Page 15 - Drumul_socialismului_1983_10

ERCURI, 5 OCTOMBRIE 1983 Pag. 3

Chipul oraşului — oglinda
65 DE ANI DE LA FĂURIREA
ZIUNE spiritului de buni gospodari
STATULUI NATIONAL UNIT AR ROMÂN
al celor ce-I locuiesc

:aţiei cetii- în curînd se va împlini şi multă, foarte multă dra­
ralA Temeiuri le istorice ale U nirn un an de cînd cetăţenii Că- goste pentru a face din o-
onocxpres lanului, asemenea milioane­ raşul nostru cu adevărat „o „SÎNT LA BIROU"
perienţci lor de cetăţeni de pe în­ grădină înflorită". în ele se
— cadrul In cartea de aur a istoriei de neam, a vieţii economi­ tat. „Urmaş al „celor regăseşte, de asemenea, pre­
arc a auto- treg cuprinsul ţării, şi-au M s-a sesizai faptul că
muncito- poporului român sînt înscrise ce, politice şi culturale. A- mai drepţi şi mai vi­ ales în fruntea obştii depu­ ocuparea constantă dovedi­ lucrătoarea gestionară de
cu majuscule date ce semni­ semenea trainice şi durabile teji dintre traci" (cum îi taţii. Multe au fost propu­ tă de deputaţii din cele 25 la magazinul artizanat-
lcloric ma- fică împlinirea unor aspiraţii legături s-au dezvoltat şi da­ "numea Herodot pe geto-daci) nerile pe care locuitorii o- circumscripţii electorale o- confecţii al U.J.C.M., situ­
străvechi, date care o dată torită faptului că poporul ro­ precum şi l minărilor romani, raşului le-au făcut atunci, răşeneşti de pe raza Că- at in Deva, pe Aleea Ro­
a
•I cu trecerea timpului primesc mân a înfruntat cu eroism poporul român - subliniază cu prilejul întîlnirilor din lanului, oameni de cele manilor din cartierul Da­
programu- noi înţelesuri şi semnificaţii, toate greutăţile şi a găsit în tovarăşul Nicolae Ceauşescu cadrul campaniei electora­ mai diferite profesii, dar cu cia, nu respectă orarul
parţial co- mai profunde şi mai cuprin­ sine forţa de a . rămîne el - s-a distins întotdeauna prin le. Şi, aşa cum aveam să toţii adevăraţi gospodari ai de funcţionare (Îndeosebi
zătoare. O asemenea dată însuşi. dragostea de adevăr şi drep­ constatăm, multe dintre aşezării. după-masa). Simbătă, 1
rmarc, pcn- este cea a măreţei adunări Organizaţi în puternice for­ tate, prin dîrzenie şi neînfri­ propunerile de atunci au — Puteţi să ne şi exem­ octombrie a.c., ne-am
Sn ccono- naţionale de la Alba lulia, maţiuni politice, locuind un care în luptă, prin voinţa de devenit realitate. înfăptui­ plificaţi, mai concret, cîte- deplasat in jurul orelor
din 1 decembrie 1918, forum întins şi bogat teritoriu din a fi stăpîn pe destinul său, rea lor este rodul conlu­ va astfel de preocupări ? 17, la magazinul respectiv.
nlerprcţl al voinţei întregului neam punct de vedere al resurse­ de a-şi făuri viitorul în depli­ — Desigur. Una dintre
cumentclor crării, sub directa coordo­ L-am găsit ou lacătul pe
„Călclu- românesc, care prin istorice- lor solului şi subsolului, da- nă libertate. Aşa se explică nare a consiliului popular, ele vizează o problemă de uşă, deşi conform oraru­
le-i hotărîri a marcat desă- co-geţii au realizat o înflo­ şi faptul că marile migraţiuni a deputaţilor cu cetăţenii, domeniu social, pe care lui afişat deasupra trebuia
;par(ial co- vîrşirea formării statului na- ritoare civilizaţie materială şl ale unor popoare asiatice în a sprijinului acordat de u- Barbara David, deputat în să fie deschis intre orele
ţionar unitar român. spirituală, au atins un nivel Europa — fenomen care a frî- nitatea de gospodărie co­ circumscripţia nr. 1, a re­ 16—19,30. Am aşteptat şi
Unirea Transilvaniei cu Ro­ de dezvoltare economică şi nat mult progresul societăţii munală şi locativă, de ce­ zolvat-o cu promptitudine : noi, ş! alţi cumpărători,
mânia realizată în urmă cu socială care pe planul orga­ de pe acest teritoriu - nu au lelalte unităţi economice cetăţenii de pe străzile V.I. poate totuşi... Degeaba.
