Page 1 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 1

r
                                                                                         ^  —
           rvtn -••"V r
                  7> F
            Ö U f,                       i¡                              SOLIDARI                                                                           oeiji
              H \ J fi                   III Jri

                                        C - ZIUA FRĂŢIEI MUNCITORILOR DE P8ETUTIU0EW !




                                                                                    In prezenţa tovarăşului Wcolae Ceauşescu



                                                                                               Marea adunare populară din Capitală


                                                                                                           consacrată zilei de 1 Mai


                                                                                               T o v a r ă ş u l   Nicolae   lor   economico-socială   pe   partide  ale  clasei  munci­
                                                                                             Ceauşescu,  secretar  general   1981,  primul  an  din  actua­  toare,  cu  mişcările  de  eli­
                                                                                             al Partidului Comunist Ro­  lul  cincinal,  al  calităţii  şi   berare,  cu  forţele  democra­
                                                                                             mân,  preşedintele  Republi­  eficienţei,   în   înfăptuirea   tice,  progresiste  şi  antiim-
                                                                                             cii  Socialiste  România,  to­  hotărârilor  istorice  ale  ce­  perialiste  din  întreaga  lu­
                                                                                             varăşa  Elena  Ceauşescu,   lui  de-al  XH-lea  Congres   me  în  lupta  pentru  înfăp­
                                                                                             ceilalţi  tovarăşi  din  condu­  al  partidului,  care  a  jalo­  tuirea  idealurilor  de  pace,
                                                                                             cerea  partidului  şi  statului   nat  cu  clarviziune  calea   colaborare,  dezarmare,  pro­
                                    IIIULUI      PUPUlftB       JUOtTtflW                    au  participat,  joi  după-   dezvoltării viitoare a Româ­  gres .şi bunăstare ale tutu­
                                                                                             amiază,  la  adunarea  popu­  niei  socialiste.  Muncind  cu   ror popoarelor. .
                                                                                             lară  din  Capitală  consacra­  abnegaţie  şi  elan  revoluţio­  Adunarea  populară  con­
                                                                                             tă  zilei  de  1  Mai  —  Ziua   nar  pentru  ridicarea  ţării   sacrată  Zilei  internaţionale
               Anul XXXIII, nr, 7303        VINERI, 1 MAI 1981        4 pagini — 30 bani    solidarităţii   internaţionale   noastre  pe  noi  trepte  de   a  muncii  a  avut  loc  la  Pa­
                                                                                             a  celor  ce  muncesc.    progres  şi  civilizaţie,  po­  latul  sporturilor  şi  culturii,
                                                                                              Sărbătorim,  în  acest  an,   porul  român  îşi  aduce,  în   împodobit sărbătoreşte.
                                                                                             ziua  frăţiei  muncitorilor  de   acelaşi  timp,  contribuţia  sa   în  sală  domneşte  o  at­
                                                                                             pretutindeni  în  atmosfera   internaţionaliste  la  cauza   mosferă  sărbătorească,  pli­
                           ÎNTÎI DE MAI                                                      de  puternică  efervescenţă   întăririi  forţelor  păcii  şi   nă  de  entuziasm  şi  opti­
                                                                                             creatoare  în  care  aniver­  progresului,  la  creşterea  şi   mism,  specifică  întîiului  de
                                                                                             săm  60  de  ani  de  la  făuri­  afirmarea  prestigiului  so­  Mai.  Aceeaşi  atmosferă  o
             De-a  lungul  vremii  oame­  tu!  la  cuvînt,  la  organizare,   rirea  societăţii  socialiste  mul­  rea  Partidului  Comunist   cialismului  în  întreaga  lu­  regăsim  şi  în  marele  parc
           nii  au  convenit  ca  anumitor   la demnitate.        tilateral  dezvoltate,  în  care   Român,  eveniment  de  în­  me.  De  ziua  internaţională   al  Palatului  sporturilor  şi
           zile  'ale  anului  sâ  li  se  dea   Dramatismul  a  crescut,  la   Hunedoara  îşi  are  mintea  şi   semnătate  istorică  în  viaţa   a  frăţiei  celor  ce  muncesc,   culturii,  unde  mii  de  bucu-
