Page 2 - Drumul_socialismului_1983_11

p nq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 078 •

duminica re ogoare
ROMÂNIA* CEAUŞESCU «PA CE! S\EIE1
Puternică mobilizare de forţe Să nu fie tulburate munca şi idealurile umanităţii 11,00 Telex

efectuarea arăturilor adinei (Urmare din pag. 1) nate de oprirea cursei înar­ lor conducerii partidului, 11,05 Almanali
11,35 Roman
mărilor, de trecerea Ia dez­ pentru a ne îndeplini exem­ lor). „
pis o ciul
In această perioadă cînd — Ce forţe sînt concen­ mea ne permite, miercuri „Noi, pionierii şi şoimii armare. Ne exprimăm ade­ plar sarcinile de plan în 12,30 Publicita
se efectuează arăturile a- trate la această lucrare şi seara vom raporta înche­ patriei n-am cunoscut neno­ ziunea faţă de preţioasele toate compartimentele saie. 12.35 Desene
dînci în vederea însămîn- cum muncesc mecanizato­ ierea arăturilor. rocirile provocate de războa­ iniţiative ale tovarăşului vestiri
verde
ţărilor de primăvară, fie­ rii ? — Cum se ară ? Ne re­ iele trăite de unii din pă­ Nicolae Ceauşescu consacra­ De aici, din Zarand, por­ 14.00 Tclespor
care zi, fiecare oră bună de — Se ară cu şapte trac­ ferim, bineînţeles, la cali­ rinţii şi bunicii noştri - a te înlăturării primejdiei nu­ nesc spre dumneavoastră 15.50 Muzică
lucru este foarte preţioasă. toare şi realizăm o viteză tatea acestei lucrări. spus pioniera Cristina Tisu cleare şi opririi amplasării şuvoi de gînduri încărcate de 16.00 Telex
16.05 Aspecte
Aşa se gîndeşte, aşa se ac­ de cinci hectare pe trac­ — Cu multă atenţie faţă — şi nu dorim niciodată ca pe teritoriul Europei a noi fiorul dragostei pentru con­ zicală a
ţionează şi în unităţile a- tor. Acest fapt relevă de respectarea normelor cerul senin al României să rachete cu rază medie de ducătorul şi omul ce poartă 16,15 Clubul i
gricole din Consiliul unic hărnicia cu care muncesc agrotehnice. Arăm la adîn- se întunece cu uriaşe „pă­ cu bărbăţie destinele neamu­ 16.50 Imagini
agroindustrial Deva. în vir­ oamenii de pe tractoare, cimea de 28—30 cm, fără sări" aducătoare de moarte. acţiune, precum şi pentru lui nostru şi militează cu 17.00 Viaţa s<
17.50 1 001 de
tutea acestui fapt_ dumini­ dintre care aş vrea să-i nici un greş, înlăturînd Nu dorim să mai rămînă trecerea la retragerea şi dis­ putere, hotărîre şi compe­ 20.00 Telejurr
trugerea celor existente, pen­
că, 30 octombrie, a fost în evidenţiez pe Aurel Cătă­ drumurile inutile din tarla­ niciodată copii fără părinţi, tru apărarea dreptului suprem tenţă pentru a aşeza Româ­ lor)
toată zona o zi obişnuită lina, Lucian Bumbaru, le şi de la capetele aces­ femei văduve, oameni muti­ al tuturor popoarelor la nia în fruntea celei mai 20,20 Actualit
nomie
de lucru. Mecanizatorii şi Trandafir Buruiană, Ghe- tora. De altfel, mecanizato­ laţi şi oraşe transformate în viaţă şi pace". nobile năzuinţe de linişte şi 20.35 Videote«
specialiştii — însufleţiţi de orghe Rusu, Petru Matei rii Augustin Tic, Ioan Cos- moloz. De aceea, cerem re­ pace în lume. nală (c
Mesajul tovarăşului Nicolae şi alţii. Astăzi, duminică, ma, Viorel Jurca şi Mircea nunţarea la tot felul de ra­ Adunarea a trăit o vie Pentru toate acestea, cu 21.05 Munca,
stării
Ceauşescu, adresat tuturor muncim şi la transport şi Voica, aflaţi şi astăzi în chete şi trecerea ia dezamor­ animaţie prin adoptarea tex­ toată puterea sufletului nos­ 21,20 Teatru
oamenilor muncii din agri­ brazdă, sînt lucrători har­ sarea celor existente, atît în tului telegramei adresate tru vă mulţumim, ataşîndu-ne unui c<
cultură cu prilejul „Zilei C.U.A.S.C. DEVA nici şi pricepuţi, pun mult Europa, cît şi în întreaga t o v a r ă ş u l u i NICOLAE profund politicii interne şi Kinoscli
vechi b
recoltei" — au muncit de suflet în munca lor. lume". CEAUŞESCU, în care se spu­ externe a partidului şi sta­ 22,10 Farmec
dimineaţa pînă seara tîrziu Exprimind simţirea sa pen­ ne : „Animaţi în permanenţă tului nostru, faţă de dum­ 22,30 Tclejuri
la efectuarea ogoarelor. administrai îngrăşăminte Duminică, la C.A.P. Leş­ tru bine şi progres, profe­ de neobosita dumneavoastră neavoastră, mult stimate şi lor).
