Page 15 - Drumul_socialismului_1983_07

AARŢI, 5 IULIE 1983 pag. 3

us Jn practică © însemnări 9
® Informaţii O
iliei
: „Ma- G Note 9
Episo-
9 Microinterviuri 9
loraic
nţă.
gramu-
lor
ui
Satul din fruntea...
la Vc-
cntar
;ramu- ii ■' .. I : noastră...
îtcrna- Comuna Mărtineşti a
Astfel e cunoscut J'eledin- au trecut de cînd .„vede" cunoscut în anii atît de
fle se­
ţiul în rîndurile celorlalte de animalele din ferma zoo­ rodnici de după coopera­
te sate ale comunei. Şi a- tivizare profunde prefa­
ivoiul" tehnică), Irina Zudor (îngri­
Pre- ceasta pentru faptul câ ani jitoare pricepută), Samoilă ceri înnoitoare. . La baza
de-a rîndul a ocupat me­ lor se află munca coope­
reu locul I în întrecerea Zudor (unul dintre cei mai ratorilor mărtineşteni,
buni contractanţi la fondul care au făcut dovada
socialistă desfăşurată între
cele şapte aşezări care de stat, de la fiecare din hărniciei şi dragostei lor
compun Mă-rtineştiul. cele două vaci din gospo­ pentru a face pămîntul
mai darnic, pentru a avea
Realizările din Jeledinţi dăria sa predînd anual
)0 Ra- animale mai multe şi mai
ncţii ; se datorează, în primul rînd peste 1 700 litri de lapte), frumoase. Multe lucruri
în a-
ir tal; oamenilor - românilor şi Iacob Flora-n (şef de echi­ bune au realizat oame­
oiuoare In ziarul nostru din 19 ţionare sută la sută cu gaz laţie a autobuzelor pe tra­ nii comunei în aceşti ani.
mcito- mai, sub titlul „Un expe­ metan, tractorul U 800 la seele urbane, redeschiderea mag hilarilor care trăiesc şi pă la brigada „Măgura”,
semes- riment pe calea reuşitei" care se reduce cu 70 la muncesc înfrăţiţi pe aceste omul care organizează şi Am rămas oarecum sur­
ircsci ; scriam despre eforturile pe unor trasee suspendate, 'îm­ prinşi cînd tovarăşul
>r; 9,00 sută consumul de motorină. bunătăţirea transportului meleaguri. Despre ei ne-au conduce lucrările din a-
> Răs- care le fac cadrele de con­ Au mai fost prezentate şi tehnologic şi a celui de Nicolae Cânda, secretar
■; 10,00 ducere şi specialiştii de la alte mijloace de transport mărfuri pentru populaţie. ■ vorbit cu admiraţie tova­ ceastă brigadă a coopera­ al comitetului comunal
05 Din G.I.G.C.L. şi Întreprinderea. prin care se elimină total răşii de la primăria co­ tivei agricole), Aron Mun- de partid, primarul loca­
Filar- Un cuvint de laudă se
; 10,2Q sa de profil, I.J.T.L., pentru consumul de carburanţi — cuvine cu acest prilej tu­ munei, ca şi alţi locuitori teanu (cel care după 40 lităţii, a insistat să nu
îsurlle a rezolva mai bine proble­ electrocare şl atelaje hipo turor celor care au pus şi omitem din prezenta ru­
oriţa ; ma transporturilor auto in — care se află in prezent din Turmaş, Dîncu Mare sau de ani lucraţi la combina­ brică... întreprinderea me­
; 11,05 condiţiile crizei de carbu­ pun mult suflet Jn reuşita Tămăşasa. tul din Călan şi-a mutat
; 12,00 in dotarea unităţilor de gos­ acestei acţiuni — mecanicul canică Orăştie.