65 de ani a constituit înche­ nizării statale a dus la con­ putut schimba caracteristicile din oraş. Cei care nu au Lenin, Vînătorilor şi Nico- Am Încercat să aflăm nu­
ierea obiectivă şi firească a stituirea falnicei Dacii, clă­ spirituale şi morale ale popo­ mele gestionarei. N-am
unui proces multisecular în dită de geniul Iul Burebista rului nostru". reuşit, In schimb am des­
6,00 Ra-
aineţii; 6,30 desfăşurarea căruia factorii şi înnobilată de energia şl Unitatea etnică, lingvistică COHSIllUL POPULAR - ÎMPREUNĂ CU OBŞTEA, coperit un bilet pe care
in agricul- istorici, obiectivi şi subiectivi, sacrificiul regelui-erou Dece- şi culturală, legăturile perma­ scria : „Sint la birou".
jurnal; 7,30 s-au conjugat pentru a da bal. nente pe multiple planuri P E N T R U O B Ş T E Cum se Îngălbenise hirtia
onoare al un cadru statal unic poporu­ Materialele arheologica şl dintre oamenii pămîntului, lo­
ista presei; de cind anunţul stătea a-
melodiilor ţ lui nostru. Ea a însemnat, în Istoriografia antică relevă cuitori din diverse părţi ale văzut Călanul din toamna lae Bălcescu se aflau în si­ colo, sugerăm conducerii
ştiri ; 0,05 acelaşi timp, cuprinderea in faptul că o dată cu înainta­ ţării, unitatea în diversitate anului trecut, imaginea lui tuaţia de a străbate zilnic, U.J.C.M. să n-o mal „re­
ultătorilor ; graniţele ţării a fiilor ace­ rea romanilor spre linia Du­ a acestui teritoriu au gene­ de astăzi le apare mult o mare distanţă pentru a
ştiri; 10,05 schimbată. ţină" pe lucrătoarea res­
izicâ popu- luiaşi neam ce se ştia aici, nării, apoi prin statornicirea rat o conştiinţă de neam ac­ se aproviziona cu produ­ pectivă la birou, să o la­
ările socia- de o parte şl de alta a fal­ stăpînirii romane la nord de tivă, întemeiată pe o conştiin­ — Intr-adevăr, sînt multe sele alimentare de strictă se să-şi facă datoriai
1 acest pâ- nicilor Carpaţi, dintotdeauna marele fluviu, cele două mari ţă a originii comune, a lim­ şi importante schimbările necesitate. Rezolvarea a
; 11,00 Bu- pe care le-a cunoscut ora­ fost repede găsită : un spa­
1,05 Radio- înfrăţit cu codrul în vreme civilizaţii — romană şi dacă bii şl culturii comune, a fac­ INVITAŢIE LA... AŞTEPTARE ^
ir... împacă de restrişte, cu podişul şl — s-au împletit, s-au influ­ turii psihice sau profilului şul de pe Strei în acest in­ ţiu rămas liber a fost re­
Publicitate ; cîmpia în vreme de linişte enţat reciproc, poporul dac spiritual comun. Acestea, ală­ terval de timp, ne spunea parat şi dotat prin munca „Locuiesc in cartierul
ştiri; 12,05 creatoare, neam al cărui fii asimilînd limba latină şl fiind Dionisie Frenţoni, vicepre­ patriotică a locuitorilor din
XX ; 12,25 turi de alţi factori (geogra­ Micro 15 din Deva şi lu­
folclorului ; vorbeau aceeaşi limbă, a influenţat de elemente ale fic, economic, social, politic, şedinte al Biroului Executiv cartier şi astfel, astăzi, ei crez ca planificator la
icră Radio- veau aceleaşi obiceiuri şi tra civilizaţiei şi spiritualităţii ro­ militar etc.) au alcătuit şi al­ al Consiliului Popular al dispun de punctul alimen­ I.R.E. De o bună bucată
