aşezămintele de cultură cativă ! La faza municipală care se bucură de lumina se­ bri ai formaţiei de duboşi, cu să au
SIMEI
tanţă, în prezent, la mina din comuna Soimuş este — a festivalului, comuna Şoimuş rilor de la cămin. Marta în­ cei din obiceiul de nuntă. dra (
va trece la mecanizarea Bărbăteni, astfel îneît in­ pe lingă creşterea numărului a participat cu 11 formaţii, să nu acceptă : „Eu activez Sînt bucuroşi şi mîndri de cailor
tăierii cu combine. Iată troducerea mecanizării să formaţiilor artistice şi a ca­ dintre care trei şi doi solişti doar de astă vară, sufletul prezenţa lor pe scenă : „Am GHEL
mia
deci un nou pas, deosebit nu găsească nepregătit co­ lităţii programelor lor — a- s-au calificat pentru etapa sînt alţii — Nicolae Mihăieş, dat spectacole şi la Soimuş,
de important, pe care mi­ lectivul, să poată face faţă sigurarea unei activităţi edu­ judeţeană. In majoritatea că­ tipograful, împreună cu soţia şi la Păuliş, şi la Lunca, a-
na îl va face în acest an. noilor sarcini. în cadrul a- cative permanente, Un cîştig minelor culturale din satele sa, Emilian Popa, impiegatul cum ne-am propus să mer­
Legat de mecanizarea îptr-o celoraşi preocupări pentru care trebuie menţinut, cunos- aparţinătoare a crescut şi de la I.T.A., loviţă Male, gem la Boholt". Ú
măsură mai mare a lucră­ pregătirea condiţiilor supe­ cindu-i-se valorile educative, s-a diversificat numărul for- sublnginerul de la T.C.H., In timp ce formaţiile pro­ Rez
ri miniere se impune, rioare din acest an, tova­ necesitatea unei activităţi movate pentru faza judeţeană lebrui
în acelaşi ritm, mecaniza­ răşul Vasile Pupăzan, se­ continue care să contribuie iarna culturală la sate se pregătesc cu seriozitate - Ext)
rea transportului. Măsurile cretarul comitetului de la ridicarea conştiinţei mase­ printre ele formaţia de dan­ Exti
luate în acest sens vor fa­ partid, arăta că la acelaşi lor. in aceste zile de iarnă, maţiilor artistice. Cum s-a Tralan Male, şoferul, dirijorul suri populare de care soţii 1, 19.
Fon
ce ca 80 la sută din pro­ nivel al importanţei se si­ cu seri lungi, universitatea reuşit ? „Prin muncă şi spri­ tarafului. Ei au adus la lu­ Elena şi Petru Pârău se ocu­ 1 648 1
ducţia anului să fie eva­ tuează ridicarea gradului cultural-ştiinţifică justifică ros­ jiniţi îndeaproape de orga­ mină şi obiceiul de nuntă de pă cu multă trogere de ini­ Ia cat
cuată pe fluxuri moderne de calificare a oamenilor tul celor nouă cursuri, a că­ nizaţiile de partid din fieca­ la Chişcădaga, şi dubaşii, ei mă — artiştii amatori de la
de transport, benzi trans­ muncii, în primul rînd a ror tematică interesează pu­ re sat" — apreciază prof. Li­ au făcut ca brigada artistică căminele culturale din Chiş­
portoare. cea mai mare celor care vor lucra cu blicul, îl Invită la dezbateri­ na Câta, directorul coordona­ să slujească satul, oamenii cădaga, Sulighete, Boholt şi
parte din producţie ajun- utilajele complexe. în acest le organizate, iar brigada tor al Şcolii generale din săi. cum încercăm şi dan­ Bălata se străduiesc să dea
gînd din abataje pe benzi sens au fost organizate, ştiinţifică „s-a pus pe picioa­ Şoimuş, care cunoaşte îndea­ suri populare. Traian Male o permanenţă activităţii lor. A Tini
direct în preparaţie. din timp, cursuri de cali­ re", cum spun localnicii, proape activitatea extraşcola- să ne instruiască, am început rămas sub semnul întrebării febru
Dat fiind imperativul ficare şi policalificare. Tot­ membrii ei nu se deplasează ră a fiecărui cadru didactic şi repetiţiile la grupul vocal, activitatea căminelor cultura­ lativ
Vor i
mecanizării, determinat de odată. s-au luat măsuri de in sate doar pentru a con­ din satele comunei. Dacă format din zece fete. avem le din Păuliş, Căinei şi chiar le. în
necesitatea obţinerii unor a îmbunătăţi activitatea de semna o acţiune, ci vin in satul Sulighete era recunos­ şi momente vesele şi solişti cea din Fornădia — care a a- te, Îs
productivităţi superioare, revizii şi reparaţii şi chiar sprijinul oamenilor, în lămu­ cut pentru formaţiile folclori­ vocali - pe Maria Jula, Cor­ vut şi echipă de dansuri, şi Vin tu
inten:
este nevoie ca în viitor ac­ de confecţionare a unor rirea problemelor ce-i preo­ ce, iată că locuitorii de la nelia Mihăieş, Adriana Abru- teatru, şi grup vocal, şi so­ oră (
tivitatea să fie concentrată piese de schimb în atelie­ cupă şi, mai mult, le stimu­ Chişcădaga s-au ambiţionat, dean, Ştefania Mateş, Mela- lişti. A avut ! De ce nu le-a ratur:
în abataje de mare capaci­ rele proprii. întregul an­ lează participarea. Intrind în ediţia a lll-a a Fes­ nia Morar, Doina Dubar — menţinut ? De ce nu le mai prins'
grade
tate. care să facă posibilă samblu de măsuri de ca­ Consemnam, incă de anul tivalului „Cîntarea României" şapte sîntem. Facem repeti­ are ? întrebările aşteaptă tre 2
organizarea de brigăzi com­ re am luat cunoştinţă la trecut, înviorarea activităţii cu şapte formaţii. „Meritul ţii cu formaţiile tot a doua răspunsuri. Odată cu ele tempi
Per
plexe. cu efective mărite. comitetul de partid şi con­ cultural-educative a căminelor este al oamenilor din sat, seară". aşteptăm şi Invitaţia de a fi 1981 :
Aceasta şi în ideea orientă­ ducerea întreprinderii dă culturale din Şoimuş, care, nu-mi aparţine, credeţi-mă" — - Şi încălziţi, seară de părtaşii unor acţiuni politi- caldă
rii celei mai mari părţi a garanţia că şi în acest an pînă nu demult, îşi justificau mărturiseşte prof. Mircea seară, căminul cultural ? co-educative şi cultural-artis- noros
efectivului spre activităţi­ colectivul minei Bărbăteni inconstanţa în acţiuni şi pro­ Mangu, directorul Căminului - Nu facem repetiţii ‘în­ tice aşteptate de oamenii sa­ taţii
ploai'
le direct productive şi. deci. se va înscrie între colec­ grame artistice prin absenta cultural dm Soimuş. „Inima si totdeauna la cămin. Aseară, telor, apreciate de ei. (Meti
reducerea posturilor auxi­ tivele fruntaşe în extrac­ tinerilor din sate şi aorooie- sufletul ''îetii culturale de la de exemolu, am făcut reoe- lexar
liare. Este una dintre pre­ ţia de cărbune cocsificabil. rea comunei de oraşul reşe- noi e Marta Mangu, soţia tijii acasă la soacra lui Mi­ LUCIA L1CIU