Page 5 - Drumul_socialismului_1982_05
P. 5
saiitfii'M 3s3. &*'■
SALA Di? LSUTURA
STRiNS UNIŢI IN JURUL PARTIDULUI, A SECRETARULUI SĂU GENERAL,
TUVARAŞUL NICULAE CEAUŞESCU, OAMENII MUNCII HUNEDORENI
AU SĂRBĂTORIT CU ENTUZIASM Si VOIE BUNĂ ZIUA DE 1 Iii
In cluburi, case de cultură.
VALEA JIULUI lor economico s-au unit in apariţia fanfara combina
aer
în
spectacol
li
tr-un
tului siderurgic, care a a-
ber, în prezenţa unul pu nimat zona centrală a o-
La Lupeni „Flotile de blic care a transformat raşului. Bărbaţi, cu copii
Moi" au înflorit nt» in centrul oraşului intr-o uria de mină, au plecat la
parcuri şi gtâdinl (pentru şă sală de spectacole. In plimbare. Un exod masiv
că aici primăvara a intlr- dimineaţa de 2 Mai, ma se îndreaptă spre pădurea
2iat mai mult declt in alte nifestările primei ediţii a Chizid, locul cunoscut pen
părfi) ci pe scenele clubu săptămînii lupenene „Flori tru agrement. Cei cu copii
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N rilor, in săli de dezbateri de mai* s-au îngemănat n-au scăpat de Insistenţe
şl de spectacole, In preaj cu cele care au inaugurat pentru a vizita şi grădina
ma monumentelor istorice, „Luna educaţiei politice şi zoologică. Totuşi, vremea
în şcoli, pretutindeni unde culturii socialiste pentru ti nu îndeamnă să stai pe
Anul XXXIV, nr. 7 6H MARŢI, 4 MAI 1982 4 pagini - 50 banî săptămîna cultural-educatl- nerel". loc. Oamenii îşi cumpără
vfL organizată de Consiliul In Valea Jiului, la case ci te ceva de la chioşcurile
orăşenesc do educaţie po le de cultură din Petroşani amenajate, iar spre ora
litică şi cultură socialistă, şl Urlcanl, la cluburile din primului se întorc spre ca
în unităţii® cu foc continuu a atras sute de tineri şi Lonea, Petrila şl Aninoasa se. Tovarăşul Pompiliu Tri-
vîrstnici. Zilele de 1 şl 2 s-au organizat seri cultu- lan, directorul întreprinde
Mai au încununat fericit o ral-educative. O plăcută rii pentru alimentaţie pu
lîiKL munci — sărbătorită prin noi succese sâptâmină plină, in care în- sărbătoare a oferit munci blică ne informează că 22
tîlnirile tinerilor cu activişti torilor şi ţăranilor din Is- de unităţi au fost aprovi
de partid şl de stat, desfă croni căminul cultural din zionate din abundenţă,
In întrecerea socialistă şurate sub egida ,,Rapor localitate. Cu colaborarea pentru a face faţă cerinţe
tăm cu mindrio partidu animatorilor culturali Teo Iar consumatorilor, cu mi
lui", schimbul de expe dor Trila, Marian Haring, titei, came pentru grătar,
PE PLATFORMELE 180 tone oţel şi 135 tone caru, precum şi celelalte rienţă „Calitatea muncii - Zoiţa Drăgoiescu şi Ştefan bere, plus o gamă bogată
laminate. Fapte de muncă schimburi prezente în a- element esenţial in defini Pop, peste 200 de tineri şi
FIERBINŢI deosebite care, aşa cum ceastă perioadă la datorie rea colectivului de muncă", vîrstnici, printre care fami de produse de patiserie.