a 1 la J ; diţii, aceeaşi zbuciumată is mane, dîndu-i în felul acesta cătuiesc împreună temelia de oraşului Călan. Aş putea tar solicitat. de vreme, eu şi colegii
aţilor; 16,00 ilustra această afirmaţie şi
16,05 Cin- torie, aceleaşi speranţe, ace caracteristica şi spiritul latin. granit a edificiului naţional. La fel de prompţi şi re­ mei, locatari în aceeaşi
25 Parti­ leaşi trebuinţe de împlinit şi Poporul român, născut din Aşa putem înţelege în profun­ cu cifre : la 35 milioane lei ceptivi la rezolvarea pro­ zonă, ne aflăm In impo­
da — picso interese de apărat. simbioza dacilor cu romanii, zime sensul spuselor Iul Băl- se ridică valoarea muncilor punerilor cetăţenilor se do­ sibilitatea de a ajunge la
ardonatc e- Istoria noastră multimilena­ a păstrat şl dezvoltat virtu­ cescu după care Unirea a patriotice efectuate de ce­ vedesc şi deputaţii Ioan timp la serviciu. Motivul
K ulctln de tăţenii Călanului de la în­
radio ; ră a înscris în răbojul timpu­ ţile moştenite de la strămo­ fost visarea iubită a voievo­ Spătăceanu, Marla Hăjdă- intirzierii noastre se dato­
jalada“; lui adevăruri avînd caracter şii săi, dîndu-le noi dimen­ zilor noştri, ctitori de ţară şi ceputul anului şi pînă în rean şi mulţi alţii. Ei şi rează faptului căi in orele
î române ; de permanenţă între care, siuni pe măsura evoluţiei sa­ dătători de legi şi datini, în prezent (in contextul în ca­ oamenii care i-au ales sînt dimineţii autobuzele 8 ba­
. * Pentru
ru pace * prin prioritate şi însemnăta­ le istorice, asigurîndu-şi con­ ale căror fapte s-au întrupat re 30 de milioane lei re­ autorii feţei noi pe care o rat nu circulă. Luni,. 3 oc­
r0 ★ Sem- te, se situează la loc de frun­ tinuitatea, comunitatea etno- cele mai alese calităţi ale prezintă planul pe întregul are astăzi oraşul de pe tombrie, de la ora 6,15
i uadiojur- te legăturile indestructibile a- Hngvistivă şi cultural-spiritua- oamenilor cuprinsului româ­ an), 2,8 km de străzi nou Strei. Tot ei vor fi cei ce pînă la ora 7,08 nu a tre­
. Olanda — le poporului român cu locu­ lă în ciuda tuturor vicisitudi­ nesc. construite şi 29 000 ml re­ vor amenaja, în această cut prin staţie nici un mij­
ninariile o- rile sale străbune, unitatea nilor cu care a fost confrun­ Prof. IOAN ANDRITOIU paraţii de străzi şi trotua­ toamnă, un frumos parc în loc de transport in comun.
lecţiunl din re, 31 ha amenajări spaţii jurul magazinului BIG, vor In cazul că I.J.T.L. a sus­
xltă fetele" verzi, din care mai mult de planta alţi 1 000 puieţi de pendat cursele de dimi­
jriu; 23,30— un hectar reprezintă extin­ tuia pe strada Pieţei, pe neaţă pe această rută ar
mzical. „Perdea de verdeaţă" cum derea zonelor verzi din o- Aleea Traian şi în jurul trebui să fim anunţaţi şi
m m raşul nou, 27 000 puieţi de stadionului, şi vor iniţia noi, călătorii. S-ar evita
sînt multe în oraşul de pe brazi, tuia şi trandafiri au alte multe acţiuni care vor aşteptarea şi, o dată ou ea
Strei.
