Page 6 - Drumul_socialismului_1982_03

DRUMUL SOCIALISMULUI
pa«l 2

Pe drumul calcarului — (Un carieră în combinatele siderurgice (V) Obţinerea unor răsaduri

Astăzi are cuvântul C.F.R.-ul! de calitate 15,00 Fotbal :
Craiova
(Urmare din pag. 1) şi suprafaţa solului cu u- Mtinchen,
în numărul anterior a- tului; orice abatere de la marea unor navete desti­ rata de parcurs, datorită nul din produsele respec­ campionii
rătam cy navetele de cal­ grafic poate duce la în- nate special transportului unor defecţiuni ivite pe fi pus în răsadniţă. Pro­ tive, în concentraţie de în pauză
car împietresc pe la se­ tîrzieri de ordinul orelor. de calcar, compuse numai traseul nostru. dusele Orthocid Sn concen­ 0,15 la sută. pronoexpi
mafoare. Firesc, următorul Şi dereglările se produc din vagoane bune, si per­ ...Toate bune pînă aici, traţie de 0,5 la sută sau în afară de aceste mă­ 10.50 Imagini <
„pas * în ancheta noastră în combinat. De exemplu, manentizarea lor. Noi îi numai că, verificînd în Zineb în concentraţie de suri directe de prevenire şi 17,15Universul
1
pe drumul anevoios al cal­ în luna februarie, din 59 ajutăm, prin lăcătuşii de staţia C.F.R. Peştiş evi­ 0,6—6,7 la sută pot fi fo­ combatere a bolilor la ră­ 17.50 1001 de i
carului îl facem la Regu­ de navete care au circulat revizie, la alegerea vagoa­ denţa ieşirii „goalelor" din losite, de asemenea, cu saduri, trebuie să se ac­ 18,00închidere;
lui.
latorul de circulaţie si miş­ pe ruta combinat—carieră nelor şi formarea a patru combinat, cu destinaţia ca­ bune rezultate. Amestecul ţioneze şi în direcţia diri­ 20,00 Telejurna
care Deva, unde inginerul si retur, dacă s-au înca­ asemenea navete, pînă în rieră, am constatat că de pămînt după ce a fost jării condiţiilor de mediu. 20,25Actualital
Vasile Drăgan, şeful drat cinci în grafic. Foar­ data de 5 martie a.c. „cele 2-3 vagoane scoase introdus în răsadniţă se Astfel, udările rare şi cu
R.C.M., încearcă să ne ar­ te multă vreme se pierde — Din cîte cunoaştem, de C.F.R., din unele gar­ tratează cu unul din aces­ apă mai multă sînt de 20,40Ancheta
întors"
gumenteze că C.F.R.-ul cu încărcarea garniturilor au mai fost permanentiza- nituri" au fost de fapt... te produse, asigurând stro­ preferat celor dese şi cu 21,00 Tclecinen
este cel mai puţin vinovat trenuri întregi. Din 66 de pirea solului cu cca. 10 apă mai puţină. în nici un „Dosarele
de mersul de melc al na­ convoaie intrate în staţia litri soluţie la mp. După caz nu trebuie făcute u- „Corbii".
