Page 10 - Drumul_socialismului_1981_12
P. 10
î-?
\
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a jrimit pe miniştrii
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITl-Vfl!
ia Tratatul ie la Varşovia
[judeţul HUHEOOftBR Miercuri, 2 decembrie, to lucrărilor şedinţei Comite tate, concluziile şedinţei
varăşul Nicolae Ceauşescu, tului miniştrilor afacerilor corespund situaţiei inter
secretar general al Parti externe ai statelor partici naţionale actuale, poziţiei
dului Comunist Român, pante la Tratatul de la partidelor şi guvernelor
preşedintele Republicii So Varşovia. în acelaşi timp, noastre,, exprimând convin
cialiste România, a primit el a prezentat problemele gerea că ele vor avea o
pe miniştrii afacerilor ex care au fost examinate la influenţă pozitivă asupra
terne
statelor
actuala şedinţă de la Bucu
jPBMftl Jflt COMITETULtll vJMüETEfllM HUMEDOflUft ftl ai Tratatul partici reşti — stadiul negocierilor vieţii politice mondiale.
Totodată,
t o v a r ă ş u l
la
de
la
pante
Varşovia care au luat par privind limitarea înarmări Nicolae Ceauşescu a relie
te la şedinţa de la Bucu lor şi dezarmarea, precum fat importanţa intensifică
reşti consacrată probleme şi desfăşurarea reuniunii rii conlucrării dintre parti
lor privind stadiul nego de la Madrid. dele şi statele noastre în
Anul XXXIII, nr. 7 487 JOI, 3 DECEMBRIE 1981 4 pagini — 30 hani cierilor în domeniul limi Ruînd cuvîntul, tovarăşul promovarea politicii de
tării înarmărilor şi al dez Nicolae Ceauşescu a salu destindere, dezarmare, coo
armării, precum şi desfă tat călduros pe oaspeţi şi perare şi pace, precum şi
şurarea reuniunii de la a arătat că conducerea a întăririi colaborării bila
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. al P.C.R. Şl MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
Madrid. partidului şi statului nos terale, pe multiple planuri,
PROGRAM AMPLU ŞI MOBILIZATOR în numele miniştrilor de- tru dă o bună apreciere pentru ca ţările noastre să
externe prezenţi, tovarăşul rezultatelor cu care s-a în se prezinte ca o forţă pu
PENTRU CONTINUA DEZVOLTARE A PATRIEI Andrei -Gromîko a adresat cheiat şedinţa Comitetului ternică în lupta pentru rea
mulţumiri pentru ospitali miniştrilor afacerilor ex lizarea intereselor vitale
tatea. de care s-au bucurat terne ai' statelor partici ale popoarelor, pentru
în timpul şederii în Româ pante la Tratatul de la triumful cauzei generale a
nia, pentru condiţiile asi Varşovia. A subliniat, de socialismului şi păcii în
gurate bunei desfăşurări a asemenea, că. aceste rezul Europa şi în lume.
LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU
stru! afacerilor externe al U.R.S.S., Andrei Gromîko,
efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră
Pa- invitaţia- tovarăşului România, tovarăşul Andrei efectuează o vizită oficială
Nicolae Ceauşescu,, secretar Gromîko, membru al Bi de prietenie în România,
general al Partidului Co roului Politic al C.C. al
munist Român-, preşedin P;C.U.S., ministrul aface în zilele de 2—3 decem
tele Republicii Socialiste rilor externe al U.R'.S.S-., brie.
Aşa cum arăta secretarul general al partidului, vire Ia realizarea unei nai calităţi a vieţii
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dispunem de şi muncii poporului.
baza materială: necesară, avem toate con în graficele pe care Ie publicăm sînt ilus
diţiile ca în anul 1982 să parcurgem încă trate importantele creşteri care vor avea loc
un drum important pe calea trecerii patriei în anul 1982 faţa de 1981, Ia produsul so-
noastre la un nou stadiu de dezvoltare - clal şi venitul naţional, indicatori la reali
zarea cărora o contribuţie importantă îşi
de la cel de ţară în curs de dezvoltare, Ia
vor aduce şi oamenii muncii hunedoreni,
ţară socialistă mediu dezvoltată - de a în puternic mobilizaţi în realizarea cu succes
făptui neabătut sarcina fundamentală pusă ă sarcinilor de* pîan pe anul acesta, pe în O adevărată microuzină a fost amenajată în clădirea atclierelor-şcoală de la Liceul
de Congresul al Xll-lea al partidului cu pri treg cincinalul 1981-1985. industrial nr. 2 Hunedoara. Alături, noua cantină a şcolii. Foto: VIRGIL ONOTU
Fiecare palmă de păminfr să rodească,, toţi
cetăţenii să contribuie Ia aufoaprovizionare
Reperele din mase plas- au fost executate; fiind
tice fabricate la. I.G. O- înaintate pentru omolo-
răştie au un domeniu gare. Toate matriţele au
larg de întrebuinţare: fost realizate în secţia Toate resursele de nutreţuri Iniţiative, soluţii
pentru uz casnic, în con- „Soulărie“ a întreprinde-
strucţia de maşini, indus- rii şi sînt rodul unei mi- există. Se cere însă
tria farmaceutică, în cos- nuţioase şi pasionante gospodărite eu eficienţă!