           adincimea  unor  semnificaţii,   români,  prin  paginile  istori­  umărul  şi  întreaga  sa  dărui­  clasei noastre muncitoare.  {».porul  român  îşi  mani­  reşteni  s-au  adunat  pentru
            sâ  le  fixeze  in  memorie  şi   ce   denumite   ,,München",   re  comunistă.  Este  anul  cînd   •  Sub  conducerea  partidu­  festă  hotărîrea  de  a  acţio­  a  întîmpina  pe  conducăto­
            să  le  pună  in  rindul  obiceiu­  „antinazism",  „apărarea  fiin­  jubilăm  matur  şi  cu  deschi­  lui, strîns uniţi în jurul se­  na  pentru  dezvoltarea  coo­  rul  iubit  al  partidului  şi
            rilor  alese.  Aşa  au  fost  sta­  ţei   naţionale".   Pe   cerul   dere  nouă  aniversarea  celui   cretarului  său  general,  to­  perării  şi  prieteniei  cu  toa­  statului  nostru,  tovarăşul
            bilite  zile  pentru  femei  şi  ti­  României   apăruseră   „nori   care  ne  conduce  în  epo­  varăşul  Nicolae  Ceauşescu,   te  ţările  socialiste,  pentru   Nicolae Ceauşescu.
           neri,  pentru  mineri,  metalur-   grei"  -  cum  scria  „Scînteia"   peea  socialistă  şi  comunis­  oamenii  muncii  din  patria   extinderea  colaborării  cu   Sosirea  coloanei  oficiale
           gişti  şi  constructori,  pentru   din  acel  an  1939,  cînd  se   tă  -  partidul  comunist  şi   noastră  —  români,  ma­  ţările  în  curs  de  dezvolta­  este  salutată  cu  vii  acla­
            fertilitatea  pămîntului  şi  cîte   pregăteau   atacurile   fasciste   Ceauşescu Nicolae.  ghiari,  germani  şi  de  alte   re,  nealiniate,  cu  celelalte   maţii .şi aplauze.
           altele.                    împotriva  existenţei  umane,   îngemănăm   partidul   cu   naţionalităţi  —  înlimpina   state,  fără  deosebire  de  o-   ba  intrarea  în  sală,  to­
             Cînd  muncitorii  au  căpătat   cînd   „Drang   Nach   Osten“   munca,  şi  în  rîvnă  şi  în  săr­  această  tradiţională  sărbă­  t'înduire  socială,  pentru  u-   varăşul  Nicolae  Ceauşescu,
           conştiinţa  de  sine,  conştiin­  devenise  imn  de  opresiune  şi   bătoare,  pentru  că  acesta   toare  cu  succese  de  seamă   nitatea  şi  solidaritatea  cu   tovarăşa Elena Ceauşescu,
           ţa  că  sint  temelia  oricărei   umilire umană.      este  crezu!  mersului  nostru   în  realizarea,  în  condiţii  de   partidele comuniste şi mun­
           societăţi,  au  impus  calenda­  Primăvara   muncitorească   înainte.             înaltă eficientă, a sarcini-  citoreşti, cu toate celelalte  (Continuare în pag. a 4-a)
           rului  ca  la  1  Mai  să  se  săr­  s-a  afirmat  pas  cu  pas,  greu,
           bătorească  Ziua  Muncii.  Ale­  dar  demn,  confirmînd  gindul
           gerea  reprezintă  un  act  de   lui  Jack  London  care  intuia
                                      cum   bocancii   muncitorilor
           valorizare,  munca  constituin-   urcă pe scara istoriei.
           du-se  in  conţinutul,  sensul  şi   1  Măi  a  devenit  sărbătoa­                                                              Sítaled& Tîlai
           finalitatea  vieţii,  raţiunea  de   rea  muncii  cu  valenţe  de
           a  fi  a  omului,  după  adagiul   creaţie  şi  elevaţie  superioare                                           Se-mbraeă-n fastul zilei cu straie de nuntire
           lui  Marx  :  societatea  care  în­  de  cînd  muncitorii  s-au  sta­                                          I’ămîntul şi văzduhul şi holda şi uzina
           cetează  să  producă,  încetea­  tuat  stăpini  pe  mijloacele  de                                             E zi de Mai şi-i pace şi invocăm lumina
           ză să existe.              producţie,  producători  şi  be­                                                    In tutelare simţuri, de ţară, de iubire...
             intîiul  de  Mai  s-a  sedi­  neficiari  a  tot  ce  însumează
           mentat  în  memoria,  în  mer­  această  triadă.  Astfel,  intîiul                                             Te chem pe nume, ţară, să mă cuprind cu tine
           sul  şi  obiceiul  nostru  ca  fapt   de  mai  1981  îngemănează  ca                                          Te simt prin tot ce laud şi te respir ciulind...
           istoric,  înţelegînd  astfel  creş­  într-o  explozie  de  trandafii                                           Tu, primăvară-naltă a vremilor din mine
           tere  muncitorească,  luptă  de   tot  ce  poporul  nostru,  con­                                              Tu, anotimp suprem prin mine dăinuind !
           clasă,   sacrificii,   incrîneenare   dus  de  partidul  comunist,  a
           dramatică   pentru   dreptate   adunat  mai  generos  în  anii
           socială  şi  libertate  naţiona­  eroici  de  făurire,  creştere  şi                                           Muncitoresc mi-e imnul, mereu la fel dar altul,
           lă,  toate  avind  ca  obiectiv   înflorire  socialistă.  Este  acel                                           Din mii şi inii de piepturi impetuos sunînd
           condiţia  minimă  a  omului  —   1  Mai  care  deschide  drumul                                                Cu-armindcni de lumină întîmpinînd înaltul,
           timpul de lucru, pîinea, drep-  unei etape mai înalte în fău-                                                  Al patriei, cer liber, din inimă şi gînd.