vetelor. Brigada de reporteri în anchetă Peştiş, doar 50 şi-au conti­ 2—3 zile de la tratament dări imediat după trata­ Producţie;
rilor spat
nuat drumul spre Stoe- re. După udare se va face
— In transportul calca­ se poate efectua semăna­ 22,15Telejurna
rului frînele sînt „acţio­ neasa. Celorlalte li s-a tul. Pentru prevenirea a- o aerisire bună pentru ca
nate" de către cei din com­ la Fizeş (am avut situaţii te navetele pentru calcar. „schimbat macazul" spre tacului de coropişniţe, în­ stratul de pămînt de la su­
binat. Ei sînt cei care for­ cînd naveta a sosit seara Ce s-a întîmplat cu ele ? alte direcţii, pentru a aco­ tre stratul de gunoi şi a- prafaţă să se usuce repede, IfADI
mează garniturile. Au o- la ora 21 şi a stat cu lo­ — Intr-adevăr, dar se peri nişte goluri în activi­ mestecul de pămînt se va iar la baza tulpinelor plan­ BttfaiarfSEBBBflffl
bligaţia să scoată navete­ comotiva acolo pînă dimi­ pare că acest sistem de tatea R.C.M. presăra produsul Lindatox telor răsărite să se reali­ BUCUREŞTI
le în staţia Peştiş la timp, neaţa la ora 5), dar nici transport îi cam deranja Tot din evidenţele aflate 3. zeze o bună aerisire. dioprogramul
conform graficului de cir­ din combinat „goalele" nu pe cei de la transporturile la staţia amintită reiese în scopul prevenirii u- Prin centrele şi forma­ 8.00 Revista
culaţie stabilit de comun sînt expediate la timp şi uzinale, deoarece îi obli­ că, în totalitatea cazurilor, nor infecţii suplimentare, ţiile de protecţia plantelor Curierul melc
Buletin de şt
acord, cu vagoane cores­ cu vagoanele în stare bu­ ga să-şi organizeze mai ri­ durata normată a revizii­ în perioada de la semănat se pun la dispoziţia uni­ pundem ascul
punzătoare din punct de nă. Astfel, tot în februa­ guros activitatea, s-o dis­ lor (60 minute) ia navete­ pînă la răsăritul răsaduri­ tăţilor şi gospodăriilor Buletin de şt
vedere tehnic, în compu­ rie, în navetele respective ciplineze, îndeosebi. le cu calcar a fost depă­ lor se tratează solul la populaţiei toate produsele terpreţi de i
nerea prevăzută (30—32 185 de vagoane au circu­ — Pînă acum, aţi arătat şită, operaţiile respective suprafaţă cu Orthocid sau de care este nevoie pentru Iară; 10,30 D
cialistc; 10,45
vagoane pe navetă). Acest lat goale, tur-retur, dato­ cu degetul mai mult spre ţinînd de regulă, între două Vondozeb în concentraţie a realiza aceste tratamen­ muzică uşoar
lucru este necesar pentru rită defecţiunilor. Asta, fă­ colegii de la căile ferate şi patru ore. Dar au fost de 0,2 la sută, iar după te absolut necesare obţine­ t : tiri;
a ne putea încadra in tim­ ră să mai amintim pe cele uzinale. Dar în sectorul şi cazuri cînd garniturile răsărire, înainte de repi- rii unor răsaduri sănătoa­ r^selur tfcopiili
blicitate;
12,0
returnate în combinat, din au stat în staţie peste 10 care, se tratează plantele se şi viguroase.
pul de prelucrare a tre­ dumneavoastră de activita­ ştiri; 12,05
nurilor (60 minute) şi di­ Peştiş. te totul decurge normal ? ore (trenul 23452, din 16 folclorului no
ştiinţi:
rizont
rijării lor cu operativitate — Ne surprinde această — Nu, nici oamenii noş­ februarie a.c.). Aceste în- vanpremicră
spre destinaţie. Dar toc­ afirmaţie a dumneavoas­ tri nu sînt întotdeauna co­ tîrzieri au fost generate 13.00 De la 1
mai acest lucru nu-1 res­ tră, pentru că, ştim, în recţi. Mai scot cîte 2-3 va­ şi de starea necorespunză­ Varietăţi mu:
Buletin de ş
pectă cei de la transportu­ combinat se descarcă zil­ goane din unele navete toare a unor vagoane in­ manah sonor
rile uzinale (uzina nr. 7), nic peste 1 000 de vagoa­ de calcar şi le cuplează cluse de cei din combinat tin de : şi;i*i;
creîndu-ne mari greutăţi ne. Deci ar avea de unde la alte garnituri, mai pre­ în garnituri, dar şi de re pe teme
17,30 Piese pt
în asigurarea fluenţei cir­ alege vagoane bune... lungesc uneori peste nor­ minusurile în organizarea 17,45 Prograr
activităţii din staţia Peş­
culaţiei. Pe magistrala fe­ — Tocmai de aceea, me timpul de revizie a tiş. populară; 18,<
roviară, între Simeria—De­ pentru a elimina neajun­ convoaielor. în luna ' tre­ 20.00 Radiojur
tea, scriitor’
va—Mintia, nu circulă surile amintite, am propus cută au fost şi cazuri cînd DORIN CORPADE, 20,50 Actualii
doar convoaiele combina­ conducerii uzinei nr. 7 for­ nu ne-am încadrat în du­ MIRCEA LEPĂDATU ţă; 21,00 .sui
21,05 Coordona
21,25 Cadenţe
O zi intr-o
Preocupare susţinută pesîfra a DEPĂŞIRI DE PLAN LA PRINCIPALII juterii muzic
Non stor» mu
INDICATORI
extrage cantităţi tot mai mari Primele două luni ale pensaţiilor băneşti acor­ Iţ'KNEI
anului au fost încheiate date, lucrătorii de Ia
cu rezultate bune de că­ A.T.A. Brad raportează DEVA : V.