clubul
După-amiază,
ALE HUNEDOAREI ne-au obişnuit oamenii me au produs în plus faţă de simpozionul „Conducătorul liile subinglnerului Vaier „Siderurgistul", o la mulţime
talului, sînt amplificate de prevederile celor două zile procesului de producţie - Rădoi, maistrului Miron Ră-
la o zl la alta, la înalta 80 tone de fontă, 228 tone specialist şi om politic", doi, A. Pantelimon, P. de oameni, în special ti
Fluxul metalului din ci temperatură a şarjelor, în cocs metalurgic, 1G4 tone concursul „Filo din istoria Brânzan, au petrecut ore neri, au asistat la un fru
tadela hunedoreană este, a- pulsul viguros al muncii. P.C.R.", expoziţiile „Omul încărcate de frumuseţe în mos program de videodis
sa cum a fost de cînd au cocs de fluidizare, 60 to — creator de înalte valori compania muzicii şi jacului cotecă — o noutate a lo
izbucnit primele flăcări pe ne aglomerat şi 70 tone se- materiale" (pictură), „Mi cului. In aceeaşi zi, seara,
platforma siderurgică, ne ZILE CU PRODUCŢIE micocs. nerul zilelor noastre“ (foto), la casa de cultură şi la
întrerupt. Zi şi noapte, oa gala „Amalilm", s-au în HUNEDOARA
menii combinatului înteţesc RECORD LA CĂLAN ENERGIE ELECTRICĂ cheiat cu spectacole oma clubul „Constructorul" s-au
desfăşurat seri de dans, la
sau domolesc arderea fo giale. In ziua de 1 Mai, la Dimineaţa rece, de după care tot tinerii au iost prin
cului, făcînd oţelul să fiai’~ Pentru o parte din side- DUPĂ NECESITĂŢI ora primului, toate forma ploaie, n-a ţinut chiar toa cipalii protagonişti.
bă sau să-l împingă, lin rurgiştii Călanului, sărbăto ţiile artistice ale clubului tă lumea acasă. In faţa ca
gou incandescent, pe por rirea Zilei muncii a fost La termocentrala Mintia sindicatelor şi ale unităţi sei de cultură şi-a făcut
ţile laminoarelor. ZI şi sinonimă cu veghea neo şi uzina electrică Paroşeni, (Continuare fn pag. a Z-o)
noapte înseamnă tot tim bosită la gurile cu foc ne unde fluviul de energie e-
pul. Deci şl în zilele de stins ale furnalelor şi ba lectrică nu-şl opreşte nici
sărbătoare. Ca şi acum, de teriilor de cocsificare. Fur odată cursul, s-a muncit cu
altfel, cînd ziua muncii a naliştii, eocsarii, aglomera- spor şi în zilele de 1 şi 2
toriştii, din secţiile vechi
l'ost sărbătorită prin mun Mai, unităţile industriale
că de eocsarii Gheorghe ale combinatului sau de pe cu foc continuu din întrea
Călugării, Ernest Valensky, noua platformă au trans ga ţară derulindu-şi normal
format zilele de 1 şi 2 Mai
de furnaliştii Ioan Vasila- activitatea şi datorită stră
în adevărate zile record în
che, Victor Niţuică, Mihai daniilor energeticienilor din
Timofte, de oţeiarii Gheor producţie. Mobilizîndu-sc judeţul nostru. Puternicele
ghe Bolat, Vaier Lăbuneţ, exemplar la fiecare loc de turbogeneratoare au func
Balint Zoltajn, Dumitru muncă, respectînd cu rigu ţionat la parametri optimi,
Grigoroaie, ofi luminătorii rozitate reţetele de cocsifi după cerinţele sistemului
ioan Meszaroş A- care si procesul tehnologic energetic naţional, toţi cei
lexandru, Filip Bălăcescu. de elaborare a fontei ce care s-au aflat la pupitrele
De ei, de toţi acel care, nuşii, furnaliştii din schim de comandă sau în servi
veghind la focul nestins au burile conduse de Virgil ciile auxiliare făeîndu-şi pe
închinat prinosul muncii Fugaru, Simion Sim — de deplin datoria.
lor măreţei sărbători, ţării, La termocentrala Mintia,
economiei ei în plină dez la secţia I furnale, cel con între zecile de energeti-
voltare. întîiul de mai şi dus de Titus Preda — de cieni care au asigurat func
apoi următoarea zi au a- la furnalul nr. 3, eocsarii ţionarea celor cinci gru
dus siderurgiei hunedorene puri energetice (grupul nr.
primele sporuri la producţia din formaţia lui Nicodin 6 se află în reparaţie ea- Mina Barza. Brigada lui Ilic Cristca lucrează iu sccto rul n Musariu, orizontul mi
fizică în această lună : 85 Oargă şl aglomeratoriştii nug 180 m. împreună cn tor maţia dopiişeşte pianul de mu ncă lunar cu 15—20 la sută.
tone cocs, 90 tone fontă, din cea a lui Doinei Pes- (Continuare fo pag. a 2-a) Fotot VIRGIL ONOIU
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Mai şi iunie — luni, ale
ordinii şi curăfemei
PE O G O A R E
P R I O R I T Ă Ţ I
Cetăţeni ai judeţului, locuitori ai
Acţiunile care se desfăşoară pe ogoare în această pe ÎNSĂMÎNTAREA GRABNICĂ A TUTUROR
rioadă sînt hotărîtoare pentru obţinerea unor producţii oraşelor şi satelor !
