Page 10 - Drumul_socialismului_1981_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Activitatea organizatorică de partid— In pas cu cerinţele mereu crescînde

implicată temeinic în înfăptuirea ale oamenilor 9,00 Telcş
10.40
mint Evoll
ţi fie
sarcinilor economico-sociale G.I.G.C.L — unitate fruntaşă pe ramură 11.40 Mcloi
romă
în întrecerea socialistă pe 19@0
12.00 Parti
al îi
în coordonarea directă a rea aplicării lor în viaţă nizatorică este aceea care liste
Secţiei organizatorice a Co­ implică mai multe resor­ face ea hotărîrile de partid G.I.G.C.L. — ca unitate tal de activitate se preve­ cialistă lansată de Consi­ 10,05 Te leş
17,15 Clubi
mitetului judeţean de partid turi ale activităţii de să nu rămînă simple do­ prestatoare de servicii că­ de o creştere de 117,76 la liul popular judeţean Alba 18.00 A Inia
şi cu sprijinul comitetelor de partid, dar în mod direct cumente, ci să se transfor­ tre populaţie — contribuie sută faţă de planul anului şi G.I.G.C.L. Cluj — prin­ 18,20 Tînăi
film
partid locale, in mai multe şi nemijlocit îl implică pe me în realităţi. în mod deosebit la ridica­ 1980 si de 111 la sută faţă tre altele, să depăşească 18.50 1001
localităţi din judeţ au avut cel al formării conştiinţei. Activitatea organizatori­ rea nivelului de trai al oa­ de realizările anului trecut. cu 2 la sută planul dc pro- 19.00 Telej
Ioc consfătuiri-schimb de ex­ Prin urmare, este foarte că concretă — au fost de menilor muncii, la crearea Pe principalele ramuri, pre­ ducţie-prestaţii; tot cu 2 19,30 Actu:
perienţă pe tema „Stilul şi necesară o bună legătură acord cei mai mulţi dintre unor condiţii tot mai bune vederile planului pentru la sută planul la producţia 19.50 Parti
tul i
metodele de muncă ale co­ intre compartimentele mun­ participanţii la dezbateri — de confort şi civilizaţie. în­ 1981 sînt următoarele : la Emis
mitetelor de partid şi birou­ cii de partid. Organizarea este influenţată de mulţi deplinind cincinalul 1976— producţia globală indus­ globală industrială, pe sea­ terar
rilor organizaţiilor de bază cunoaşterii cere instruirea factori, dar este nemijlocit 1980 cu nouă luni mai de­ trială se prevede o creşte­ ma valorificării resurselor 20.10 File
luţioi
locale şi a materialelor re-
în exercitarea atribuţiilor lor temeinică a cadrelor, in­ legată de dinamismul sti­ vreme, G.I.G.C.L. a dat e- re de 189,4 la sută faţă de folosibile. De asemenea, gia i
organizatorice, munca indivi­ formarea metodică a co­ lului de muncă al organu­ conomiei naţionale o pro­ 1980, creştere datorată în­ şi-a mai propus îmbunătă­ fonia
rcl E
duală cu comuniştii pentru muniştilor, un larg schimb lui de partid. Folosirea, în ducţie suplimentară de 550 fiinţării în cadrul Grupului ţirea activităţii de transport 22.10 Tele j
activizarea lor la realizarea de opinii şi experienţă. Un diferitele etape ale înfăp­ milioane lei. Şi anul 1980 a Fabricii de producţie in­ în comun prin mărirea vi­
sarcinilor de producţie". sistem metodic de cunoaş­ tuirii hotărîrilor, a între­ a fost încheiat cu rezultate dustrială mică şi prestări tezei comerciale şi creşte­
O asemenea consfătuire a tere si aprofundare a ho­ gului ansamblu de organis­ deosebite. Iată doar cîţiva servicii din Hunedoara; la rea indicelui de utilizare a
avut loc de curînd şi în mu­ tărîrilor de partid şi de me de lucru subordonate indicatori: volumul total prestaţii de gospodărie co­ parcului de autovehicule
nicipiul Hunedoara. Au par­ stat trebuie să-l constituie organului de partid sau în­ al producţiei de prestaţii — munală se prevede o creş­