5 Tri- rant lichid. Scriam atunci podărie comunală şi loca- specialist Alexandru Tamşa, Nu e greu să fii mereu locul de muncă.... în cîmp), „Este unitatea noastră
n co- despre experimentul privind tivă ale G.I.G.C.L. maiştrii llie Baciu şi Vasile în frunte atunci cînd în aşa cum sînt mulţi, foarte patronatoare, care ne a-
00 De autobuzul care funcţionea­
’iubul Demn de notat este că lovescu de la Deva, meca­ C.A.P, Jeledinţi lucrează mulţi alţii între cei peste jută şl ne sprijină deose­
an de ză cu gaze naturale in loc expoziţia organizată ieri la nicul auto Petru Popa de bit în munca din C.A.P.
de benzină. Ei bine, experi­ Deva este în mare parte o la Orăştie, loan Tofan, Ma­ oameni ca Alexandru Zudor 350 de români şi maghiari,
:e mentul- la care ne refeream retrospectivă, căci aceste (preşedintele cooperativei), fraţi buni în muncă .şi De exemplu, cu mulţi ani
lk rin Creveniceanu şi loan în urmă, ferma zootehni­
iică ; atunci a devenit intre timp mijloace la transport se află llie de la Hunedoara, şe­ Vi’cto.r Vandu (20 de ani viaţă.
17,05 „producţie de serie". deja in exploatare. Este ful de coloană Emilian că, arăta ca o baltă cu
Au- Ieri, in curtea I.J.T.L. a noroi, în care erau „plan­
vorba de 20 de autobuze
Orele vo. Gloabă, mecanicul Alexan­
UD
i, în fost organizată o expozi­ UD 112 şi 5 TV 20, aflate dru Hidan şi strungarul loan tate" adăposturile pentru
ani ţie de mijloace de transport in circulaţie la Deva, Bordeuş de la Petroşani şi, animale. Cum arată acum,
in circulaţie la Deva, Hu-
î ani menite să asigure, cu în­ nedoara, Vulcan şi Orăştie; vedeţi şi dumneavoastră :
;e şi semnate reduceri de carbu­ bineînţeles, conducerea
*re ; de camionul SR 113, de G.I.G.C.L. şi I.J.T.L. Prezenţe artistice prin grija conducerii uni­
Ra- rant lichid, transportul ur­ tractorul U 800. Un cuvint de mulţumire tăţii şi prin multe ore de
îoria ban de mărfuri şi călători. De la specialişti şi ca­ au specialiştii de la I.J.T.L.
22,00 Au fost prezentate în ex­ După ce pentru faza comună şi de binecunos­ muncă s-a amenajat in­
îiju- drele de conducere de la la adresa altor colective . cinta, am construit cu for­
r >5,00 poziţie : autobuzul TV 20 cu G.I.G.C.L. şi I.J.T.L. aflăm că muncitoreşti care au spri­ judeţeană a celei de-a cuţii căluşeri ai formaţii­ ţe proprii o moară pentru
funcţionare exclusiv pe gaz preocupările se îndreaptă jinit şi sprijină această ac­ IV-a ediţii a Festivalului lor reunite din satele
metan, autobuzul UD 112 acum către mărirea auto­ ţiune : cel al regionalei Dîncu Mare şi Dîncu Mic furaje, pătule. Iar din
Diesel, cu funcţionare 70 nomiei de circulaţie a a- Deva a Întreprinderii de naţional „Cîntarea Româ­ (în fotografia de mai jos). 1978, de cînd la conduce­
la sută cu gaz metan şi 30 cestor vehicule — in pre­ reţele şi instalaţii de dis­ niei" comuna Mărtineşti rea I.M.O. a venit ing.
m la sută motorină, camionul zent limitată la 20—30 km. tribuire a gazelor natu­ s-a prezentat cu cinci Printre cei mai activi şi Mircea Rotea, ferma şi-a
SR 113 de 5 t capacitate, talentaţi artişti amatori
mţii Aplicarea acestor soluţii rale, Întreprinderii mecanice formaţii, iată că, de cu- schimbat şi mai mult în­
ecul pentru transport tehnologic in cadrul unităţilor Orăştie, termocentralei Min­ se află Aurel Botescu, făţişarea. în perioadele
OA- locql ca şi autofurgonetele G.I.G.C.L. a permis îmbună­ tia, I.J.P.M.P.S. rînd, la Mediaş, în cadrul Daniel Costa, Corneluţ
Fla- TV 12 şi ARO 320 cu func­ de vîrf, muncitorii de la
nu- tăţirea graficului de circu­ ION CIOCLEI fazei republicane, două Rădulescu, Traian Cos- I.M.O. sînt prezenţi aici,
)ra- dintre acestea, s-au cali­ în agricultură, cu sutele
Ar- tescu. Un merit deosebit
on- „Busola de argint” ficat şi au evoluat cu în instruirea acestor for­ şi ne ajută la stringerea
Sll : furajelor, la repararea şi
a) ; mult succes. Este vorba maţii îl au învăţătorii
*0- de grupul de dansatori întreţinerea utilajelor şi
îele indică... Bradul Leontina Lobonţ şi Vio- instalaţiilor, la dotarea
cu din localitatea centru de rel Popa.