tre colectivele de muncă depăşirea planului la întâlnirea lui
principalii indicatori, du­
de la Autobaza Brad. Or- lint (Arta) :
— Cum aţi încheiat primele două luni ale anu­ ganizîndu-se mai bine la pă cum urmează: la pro­ Lupii mările
Cină între i
lui ? toate locurile de muncă, ducţia netă cu 2,1 Ia su­ rurgistul); c
— Cu depăşiri de pian ia producţiile marfă şi tă, ia venituri brute cu Ani lumultu
netă, la metale. Totuşi, rezultatele obţinute nu sînt muncind mai eficient 3,1 la sută, la beneficii torul) ; PETF
Pclrovfca
da
la nivelul posibilităţilor noastre. pentru a-şi îndeplini an­ cu 22,5 Ia sută, iar ia Lupii mărik
gajamentele asumate pri­ mărfuri transportate cu Unitatea de bunuri metali ce Brad. Aurelia Stan este brie) ; LUP]
vind recuperarea com­ 10 la sută. şefa unei harnice echipe de montaj truse traforaj pen­ contra Kram
De la începutul acestui 101,5 la sută, iar al pro­ tru şcolari. Foto: VIRGIL ONOIU Asociatul
an, minerii de la Certej ducţiei netă de 101,4 la VULCAN: .)
(Luceafărul) ;
au depus eforturi stărui­ sută. în sortimente fizice, timid, dar n
toare pentru a extrage can­ depăşirile sînt următoare­ îndrumare şi sprijin consistente norul) ; ANTÎ
tităţi sporite de minereuri. le : la plumb şi cupru cîte este dragos
La toate locurile de mun­ 3 tone, la suit 76 de tone, resc); URIC.
tatălui meu
că s-au asigurat condiţii zincul — realizat la nive­ fiecărui birou de grupă sindicală BRAD: In s
corespunzătoare de lucru, lul sarcinilor. sticlă (Stcau
RABARZA:
Sn aşa fel încît zilnic fie­ Discutăm cu maistrul Hordubal (Mi
care echipă să-şi îndepli­ miner Virgil Petca, de la Comitetul sindicatului din o continuitate a instruiri­ tivul dezbaterilor în adu­ deplinire 6 205, altele ră- T1E : O sir
nească normele planifica­ sectorul I. Ce rezultate aţi Combinatul siderurgic Hu­ lor sînt folosite şi transmi­ nările şi conferinţele pen­ mînînd încă în studiul co­ viaţă (Pairi
te. obţinut de la începutul a- nedoara acordă o atenţie terile de sarcini. tru dări de seamă, care mitetului sindicatului şi toarca (F!a<
nului ? sporită sprijinirii şi îndru­ După cum se ştie, în au loc în prezent. Parti- consiliilor oamenilor mun­ GIU-BAI:
Prima decadă a lunii ia­ (Casa de cub
nuarie s-a încheiat cu plu­ — Realizările noastre mării mai susţinute a bi­ munca grupelor sindicale cipind la aceste adunări cii. Avem grijă ca în adu­ r ' peri cu lo
(uii. t. ttcia) ;
suri la minereu extras. E- n-au fost ritmice. în ulti­ rourilor grupelor sindicale, o importanţă deosebită au am constatat cu bucurie nări şi cu alte prilejuri să sul tăcerii:
Klstau condiţii bune ca mele zile însă situaţia s-a ţinînd seama că majorita­ adunările lunare, ca mo­ că ele se caracterizează informăm asupra modului de dimineaţă
pînă la finele lunii depă­ schimbat Sn bine. Am recu­ tea îşi desfăşoară activita­ mente menite să îmbună­ printr-un pronunţat spirit în care se îndeplinesc pro­ tură); STMF
'Mureşul) :
şirile de plan la metale perat toate restanţele şi tea în secţiile productive. tăţească permanent ac­ de lucru, de analiză res­ punerile. n’d —