ticipat secretari şi secretari învăţămîntul politico-ideo- drumate de acesta, este 106 la sută, producţia glo­ tere de 110,1 la sută faţă cu 3 la sută faţă do 1980, BUCURI
adjuncţi cu probleme orga­ logic, ca si momentul in- practicată de comitetul de bală industrială — 104,3 la de plan şi 100,09 la sută asigurarea tuturor condiţii­ ilioprograi
Radio juni
nizatorice ai unor comitete formării politice. partid de la I.M. Hunedoa­ sută, gospodărie comunală faţă de realizările anului lor necesare pentru darea presei; 8,
de partid şi birouri ale or­ Un eficient instrument rei, cu deosebire în faza — 117 la sută, gospodărie 1980; la desfacere comerţ, în folosinţă cu 20 de zile iliilor; 9,0
ganizaţiilor de bază din uni­ al cunoaşterii este contro­ controlului. „Ne-am folo­ locativă — 104,8 la sută, planul pe 1981 este de 175,4 înainte de termenele pla­ 9,05 Răspi
lor; 10,00
tăţi economico-sociale ale lul. „Noi, spunea în inter­ sit în control de comisiile prestări construcţii — 121 nificate a 2 000 apartamen­ 10,25 Atla
municipiului. venţia sa tovarăşul Andrei pe probleme ale comite­ la sută şi desfacere comerţ la sută faţă de planul pe te şi predarea unui număr Mioriţa;
La lucrările consfătuirii- Petresc, organizăm contro­ tului de partid, de cele ale — 163,1 la sută. Ca urmare 1980, iar la transportul de de 10 obiective din planul ştiri; 11,0
11,20
Ai
schimb de experienţă au par­ lul de partid pe bază de C.O.M. şi comitetului sin­ a acestor realizări obţinute marfă cu mijloacele auto propriu la construcţii-mon- dio-lv. ;
ticipat tovarăşii Petre Lungu, program unitar, complex dicatului“ — spunea tova­ în 1980, a eforturilor per­ din parcul propriu se pre­ ţaj cu 15 zile înainte de ştiri; 12,0
secretar al Comitetului jude­ sau pe hotărîri de partid răşul Toma Doru. severente depuse de între­ vede un volum de produc­ termen. jocul pe i
Anii
coi
ţean de partid, Eugen A- şi pe domenii de activitate. înfăptuirea hotărîrilor de gul colectiv, G.I.G.C.L. a ţie de 51,6 milioane lei. în întregul colectiv de oa­ patriotice
vram, secretar al Comitetu­ Aşa ajungem la cunoaşte­ partid se realizează prin fost declarat unitate frun­ ceea ce priveşte activitatea meni ai muncii de la 3, Ţara
lui municipal de partid Hu­ rea realităţilor mai uşor, oameni care înfăptuiesc taşă pe ramură, colectivu­ de investiţii, planul pe G.I.G.C.L. este hotărit să primii y.a*«.
15,00 Club
nedoara, activişti ai Comite­ pornind de la baza lor“. sarcini concrete. „La cele lui de muncitori, tehnicieni, 1981 prevede un volum to­ se mobilizeze cu toate for­ Radio jurn
tului judeţean şi ai Comite­ în sfera cunoaşterii, mai economice mai grele — ingineri şi funcţionari ai tal cu 15 la sută mai ma­ ţele şi capacitatea pentru Comunist
tului municipal Hunedoara mulţi participanţi la dez­ spunea tovarăşul Victor grupului fiindu-i atribuită re decît în 1980. realizarea sarcinilor de tul econo
cialiste ir
ale P.C.R. bateri au subliniat un ele­ Petroesc — antrenăm mai Diploma de onoare. Grupul întreprinderilor plan şi a angajamentelor Permanen
La dezbateri au luat parte ment de primă mărime: ales cadrele de conducere. de gospodărie comunală şi asumate pe anul 1981, ast­ şoare ron
tovarăşii: Andrei Petresc, se­ cunoaşterea oamenilor cu Socotesc foarte necesar ca Pentru anul 1981 unităţii locativă s-a angajat pentru fel ca să rămînă şi în con­ tul medic
dc ştiri;
cretarul comitetului de partid care trebuie înfăptuite ho­ fiecare comunist să aibă o îi revin sarcini sporite, mo­ acest an — ca răspuns la tinuare printre unităţile nul feme
pe uzina cocsochimică din tărârile. în cunoaşterea sarcină individuală cu ca­ bilizatoare, la toţi indica­ le eterne