l) Marele trofeu „Busola de rii de fluiere din Dum­ fermei zootehnice. Iată, ■
ziua
exemplificare,
spre
L argint" (locul II pe ţară) brava de Sus, la spătarii • Schimb de experien­ de duminică, 26 iunie a.c.
i) ; se află, de cîteva zile, la din Rişculiţa, rotarii din ţă. în organizarea între­
din La stringerea,. transportul '
RI- Brad. A fost cucerit de Leauţ, dogarii din Dobroţ, prinderii cinematografice şi depozitarea balot ilor '
3er echipajul „Sunet de tul­ olarii din Obîrşa au fost judeţene, la Căminul cul­
le- nic" al Casei pionierilor şi tot atîtea momente de cu­ tural din Băcia a avut de paie au muncit alături '
îa- şoimilor patriei Brad in de cooperatori şi 120 de
l-a noaştere a unor străvechi loc un schimb de expe­
cea de-a XlII-a ediţie a îndeletniciri, dar şi a ce­ rienţă la care au partici­ muncitori, în frunte cu
rtiS> expediţiei naţionale „Cu­ lor care nu le lasă să pia­ pat coordonatori ai Uni­ directorul lor. Ce să mai
U- tezătorii". Şi tot aici se spun, sînt sigur că ori­
sa ră, urcînd prin ani, fru­ tăţilor cinematografice
Jn află şi „Pana de bronz" — moasele meşteşuguri. hunedorene din mediul care unitate agricolă din
) ; locul III pe ţară, ocupat Din ţinutul hunedorean rural. S i m p o z i o n u l judeţ şi-ar dori un ast­
un de cronicarul expediţiei, fel de... patron !“
NT: temerarii au trecut Mun­ „România — promotoare
a- Luminiţa Şoriţău. tele Găina, au coborît la a păcii şi destinderii in­
Cine sînt temerarii care Vidra lui Avram Iancu, la ternaţionale", realizat cu
au cutezat să urce cele tulnicari şi ciubărari, în colaborarea tovarăşilor E-
u-
mai înalte trepte ale ex­ sate moţeşti la Gîrda de mil Vărzaru, directorul
pediţiei, făcînd ca la Sus, pe la Neagra au a- căminului cultural, şi ţiune executate a fost re­ se vor obţine din cele 150
această vreme a verii juns la Gheţarul de la prof. Angela Rusu, ca şi Veşti diferite zolvată problema asigură­ de grame viermi de măta­
„Busola de argint" să in­ Scărişoara, apoi la Cîm- proiecţia documentarului rii necesarului de apă se, o parte din bani vor
dice... oraşul Brad ? „România — pentru o lu­ '• ÎMPĂDURIRI. Prin gri­ pentru adăpatul animalelor
Doisprezece elevi, purtă­ peni, Abrud. Au văzut me fără arme" şi a fil­ ja consiliului popular co-' aflate pe păşune. fi folosiţi pentru întregirea
tori ai cravatelor roşii cu cum sînt meşteşugite fur­ mului artistic „Mondo U- munal, in primăvara acestui • SERICICULTURA. Prin bazei materiale a şcolilor
tricolor, şi îndrumătorii cile, doniţele, punguliţele mano“ au prilejuit dez­ an, în împrejurimile Mărti- valorificarea gogoşilor ce şi căminelor culturale.
lor — prof. Maria Mun- de meşină... bateri care au dat sub­ neştiului s-au executat lu­
tcanu şi prof. Marin Stan. 12 copii şi dascălii lor stanţă schimbului de ex­ crări de împăduriri (sal-
Dar să-i cunoaştem pe au străbătut, în 12 zile, perienţă. cîm, gorun, pin©şi molid)
temerari: Gheorghe Iacob 241 km din care 155 km pe o suprafaţă de peste 20 saivanelor de oi din comu­
— căpitanul echipajului, au fost „bătuţi" cu - picio­ • „Cînteccle Ruscăi" de hectare.