să crească. avem extrase „la zi" a- Ne străduim ca în această tivitatea birourilor, ă fie­ ponsabilă a mersului înde­ Sprijinite şi îndrumate
proape 100 tone de mine­ importantă latură să a- cărei grupe, să materiali­ plinirii sarcinilor, de com­ mai îndeaproape, grupele
— Activitatea ar fi de­ reu complex peste plan. Ne doptăm un stil de muncă zeze laturi importante ale batere a stărilor negative
curs normal — ne spune mai pune însă probleme din care să se distingă o- sindicale lucrează mai bi­
Petre Gomotirceanu, inginer aprovizionarea cu lemn de perativitatea, permanenţa, ne pentru educarea multi­ VREI
şef cu dezvoltarea — da­ mină. Ne propunem ca în caracterul consistent şi e- laterală a oamenilor în
că nu se înrăutăţea vre­ continuare să menţinem ficient. Folosim, în acest Grupa sindicală — în activitate permanentă spiritul îndeplinirii sarci­ Timpul pi
mea. Din cauza zăpezilor aceste depăşiri, să le mă­ scop, o multitudine de for­ între adunările generale nilor pe care partidul le-a 3 martie lih
li \u gener
şi îngheţului nu s-a putut rim tot mai mult. me şi mijloace. încredinţat sindicatelor, a cerul mai n
transporta o bună parte indicaţiilor date dc tova­ Vor cădea r
din minereurile de la mi­ Aceasta a fost şi păre­ Un loc important în a- democraţiei muncitoreşti, şi de căutare şi aplicare a răşul Nicolae Ceauşescu. în Vîntul va s
din sectorul
na Bocşa. Din aceleaşi rea minerului Damian Ale- ceastă privinţă îl ocupă de atragere a masei de oa­ celor mai eficiente măsuri acest scop sînt utilizate în- ratura în u
motive, funicularul de la xa, şef de echipă la aba­ instruirea periodică, acţiu­ meni ai muncii la soluţio­ care să asigure realizarea văţămîntul politico-ideolo- noaptea va
halda sectorului II nu a tajul 1 B : „Pînă acum, ne care o desfăşurăm pe narea problemelor econo- integrală a sarcinilor. gic, dezbaterea legilor şi tre minus 2
funcţionat la capacitate, u- depăşirile echipei sînt de schimburi şi secţii. în ge-. mico-sociaîe din fiecare Folosim, de asemenea, o decretelor, întîlniri cu ju­ ziua între 3
zina prelucrînd mai puţin circa 20—25 de tone mine­ neral, tematica instruirilor secţie şi loc de muncă. în gamă largă de alte forme i rişti, munca de la om la Condiţii loc:
reu, pe care cu siguranţă este cuprinzătoare, dar pu­ aceste direcţii multe bi­ schimburi de experienţă, om, discutarea în grupe a re a ceţii.
minereu, Iar în câteva zile le vom spori". nem un accent deosebit pe celor care se abat de la Pentru 4 şj
nu am avut combustibili. modul în care trebuie să rouri de grupe au nevoie simpozioane, dezbateri te­ disciplină şi celorlalte nor­ După o uşo:
Sînt doar cîteva dintre Despre realizări peste se acţioneze pentru înde­ de sprijin şi îndrumare matice, în care responsabi­ me morale ale societăţii mea se va
îmbunăti
va
cauzele care au redus pro­ prevederi şi angajamente plinirea sarcinilor de plan. mai sistematice, mai efici­ lii grupelor sindicale au noastre. mai ales sp
ducţia noastră în perioada mobilizatoare ar putea Acestei orientări de bază ente, iar comitetul sindi­ prilejul să-şi împărtăşeas­ tervalului.