C.S.H., Doru Toma, secreta­ potenţialului fiecărui co­ racter economic, dar noi torii. Astfel, la volumul to­ chemarea la întrecere so­ fruntaşe pe ramură. Orele sei
pămîntuk
rul comitetului de partid pe munist, potenţial influen­ practicăm cu succes şi în­ Glorie pa
secţia mină Teliuc, Victor Pe- ţat de foarte mulţi factori, credinţarea de sarcini u- trări cu
„Doina“ i
troesc, secretarul comitetului organul de partid are la nor grupuri de membri de „Noi am ira: un fir roşu prin această zonă“ Buletin d
de partid pe O.S.M. II, Par- dispoziţie multe modalităţi. partid. Le dăm probleme al acestui
tenie Ursa, secretarul comi­ Discuţiile individuale sînt spre rezolvare şi nu o dată ră de do
tetului de partid pe I.G.C.L., una dintre ele, de aceea acestea sînt legate direct (Urmare din pag. 1) iost iniirmată. De aceea, E.M. Certe/, să coordoneze ră; 22,00
23,00—5,00
Constantin Giuroiu, secretar trebuie temeinic pregătite. de producţie şi productivi­ „dacă acum patru ani Vor- amplasarea direcţionalelor nocturn.
adjunct al comitetului de „Discuţiile individuale la tate, de reducerea consu­ — Radule, cind am am­ ţa era un şantier al raio­ de 2 km, care vor încerca
1
partid de la Şantierul 4 al noi, spunea tovarăşul Con­ murilor etc. '. plasat galeriile G 1 şl G 2 nului Ve/ef, şi executa o să urmărească zonele mi­
Î.C.S.H., Nicolae Bălăceanu, stantin Giuroiu, se desfă­ Cerinţele unui stil de credeai că va mai apare galerie de două fronturi, neralizate Ia diferite nive­ IC 8
secretar adjunct al comitetu­ şoară pe baza unor tema­ muncă dinamic implică şi G 4 ? — îl întreabă cu acum s-a constituit într-un luri de adîncimc, să spri­
lui de partid de la Şantierul tici. începem cu cei care mai multe elemente decît prietenie, inginerul Suciu raion cu trei şantiere şi jine colaborarea între şan­ DEVA:
1 al I.CJS.H., Eugenia Cojo- mai au abateri de la dis­ am putut enumera noi în Sever pe geologul Cernea. şase fronturi de lucru, ca­ tiere. Geologul Radu Cer­ seriile I-
caru, secretarul comitetului ciplină, pentru a avea tim­ rîndurile de faţă. Sinteti­ — Tocmai neprevăzutul re în viitor va avea o ca­ nea a adunat harta geolo­ secolului
de partid al întreprinderii de pul necesar să revenim la zând, ele mai înseamnă : este frumuseţea meseriei pacitate de produefie de gică pe care era trasat a- NEDOAR
tru toţi
tricotaje, Gheorghe Ordea- ei. în cursul discuţiilor se noastre şi ceea ce esie 160 m de galerie pe lună" Iiniamentul cu extindere Iii de m<
nu, secretarul comitetului de aprofundează cunoaşterea • Coordonarea bună de mai important, este că am — remarcă ing. Iosil Mir- de aprbape 1 km pentru Şistul); ţ
(Arta);
partid al I.C.S.H., Caral Ga- o lenilor. Dar înaintea a- către organul de partid trasat un fir roşu prin a- z a... verificarea grosimii şi a- structurii
Bor, secretarul comitetului de cestora trebuie să ştim prin activizarea fiecărui ceastă zonă. ...Discuţia a luat siîrşil. dîncimii zonei mineraliza­ Lancea c
partid al cooperativei „Drum mult mai multe lucruri component al său şi muta­ Dialogul, Ia care am a- Şei ui raionului se grăbea te cit şi galeriile dc coas­ Căldura
cou" şi alţii. despre membrul de partid rea centrului de greutate al sistat, continuă. Reţinem să ajungă la Valea Lungă, tă şi iorajele, executate lotul (Re
Gornistul
respectiv“. Pentru cunoaş­
Permanenţa unui terea posibilităţilor fiecă­ activităţii în organizaţia de că înainte zona Vorfa a unde este în curs introdu­ de cei care sînt cu un pas re de m
bază - acolo unde se în­
toresc);
imperativ : rui om, încredinţarea de făptuiesc hotărîrile ; iost considerată atipică, cerea unei maşini de în­ înaintea exploatării mine­ story pe