                                                                                                                          Bine-ai venit, lumina meu solară.
                                                                                                                          Bine-ai venit, cu steaguri, mai de flori...
           \ Raport muncitoresc                                                                                           Te sărutăm în flamuri deschise peste ţară :
                                                                                                                          In curcubeul nostru brăzdat cu trei culori !
           \  Jn  hotărîrca  de  a  înlimpina  zilele  de  1  şi  8  Mai  J
           \  cu  realizări  deosebite  în  producţie,  colectivele  de  mim-  ţ
           i  că  din  marile  unităţi  industriale  aie  judeţului  au  de-  (                                                                              EUGEN EVU
           J  chirul  perioada  25—30  aprilie  „Săplămînă  record  în  ?
           \  producţie“.  Acţionînd  cu  dăruire  şi  răspundere,  in  spi-}                                          V
           t  ritul  orientărilor  dale  în  repetate  rînduri  de  secretarul  ^
           /  genera!  al  partidului,  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  oa-  j
           )  menii  muncii  hunedoreni  au  înregistrat  în  aceste  zile  J
           i  adevărate  recorduri,  producţiile  obţinute  iiind  considc-  ţ                                                         PARTIDUL NOSTRU,
           | robii sporite faţă de 'sarcinile de plan. •      ^                                                                        MUNCA NOASTRĂ,
           1                          peste 5 300 tone laminate L                                                                   CHEZĂŞII ALE VIITORULUI
                                      finite.
                                        De  remarcai  că  aceste                                                                       NOSTRU SOCIALIST
                                      sporuri  de  producţie  au  ţ                                                                                       (Pag. ii—III)
                                      fost  obţinute  în  condiţiile  ţ,
                                      realizării  unor  însemnate  ?
                                      economii  :  circa  60  000  1
                                      kWh energie electrică, 140 ^   Vreme de milenii, mun­  la  temelia  iilozoiiei  mate­  ră  a  personalităţii  uma­  ţii  şi  efemerului.  Munea
                                      tone  cocs  metalurgic,  t   ca  a  iosl  socotită  o  ruşi­  rialiste  adevărul  conform   ne ! “.        şi  pasiunea  sini  sîngcle
                                      155  000  mc  gaz.  metan,  ,   ne  sau  un  chin.  în  slava   căruia  munca  „este  prima   Cînd  munca  se  săvîr-   cald  ce  curge  prin  vinele
                                      alte materiale.        \     veche,  do  unde  nc-a  par­  condiţie  de  bază  a  vieţii   şcşle  ca  urmare  a  unei   statuilor  lui  Michcfangelo,
                                                                   venit,  cuvinlu]  muncă  în­  omeneşti  în  genere  şi  a-   vocaţii,  lie  că  c  fizică,  lie   dar  şi  suilui  vital  care  a-