Luminiţa Şoriţău — se­ rul. Dar cine ar putea la... Toplita. Formaţia fol­ nă. Pentru o şi-l fixa mai
cund şi cronicar, Gabriel spune cîte bucurii, cîte clorică a Casei de cultu­ • CONTRIBUŢIE IN MUN­ bine, răpesc azi o oaie,
Stănescu — istoric, Alin peripeţii, cîte obstacole, ră din Hunedoara a sus­ CĂ. Zeci de locuitori din B Unii cetăţeni mai lasă miine un trriei... Sâ nu le
Palcu — fotograf, Rodica cîte frumuseţi nu le-a în­ ţinut două apreciate spec­ toate cele şapte sate a- in voia soartei animalele fie oare teamă lighioane­
Liţă — sanitar, Sorin Mo- soţit acest drum 1 Iar va­ tacole la pădurenii din parţinătoare comunei au (a se citi „in fineţe, pe
cioi — gospodar, Zenovia loarea lui documentară şi (Topliţa şi Hăşdău. Cu culturile de griu şi po­ lor de iscusinţa celor 17
Onofraş — desenator, Dia- educativă este răsplătită pe „Cîntecele Ruscăi", soliş­ participat, prin contribuţie rumb".) Celor care după „trăgători de elită" care
na Pîciişan — geograf, măsură. ;,Busola de ar­ tii vocali Mircea Nedelca, în muncă, la lucrările de repetate atenţionări au con­ compun grupa de vinători
Florin Coşoveanu, Aurelia gint" şi „Pana de bronz" Magdalena Cinco, Puiu întreţinere şi repararea dru­ din comună ? Dacă lupii
Guş, Dan Stoica, Sorin stau mărturie. Scorobete, surorile Balint, murilor de legătură dintre tinuat să manifeste nepă­
Ned opaca — etnografi. Dar „Sunetul de tulnic", Elena Smădoi şi instru­ aceste localităţi pe o lun­ sare, li s-au dat amenzi ar înţelege şi ar putea
Ce şi-a propus echipajul echipajul zărăndean nu se mentiştii Sabin Lupuţiu, gime de 15 kilometri. intre 150 şi 500 de lei. lată să-i asculte povestind... po­
„Sunet de tulnic" în cea opreşte aici. „Busola de Mihai Sîrb, Aurel Şen- numele citorva „premiaţi": veşti vinătoreşti !
de-a XlII-a ediţie a cu­ argint" îl orientează spre droni, Marcel Lup şi • IN UNITĂŢILE" AGRI­ Aurel Tivescu şi Ion Ti
tezătorilor ? „Meşteşuguri alte puncte cardinale. Francisc’ Malea au cUce- COLE. în cadrul fermei
tradiţionale din Munţii A- Pentru această vacanţă rit publicul, iar momen­ zootehnice a C.A.P. Dînc vescu - din Dineu Mare,
puseni". Şi, pentru a le şi-a ales „Drumul aurului" tele vesele ale lui Nicu- se lucrează cu forţe spo­ Ion Tirănescu — din Dineu
cunoaşte, a străbătut un — tot în Apuseni. Simbo­ şor Gheorghioni au între­ rite la construirea a două Mic.
drum lung, anevoios, dar lic drum. Ar putea Urca git inspirat şi plăcut fînare a cîte 300 de tone.
încărcat de frumuseţea chiar spre cucerirea tro­ spectacolul realizat sub La C.A.P. Jeledinţi, prin lu­ B De mai multă vreme, Rubrică realizată de
meşteşugurilor întîlnite, a feului de... aur. conducerea muzicală a lui crările de captare şi aduc- lupii au cam luat mirosul MIRCEA DIACONU
valorilor obiectelor colec­ Maxim BucUr, în regia
tate. Popasurile la meşte­ LUCIA UCIU lui Mircea Goian. •