fost plantaţi numai în pri­ conferi Călanului o notă de situaţia penibilă de a U
• Rubrica „Semnal", din stabilindu-se ca în cel mai Foto : GH. PODARU măvară... Sînt simple cifre, frumuseţe şi prospeţime. pontaţi in fiecare zi cu o
ziarul nostru nr. 8 005, con­ scurt timp să se facă o ve­ dar în care se află înglo­ oră mai puţin. Cred că
semna în nota critică inti­
isX în spate rificare amănunţită a ilu­ bate mii de ore de muncă MIRCEA DIACONU n-ar fi lipsit de interes da­
i visurilor tulată „Macul roşu sau... minatului public din întreg că la orele de vîrf ole
OARA: Şa- ţînţarul", situaţia total ne­ transportului şi-or face
Nicl o do- cartierul Bejan, înlocuin-
imă (Sicle- corespunzătoare Ln care se du-se becurile arse. prezenţa printre călători şi
itură în A- prezenta subsolul blocului cei care se ocupă de coor­
ipanioli de nr. 21 (la parterul căruia Considerăm că şi asocia­ donarea plecării autobu­
structorul); ţiile de locatari trebuie să
-iu' — se află amplasate spaţii co­ zelor in cursă".
, Hai- merciale) din centrul comu­ acorde mai mult sprijin Semnalul şi sugestia ci­
i LU- nei Teliuc. Prompt (nu Consiliului Popular al mu­ titoarei noastre, Maria
îlmă ca- Toma, le transmitem, cum
■ VUL- doar în răspuns), tovarăşul nicipiului Deva pentru păs­
irul); Viorel Răceanu, director-ge- e firesc, I.J.T.L. Hunedoa­
li. — ue- trarea curăţeniei în cartie­ ra-Deva.
:ul); PETRI- neral al G.I.G.C.L. ne in­ re, deoarece la multe plat­
;a ompora- formează : forme deşi containerele mai \ DE CE POLUAŢI PÎRÎUL ?
II (luncito- „...S-au deplasat la faţa
SA:Aventu- au capacitate de preluarea
lunitoresc); lo'cului ing. Petru Laţa, de In urmă cu patru ani a
rile vacanţe la biroul fond locativ şi gunoiului, acesta se depu­ fost regularizată, albia pi-
IAD Amne- tehnicianul Virgil Panduru, ne pe jos lîngă container
şie) GURA- riului Luncoi, care traver­
poas (Mi- de la I.G.C.L. Hunedoara, de către copii, producîn- sează oraşul nou — Brad.
IE: Uzita de constatînd că cele sesizate du-se astfel murdărirea nu Cu acel prilej, oa şi in
tria); Anna se confirmă. S-a luat legă­ fiecare an de atunci, s-a
sile - seriile numai a platformei, dar şi
G.OAGIU- tura şi cu conducerea a terenului din jur" — ne efectuat o curăţenie ge­
eefield (Ca- I.G.C.L. Hunedoara şi s-a nerală a văii. Din păcate,
; HAŢEG : informează Consiliul Popu­ după numai două luni de
3 (Dacia) ; d i s p u s să se cureţe
Ofanţă; CA- subsolul şi să se desfunde lar Municipal Deva. la curăţirea albiei, cu ca­
il jurnalului canalizarea menajeră". re prilej s-ou scos din, apă
]i Cultură) ; tot felul de resturi arun­
l»mul — se­
dii) ; ILIA I • „în urma apariţiei ar­ Sesizări-soluţii dresat ziarului cu o proble­ cate aici de către unii
jna). ticolului „Gospodărească şi mă privind instalarea liftu­ dintre cetăţenii care işi
nu prea" delegatul consi­ I * Mai mulţi cetăţeni din lui în blocul respectiv. La au locuinţele sau gospo­
oraşul Haţeg, care locuiesc
issssssssa liului popular s-a deplasat J în partea dinspre staţia sesizare, G.I.G.C.L. ne răs­ dăriile în apropiere, as­
pectul nu este cel dorit.
punde :
;a^ la faţa locului împreună cu | C.F.R., ne-au sesizat faptul Oglinda apei şi malurile
a—b reprezentantul G.I.G.C.L. „Blocul în cauză nu a
' că în pîrîul Cirlete se de­ punzătoare iar conducerea nr. 16 din strada Eliberării, acestui piriu sint pline, pe
Deva, tovarăşul Schmaran- fost iniţial cuprins în pla­ ii alocuri, de resturi vegeta­
abl pentru versează importante canti- complexului a fost averti­ Hunedoara, se confirmă. nul de investiţii pe anul
>rie 1983 : zer Ioan — tehnician la ' tăţi de reziduuri care con­ zată. Cazul amintit a fost Faţă de cele constatate - le din grădini, de hlriii
lima să se sectorul prestări servicii, 1983, fiind introdus ulterior etc.