                                         Cu angajamentul j         semna  chiar  chin.  „Cu   nume în asemenea măsu-   inlelecluală, indiiercnl de  nimă dor lui tenace al mi­
                                                                   grele  munci  l-au  muncit",                                                  nerului sau dramatica bă­
                                             îndeplinit      j
                                                                   scrie  şi  cronicarul  nostru,                                                tălie pentru viaţă a medi­
                                        Destoinicul  colectiv  de  l   cînd  vrea  să  spună  despre   Muncă şi pasiune                          cului.  Ele  sînl  inceputui
                                      muncă  al  -  întreprinderii  .’   cineva  că  a  iosl  supus                                              şi durata şi uneori au pu­
                                      miniere  Iîărbăteni,  distins  ţ   caznelor.  Mult  a  trebuit                                             terea  de  a  îndepărta  atit
                                      cu  „Ordinul  Muncii"  cla-  l   să  treacă  pînă  cînd  mun­  ră,  îneît,  într-im  anumit   clomeniul  în  care  se  exer­  de  mult  slirşitul.  incit
                     Succesele        sa  a  Iii-a  pentru  rezulta-  /   ca  a  început  să  se  eman­  sens,  trebuie  să  spunem   cită,  ea  se  înalţă  pe  o   dau iluzia nemuririi.
                   siderurgiştilor    te  deosebite  în  producţie,  1   cipeze  de  acest  stigmat  al   că  ea  l-a  creat  pe  om  în­  treaptă  superioară,  deve­  Sărbătoarea de azi e săr­
                                      obţinute  în  1080,  rapor-  ^   ruşinii  şi  ororii,  aspirină   suşi".  Pentru  ca,  recent,   nind  creaţie.  Aici  intervi­  bătoarea răspunderii şi pa­
                în  săptămîna  25—30  a-  tează  în  cinstea  zilelor  de  ţ   înspre  accepţiunea  exact   preşedintele  României  so­  ne  pasiunea,  care  se  poa­  siunii,  iar  exuberanţa  ei
              prilie,  siderurgiştii  hune­  1 şi 8 Mai un succes deo- J   contrară şi în acelaşi timp   cialiste,  tovarăşul  Nicolae   te  traduce  prin  respect   florală  simbolizează  spe­
              doreni  au  realizat  supli­  sebit : . îndeplinirea cu 10 ţ   adevărată,  pe  care  o  are   Ceauşescu,  să  deiinească   laţă  de  sine  însuşi  şi  răs­  ranţa  noastră  nestinsă  că
              mentar  prevederilor  de  zile înainte de termen a   uzi.  Voltaire  descoperă  că   munca în societatea noas­  pundere  faţă  de  munca   va  veni  o  zi  cînd  munca
              plan  150  tone  cocs  meta­  sarcinilor  de  plan  pe  pri-  r   „munca  îndepărtează  de   tră  ca  fiind  „Izvorul  spo­  destinată   bunăstării   şi   creatoare, liberă şi demnă,
              lurgic,  aproape  4  000  to­  mele  patru  luni  ale  anu-  1   nai  trei  mari  rele  :  urîtul,   ririi avuţiei naţionale, sur­  bucuriei  oamenilor.  Fără   va triumfa pretutindeni în
              ne aglomerat, mai mult  lui şi îndeplinirea anga- ţ  vioiul  şi  nevoia".  Engels   sa  de  creştere  a  gradului   fiorul nobil ai pasiunii, to­  lume.
              de 4 500 tone de fontă,  ........................... —_______  apoi  pătrunde  în  proiun-   de  civilizaţie  a  poporului,   tul  ar  fi  troienit  de  ploile
              400 tone de oţel electric, (Continuare în pag. a  “) \  yZimca chestiunii, aşezînd  cadrul de afirmare piena-  de cenuşă ale mediocrită­  RADU CIOBANU
   1   2   3   4   5   6