metică, ambalaje, penteu munci de cercetare, pro- impulsionată
echiparea mijloacelor de iectare şi execuţie. Prin- Referindu-se la necesita zootehniei constituie o la neral al partidului îşi gă
transport auto. Din acest tare realizatorii lor se nu- tea obţinerii unor rezulta tură iinpqrtantă, deosebită sesc deplină valabilitate şi traducerea lor în fapt
an. „Chimica“' şi-a îmbo- mără subinginerii Ion te superioare în agricultu a agriculturii, a economiei pentru Lucrătorii din zoo
găţit gama sortimentală. Părduţ,. Tiberiu. Oltean, ră, în anul viitor, în cu- naţionale, domeniu în care tehnia judeţului- nostru. Pentru a răspunde dezi
de produse prin asimila- Vasile Pan, Iosif Ilolsin- vîntarea la Plenara Consi trebuie să punem ordine , Rezultatele .nesatisfăcă deratului folosirii raţiona
rea unor repere noi — ger, precum şi muncitorii liului Naţional al Agricul desăvîrşită în cursul anu toare înregistrate în pri le, judicioase, a fiecărei
cele pentru autoturismul matriţeri Ion, Arsu, Dorel turii, Industriei Alimenta lui 1982. Efectivele de a- vinţa, producţiei de lapte palme de pămînt, se va
„OLTCIT“.. Pînă în: pre Anca, Nicolae Josan, Mir- re, Silviculturii şi Gospo -nimale pe care le avem de o serie de cooperative trece — după cum ne spu
zent au fost omologate dăririi Apelor secretarul sînt suficiente pentru a a- agricole se datoresc slabei ne primarul comunei To-
şase asemenea repere, cea Duma, Stoian Mano- general al partidului, tova sigura realizarea prevede preocupări a consiliilor de teşti, Moise Micloşoni —
ele urmînd a fi introdu- lescu şi Ioan Muşa. (IOAN răşul Nicolae Ceauşescu. a rilor planului de aprovizio conducere şi şefilor de lâ: depistarea locurilor in
se în fabricaţia de serie: HOMOROBEAN, lăcătuş, subliniat.. între altele: „In nare în bune condiţii“. ferme pentru asigurarea travilane, la- desfiinţarea
sist asupra acestei proble Cerinţele şi aprecierile din resurse proppii a ne
De asemenea, altele nouă I.C. Orăştie). unor cărări, poteci şi dru
me pentru, că problema formulate de- secretarul ge- cesarului de furaje. Numai muri inutile din sate. De
aşa se poate explica de ce asemenea, s-au dat indica
la, C.A.P: Gurasada,. Orăş- ţii cetăţenilor, cit şi uni
Dacă-ti nu tioara, de Sus, Ohaba: Va tăţilor de pe raza comu
* lea Sîngiorgiului. Tîmpa. nei. să folosească curţile
Ţebea., Sibişel şi altele, se pentru cultivarea de legu
sta departe de „ogorul' perpetuează serioase nea me, s-a stabilit ca mem
-
junsuri în echilibrarea ba- brii cooperatori să-şi cul
tive loturile personale cu
„Tovarăşe director, din lecţii de asemenea mesaje. dscit „prin adopţiune“. No că-ţi iubeşti profesia, nu N. TIRCOB
primele mele rinduri aflaţi Dar nu numai el. Multe din ţiunea de „nelocalnic“ in poţi sta departe de' ogorul ESTERA ŞINA
că slnt sănătos -şi o duc tre cadrele de aici, de care să, pentru ei ca şi pentru muncii tale", răspunde fără
bine in şcoală. Vă mulţu aceşti copii, lipsiţi de min- concetăţenii lui, cind e vor emoţie şi fără să-şi caute (Continuare în pag. a 3-a) (Contjnuare în pag. a 3-a)
mesc că m-aţi educat tot giierea părintească, s-au le ba despre el, şi-a pierdut cuvintele profesorul lorgu
timpul cit am trăit la Casa Dincă. Cum aş fi putut
de copii. Eu vă doresc gat prin trainice legături su conţinutul. El aici a fost: re să-mi aduc contribuţia la
multă sănătate şi fericire recuperarea unor destine, o-
din partea mea. La mulţi Oauieni şi destiñe pe caie legea meneşti. dacă n-aş fi ră
ani, tovarăşe director /“. mas cit mai aproape de
şi chemarea profesiei îi determină
Am început acest repor să trăiască acolo unde muncesc ei ? Şcoala aceasta, nu e o
taj eu nodurile din felici şcoală, ca oricare alta, in
tarea. pa care elevul Marius care poţi conlucra cu fami
Petraşca i le-a •trimis celui fleteşti deţin astfel de co partizat, la- cererea sa, şi lia in evoluţia copilului.
ce i-a fost director atil lecţii, semn că munca lor aici a rămas să educe şi să Aici, noi trebuie să fim şi
timp cit a trăit şi a învă de dascăli aici, în această redea societăţii generaţii de părinţi şi dascăli grijulii.
ţat în Casa de copii şcolari şcoală specială, situată în copii pe care viaţă i-a‘ lovit Baia de Cris nu e departe
de la Baia de Crfş, profe centrul ţinutului moţilor cri- Intr-un fel sau altul. de Brad. Mi-aş fi putut
sorul lorgu Dincă. Dascălul, ION. CIOCLEI
care de: 22 de ani trăieşte şeni, dă roade. „Ce v-a legat atît de mult
şi munceşte aici, este po Profesorul lorgu Dincă- nu de Baia de Criş şi de Casa
sesorul unei adevărate co este un „om de-al locului“ de copii şcolari?“. „Da (Continuare in pag a 3-a) în vederea orientării prole sionale, pionierii de ia Casă
pionierilor şi şoimilor patriei HUriedoára an făcut o vizită
la fabrica de pîine. Foto: I. VLAD