reului complex — oamenii
calitate nouă, sarcini este cel mai bun • Un control de partid dar tocmai pentru că s-au cărcat, să urmărească şi raionului Vor(a al Între­ LONEA:
ANINOA:
găsit zone mineralizate şi
lucrările începute in Vor-
superioară în instrument de verificare. temeinic pregătit şi meto­ Ia adîncimc, ideea că nu fa, în vederea săpării nou­ prinderii de prospecţiuni iul (Stea
(Muncito
O intervenţie promptă a
activitatea organizaţiei de partid în dic executat, combinat cu ar ii favorabilă unor acu­ lui puf, pe baza proiectu­ şi explorări geologice TIE: Bob
rezolvarea pe loc a unor
organizatorică probleme economice nu e probleme, cu sprijin con­ mulări de mineralizalie a lui întocmit în comun cu Deva. tria); Ui
căra); G
de partid posibilă fără cunoaşterea cret acordat celor contro­ riera ('
exactă a sarcinilor econo­ laţi ; HAŢEG:
Atât în concluziile con­ mice ale unităţii. Secreta­ Iar); BR
• Consultare permanen­
trolului ce au stat la baza rul de partid şi toţi mem­ tă cu activul de partid, cu Pregătirea oamenilor - o problemă mereu actuală mâvară;
de catife
dezbaterilor, cît şi în in­ brii organului trebuie să ră) ; SIM
tervenţiile a numeroşi vor­ le cunoască pe acestea la comuniştii, cu oamenii mun­ lac (Mur
bitori a fost subliniată ce­ fel cum le cunoaşte şeful cii ; (Ormore din pag. I) plin de actuala tehnologie le rezolvam eu, insă lui ) cirea dir
rinţa unei calităţi noi, su­ unităţii. Nu este însă su­ © Antrenareo, prin pîr- a fost nevoie să ne schim­ Boncalo nu i-a trebuit * (Lumina)
perioare în munca de ficientă cunoaşterea doar ghiile democraţiei interne ceput tăierea se făcea cu băm întreaga optică faţă mult ca să le stăpînească
partid. Evident, valenţele de către ei. Trebuie deter­ de partid, oie autocondu- plug şi prin puşcare. Cît de utilaje. Dacă altădată la fel de bine, în timp ce
cerii, a membrilor activului
ei sînt numeroase, dar se minată însuşirea sarcinilor timp am exploatat acest întreţinerea utilajelor că­ eu şi alţi oameni am de­
Impun în mod deosebit a- de către întregul efectiv de de partid Io elaborarea de­ complex ne-am dat seama dea mai mult în grija elec­ prins mai bine problemele
tenţiei cîtev-a, şi anume : comunişti. în aceasta stă ciziilor ; de dezavantajele sale, de tromecanicilor, acum noi mecanice. în plus, un bun Rczul
•
Activizarea organiza­
însuşirea şi aplicarea unui importanţa deosebită a mo­ ţiilor de masă şi obşteşti şi fapt dezavantajele tăierii »intern primii interesaţi ea exemplu ne oferea nu nu­ cepţional
Extr. I
mai ca specialist, ci şi ca
etil de muncă dinamic, e- mentului informării poli­ cu plug. Se impunea strin­ acestea să fie în perma­ 53, G6, 51
ilcient, căutarea şi aplica­ tice în adunarea generală. în mod deosebit a organi­ gent introducerea combi­ nentă stare de funcţionare. om, serios, foarte ponde­ Extr. £
rea în permanenţă a celor zaţiilor democraţiei şi uni­ nelor la acest tip de com­ Dar aceasta necesită cu­ rat, nu se pripea în luarea G0, 21, 24,
fiecare
cu
Extr. f.
hotărîrilor,
mai adecvate forme şi mo­ De Ia cunoaştere tăţii socialiste la înfăptui­ plex. Da, dar construcţia noştinţe temeinice, drept membru al brigăzii discu­ 9, 35, 73.
pentru care a trebuit ca
dalităţi de a creşte con­ Ia înfăptuire printr-un rea sarcinilor economico- complexului nu permitea toţi oamenii să înveţe lă- ta altfel. Am aplicat şi eu Extr. a
ştiinţa participării fiecărui stil de muncă dinamic sociale, a hotărîrilor parti­ introducerea combinei. Co- cătuşerie şi electricitate“. tot ce am văzut la el şi 13, 77, 5.