. Ierul va duc la poluarea acestuia, prelucrat în toate unităţi­ vă răspunde Consiliul Popu­ în plan, cînd aceste utilaje
i roros, în stabilindu-se să se ridice precum şi a altor pîrîuri sau le vizate, cu tot personalul, lar al municipiului Hune­ nu mai puteau fi contracta­ Există o concepţie gre­
ma parte a imediat containerul de gu­ rîuri ce parcurg Haţegul, atrăgîndu-se atenţia că doara — s-au luat măsuri în te cu I.F.M.A. Bucureşti, şită la unii cetăţeni de a
,d ocal vor noi şi să se cureţe platfor­ 1 „da la vale“ tot ceea ce
îtu va su- Călanul şi Hunedoara. „Ce­ pentru încălcarea în viitor vederea înlăturării practicii singura unitate din ţară ca­
u ntensifi- ma. S-a stabilit, de aseme­ le relatate în scrisoarea a- a regulilor de protejare a de a se creşte găini şi po­ este de aruncat la rampa
de gunoi sau de înlăturat
le 40—50 nea, să se urmărească mai dresată redacţiei sînt reale naturii, a mediului încon­ rumbei în balcoanele blo­ re fabrică ascensoare. Prin ii
toni vestic. eforturile noastre am reuşit prin ardere sau prin În­
mJime vor îndeaproape graficul de ri­ — răspunde Consiliul Popu­ jurător, se vor aplica cele cului unde locuiţi sau în al­ totuşi să contractăm şi lif­
5 - şi. S grs* dicare a gunoiului menajer lar al oraşului Haţeg. Se mai severe sancţiuni". te blocuri. De asemenea, gropare. In acest caz se
txime între din cartierul Bejan, inclu­ manifestă intr-adevăr insu­ e La sesizarea dv şl a locatarul -Milea pe care îl turile aferente blocului I, impune ca organul local
i Dimlnea- ficientă intransigenţă faţă altor cetăţeni din Deva vă daţi drept exemplu a fost dar decalat. In această si­ al puterii de stat să apli­
'a semnala siv de lîngă blocul 85 şi să de unităţile economice ca­ comunicăm, tovarăşe Ana sancţionat cu o amendă de tuaţie, pînă acum întreprin­ ce fără menajamente pre­
se . urmărească curăţarea re contribuie la poluarea Sabâu, că s-a procedat la 400 de lei, conform art. 8 derea amintită nu ne-a pu­ vederile legii !
Vremea va platformei de gunoi atunci apelor, Un exemplu in a- deschiderea pe strada Mi­ din Hotărîrea Nr. 2/1981 a tut livra piese decît pentru
încălzească. cînd se ridică containerul. liftul de pe scara B, care a
>s. Vor că- cest sens îl constituie Com­ nerului a unităţii de legu- Consiliului Popular al Ju­
Vintul va în ceea ce priveşte ilu­ plexul de Creştere a Vite­ me-fructe nr. 16. deţului Hunedoara. fost instalat, verificat în
isificări de minatul public din parca­ lor şi Viţelelor din Haţeg, ® Sesizările dv. din scri­ • Un grup de locatari din probe de I.F.M.A. şi urmea­
din nord- blocul I de pe bulevardul ză a fi autorizat de I.S.C.I.R.
g de ser­ rea de lîngă blocul 85 s-a aparţlnînd I.I.C. Deva. S-au soarea trimisă redacţiei, to­
ii co). discutat cu şeful secţiei re­ stabilit însă măsuri cores­ varăşi locatari ai blocului „Decebal" din Deva s-a a- Sibiu".
ţele din cadrul I.R.E. Deva,