sporite la toate culturile. Iată de ce se impune ca organiza SUPRAFEŢELOR
ţiile de partid de la sate să acorde o deosebită atenţie Un loc prioritar pe agen folosirea la întreaga capa Să facem din lunile mai-iunic momente de vîrf
organizării temeinice a muncii şi folosirii cu randament da cooperatorilor şi cadre citate a tractoarelor şl se în organizarea unor acţiuni de masă privind introdu
sporit a forţelor şi mijloacelor mecanizate pentru efec lor tehnice continuă să îl măna toii lor, mai ales în u- cerea ordinii şi curăţeniei la fiecare loc de muncă,
tuarea cu maximă operativitate şi la un înalt nivel ca deţină încheierea grabni nităţile din consiliile uni în întreprinderi şi pe ogoare, in cartierele de lo
litativ a lucrărilor aflate la ordinea zilei. cuit, pe fiecare stradă şi bulovard, pe orice supra
că a însămînţării porumbu ce agroindustriale Toteşti, faţă do teren, indiferent că o spaţiu de joacă sau
lui destinat producţiei de Brad, Hunedoara, Orăştie, bază de agrement, păşune sau teren cultivat cu ce
ÎNLĂTURAREA EFECTELOR REVĂRSĂRII furaje pe toate suprafeţe Călan şi altele, unde exis reale, plante furajere şi legume.
le planificate, inclusiv pe tă restanţe mai mari faţă
Şl BĂLTIRII APELOR terenurile unde lucrarea de prevederile planului. Fiecare colţişor, fiecare palmă de pămînt, oriunde
respectivă se realizează du Fireşte, o grijă deosebită se s-ar afla trebuie să fie curate şi ordonate, să poarte
O preocupare de seamă apa acumulată în exces din pă culturile pentru masă cere să fie acordată res amprenta mîinii bunului gospodar. Să reparăm şi să
a comandamentelor locale cauza precipitaţiilor abun verde, Există realmente pectării normelor tehnice, zugrăvim locuinţele, să reparăm şi să facem frumoa
pentru agricultură o repre dente ce au căzut în ulti condiţii ca însămînţările să punînd accentul pe reali se gardurile şl împrejurimile, să nu uităm drumurile,
zintă organizarea unor ac mele zile. Pentru a crea fie efectuate neîntârziat, zarea densităţilor stabilite parcările, şanţurile, taluzurile, parapetele.
ţiuni energice în scopul în condiţii bune de dezvolta pînă la ultimul hectar, prin pentru fiecare zonă. Judeţul nostru este casa noastră, iar fiecare palmă
lăturării efectelor revărsă re culturilor agricole sau de pămînt din cuprinsul lui trebuie să fio curată, or
rii şi băltirii apelor. Cu a- în vederea luării în cultură ÎN LEGUMICULTURA - UN VOLUM donată, bine gospodărită.
semenea sarcini sînt con a tuturor suprafeţelor este ÎNSEMNAT DE LUCRĂRI Consiliile populare. întreprinderile, unităţile socia
fruntaţi lucrătorii ogoare necesar să fie mobilizaţi liste de stat şi cooperatiste, organizaţiile de masă şl
lor care au terenuri situa toţi locuitorii satelor la să Legumicultorii din unită le la terminarea plantări obşteşti, toţi cetăţenii, tineri şi vîrstnici, copii
te în luncile rîurilor Mu parea de şanţuri şi canale ţile care cultivă legume în lor pe întreaga suprafaţă şi pensionari, bărbaţi şl femei sînt chemaţi să parti
reş, Crişul Alb şi Strei, un de scurgere a apelor, iar solarii — Asociaţia horti stabiiitiţ existînd unele res cipe la acţiunile de bună gospodărire şl înfrumuseţare
de pe unele suprafeţe s-au unde este cazul trebuie fo colă Deva, C.A.P. Orăştie tanţe la cultivarea sorti- a întreprinderilor, localităţilor, a tuturor suprafeţelor
revărsat apele, cît şi cei losite motopompele în sco şi Brad — au datoria să-şi de teren.
din zonele unde bălteşte pul evacuării apei. concentreze toate eforturi- (Continume în pag. a 4-a}