trecută din acest an. La vorbi şi minerii şefi de e- catului din combinat, îm­ că experienţa, să cunoască Fără îndoială, în întrea­ La munte,
chipă Ferencz Marton, loan îi subordonăm modul în preună cu comitetele uzi­ modalităţi felurite de acţiu­ ga activitate de sprijinire rabilă ninso
care trebuie adăugate, bi­ Iacob, Alexandru Szabo, care este organizată între­ nelor şi secţiilor se stră­ ne. Membrii comitetelor şi îndrumare a grupelor (Meteorolog
neînţeles, neajunsurile Petru Mariciuc, mulţi alţii cerea socialistă pentru re­ duiesc să-l acorde cît mai sindicatelor din combinat mai avem încă unele lip­ Benţe Dumi
proprii — indisciplina, în­ — ferm hotărîţi să extra­ ducerea consumurilor de calificat. în consecinţă, a- sînt repartizaţi astfel în­ suri. Nu reuşim, de pildă, CENTRUL
târzierile de la program, în
gă cantităţi tot mai mari energie, materii prime, ma­ jutăm mai bine birourile cît să se ocupe nemijlocit să asigurăm o cuprindere PAMÎNTUL
unele cazuri slaha mobili­
de minereuri, aşa cum le-a teriale şi piese de schimb, pentru ca ele să pună în de activitatea cîte unei corespunzătoare a tuturor MOLOGIF
zare a oamenilor.
cerut-o secretarul general respectarea normelor de dezbaterea adunărilor cele grupe, să le ajute în pla­ grupelor, alteori îndruma­
în ziua d
Cu toate aceste neajun­ al partidului, tovarăşul protecţie a muncii, apli­ mai importante probleme nificarea şi organizarea rea şi mai ales sprijinul e- ora 10,37 ir
suri, oamenii muncii de la Nicolae Ceauşescu. în acest carea iniţiativelor munci­ ale producţiei izvorâte din muncii, în desfăşurarea ac­ fectiv sînt făcute cam în cunde s-a
E.M. Certej şi-au unit for­ fel au înţeles să acţioneze toreşti, unele probleme ale expunerile tovarăşului ţiunilor ce şi le prevăd. grabă, cu o notă de super­ giunea Vran
ţele, reuşind să încheie ce­ minerii de la Certej, anga- stilului şi metodelor de Nicolae Ceauşescu la ple­ O mare atenţie acordăm ficialitate — lipsuri pe ca­ mea de 10‘
le două luni din an cu jîndu-se în urma recente­ muncă în pregătirea şi des­ nara C.C. al P.C.R. din no­ înfăptuirii propunerilor pe re trebuie să le înlăturăm tremur cu n
4,1 (scara I
planul realizat, chiar de­ lor Decrete ale Consiliului făşurarea adunărilor luna­ iembrie 1981 şi la recenta care oamenii muncii le eu toată hotărîrea. sitatea cutrc
păşit. Din datele furnizate de Stat, să recupereze în re, activitatea socială, mun­ şedinţă de lucru comună a fac cu diverse prilejuri. în na epicentr,
două grade
de Tiberiu Spiciuc, şeful acest an cel puţin 30 la ca politică şi cultural-edu- C.C. al P.C.R. şi Consiliu­ cursul anului trecut în în­ MIHAI CERVENCGVIC! călii).
biroului producţie, rezultă sută din volumul compen­ cativă, îmbunătăţirea vieţii lui Suprem al Dezvoltării tregul combinat au fost preşedintele Cutrcmuru
că în această perioadă pla­ saţiilor băneşti acordate. interne de organizaţie, ca Economice şi Sociale. prezentate aproape 6 400 de Comitetului sindicatului tît la Bucui
Nu
s-aii
p
nul producţiei marfă a fost şi celelalte laturi ale mun­ Această problematică propuneri, din care pînă în oamenilor muncii fel de pagu
îndeplinit în proporţie de L. CRIŞAN cii birourilor grupelor. Ca complexă formează obiec- prezent au fost duse la în­ din C.S. Hunedoara