Extr. 1
comunist la rezolvarea dului şi statului nostru. zoroacele permiteau plu­ am obţinut rezultate foar­ 24, 85, 8!
problemelor. Eficienţă înseamnă în­ ION CIOCLEI gului să treacă pe sub ele, Ştiind că actualul şef te bune“. Fond 1
Un stil de muncă dina­ făptuire. Activitatea orga­ nu şi combinei, care, ajun- de brigadă, Constantin Po­ 1 209 335
mic nu e posibil — au sub­ gînd la cozoroace, produ­ pa, a lucrat mult timp a- Dat fiind gradul inalt de
liniat cei mai mulţi dintre ce avarii la cadre. în ac­ lături de Teodor Boncalo, pregătire a oamenilor bri­
vorbitori — fără o temei­ tualele condiţii este ne­ am dorit să aflăm de la găzii lui Popa, i-atn adre­
nică cunoaştere a hotărâri­ voie de o mare atenţie si el cît de strînsă a fost a- sat acestuia o întrebare
lor de partid, a oamenilor o înaltă calificare. Trebuie ceastă colaborare, dintre puţin mai delicată : „Citi Timpul
şi realităţilor din propria menţinută o înălţime co­ un miner specialist şi un oameni din brigadă ar fi ziua dc
sferă de activitate. Dealt­ respunzătoare, de 3,2—3,4 maistru electromecanic. în stare să lucreze într-un general
mai mu:
fel, activizarea fiecărui co­ m, a cadrului. Dacă nu se „Preluarea complexului do­ atelier electromecanic ?“ — dea ploi
munist, transformarea sa respectă această înălţime, tat cu combină a însem­ la care ne-a răspuns că cel caracter
izolat di
într-un puternic cataliza­ se ajunge din nou la puş­ nat şj împărţirea sarcinilor puţin 15 la sută ar intra trice. Vî
tor , entru ceilalţi oameni care sau rămîne troica în între mineri şi electrome­ eu fruntea sus în orice a- la modei
ai muncii în înfăptuirea urmă cu un făgaş, dere- canici. Boncalo a fost şi telier al minei, ceilalţi locale d
peratura
sarcinilor economico-soeia- glind vatra abatajului. Eli- este, după părerea mea, fiind şi el buni cunoscă­ între 6
îe are la bază cunoaşterea. minînd aceste neajunsuri,, un bun specialist şi, mai tori, însă excelează în mi­ maxima
combina ne scuteşte de mult decît atît, un sufle­ nerit. Mai ales că după de.
A cunoaşte pentru puşcare“. tist în introducerea masi­ cum ne spunea, atenţia La mi
a şti cum să Revenind asupra vechii vă a mecanizării lucrări­ principală a brigăzii, ca bilă cu i
ros. Vor
acţionezi tehnologii, cea cu plug, şe­ lor miniere. Fiecare am dealtfel a întregului sec­ sub forr
ful de brigadă o categori­ luat, am învăţat, de la ce­ tor, se îndreaptă spre exe­ în zonei
în munca de partid, cu­ viţă şi i
noaşterea directivelor, ho- Preparaţi» Lupcni. Ileana Guliaş şi maistrul Eugen Mă­ sea drept „o perioadă de lălalt exact ce a trebuit, ce cutarea unui tavan artifi­ prezenta
ne lipsea, sau stăpîneam
la 100 1
tărîrilor, a documentelor de răcine urmăresc la pupitrul de comandă caracteristicile de chin", la care în nici un mai puţin. Un timp pro­ cial foarte bun, care rămî­ (Meteorc
partid este de o foarte ma­ funcţionare ale instalaţiei dc preparare a cărbunelui pen­ caz nu se mai poate re­ ne pentru următorul com­ Liana %
re însemnătate. Organiza­ tru cocs. Foto: T AN ASE PERTA veni. „Pentru a profita din blemele stricte de minerit plex".