Aurel Popa, inginerul şef naturale, fertilizînd pînă nic s-au transportat din sorul Viorel Dragoş a re­ activitate, de efortul constant iubite t o v a r ă ş e Nicolae
al consiliului unic, ne-a acum 30 ha ce vor fi cul­ cîmp, pe locurile de depo­ marcat : „Pacea reprezintă ce îl depuneţi spre binele şi Ceauşescu, alăturînd efortu­ IE AP
prezentat un scurt bilanţ, tivate în primăvara viitoare zitare, ultimele cantităţi dc bunul cel mai de preţ al prosperitatea neamului ro­ rile noastre la cele ale în­
la zi al acestei lucrări : din cu cartofi. morcovi şi sfeclă furajeră. omenirii. Munca, marile idea­ mânesc, sîntem hotărîţi să nu tregului popor pentru crea­
suprafaţa de 2 000 ha cît Puternică mobilizare dc Apreciind efortul coopera­ luri ale umanităţii, viitorul precupeţim nici un efort rea şi afirmarea unei lumi a BUCUREŞ'
trebuie arată în această forţe la efectuarea ogoa­ torilor Gheorghe Buştea, tinerei generaţii sînt condiţio­ pentru a da viaţă hotărîri- colaborării şi păcii". (tio jurnal;
(lc onoare :
toamnă, pînă duminică relor am întîlnit şi la Felicia Ludovic, Augustin Revista pre
seara s-au arat 800 ha. Se C.A.P. Brânişca. Cornel Belea, lulius. Dan şi al al­ rul mclodiil
acţionează cu 70 de trac­ Lăpugean, inginerul şef al tora, Virginia Belea, pre­ Organizaţiile de partid să acţioneze de ştiri; 9,1
toare, organizate în opt for­ cooperativei, ne spunea : şedinta cooperativei, arăta : aseultătorilo
de ştiri; 10,
maţii compacte, conduse — în Mesajul adresat lu­ — în aceste zile bune cu termita te pentru redresarea televiziunii;
de specialişti ai S.M.A. şi crătorilor ogoarelor cu pri­ de lucru, atenţia princi­ tecele şi dai
ai unităţilor agricole. Se lejul „Zilei recoltei", se­ pală ă conducerii coope­ lor; 10,40 M
de
etnograf
înaintează cu o viteză zil­ cretarul general al parti­ rativei este orientată spre producţiei de cărbune 11,0( ’letii
nică de 140 ha. Cele mai dului, tovarăşul Nicolae terminarea grabnică a ară­ Mic j,,
avansate sînt cooperativele Ceauşescu, a trasat sarci­ turilor de toamnă, con­ Cum este sprijinit colec­ bită a stratului de cărbu­ personalul auxiliar a fost Publicitate;
Ştiri; 12,05
agricole din Popeşti, Bîr- na ca pînă la 10 noiembrie vinşi fiind că de această tivul rămas în urmă ? — ne, care prezintă o puter­ constituită, de curînd, o e- tul legii; 11
cea, Veţel, Cristur, Leşnic. să terminăm arăturile de lucrare, aşa cum arăta to­ iată o întrebare care nu a nică frămîntare, fapt spe­ chipă care se ocupă exclu­ ra folclorul
Dar să consemnăm ce am toamnă şi, totodată,' să varăşul Nicolae Ceauşescu, stîrnit nici pe departe en­ cific minei noastre, şi mă siv cu aprovizionarea. Din premieră î
Radiojurnal
constatat în raidul ce l-am efectuăm lucrări de cea mai depinde în mod hotărîtor tuziasm Ia interlocutorii voi referi exclusiv la cele aceasta fac parte comunişti cop muzica
întreprins duminică, în bună calitate. Lucrăm cu producţia de cartofi, po­ noştri — cadre din condu­ aşa-numite „subiective", la cum sînt Pollco Andrei, Ion minut cu r
„Ziua recoltei", prin cîteva tractoarele grupat, din zorii rumb şi legume a anului cerea sectorului 1 al între­ modul in care le-am rezol­ Săbău, Petru Ghiban ş.a. letin dc şti
unităţi. zilei pînă noaptea tîrziu. viitor. S-a lucrat cu hăr­ prinderii miniere Dîlja. vat sau le vom rezolva. De asemenea, prin transfe­ din folclori
10,15 Sfatul
La C.A.P. Veţel discutăm Aprovizionarea cu combus­ nicie la ogorît, astfel că — Eu nu cred să fie ci­ — Care ar fi acestea ? rarea unor meseriaşi price­ Cîntece dc
cu Francisc Gaşpar, pre­ tibil ca şi eventualele re­ mai avem de arat vreo 13— neva care să se bucure a- — în toată această peri­ puţi care lucrau în atelier, 10,30 Radio
şedintele unităţii : paraţii se fac în cîmp. 14 ha pe care le vom ter­ tunci cînd trebuie să-şi a- oadă s-a resimţit minusul la suprafaţă, ca lăcătuşul că; 17,00 E
17,05 Politii
— Lucrarea am început-o Avem de arat 140 ha, iar mina pînă cel tîrziu, marţi rate nerealizările, ne spu­ în forţa de muncă cu grad Nicolae Ampoinţan sau Audienţa r
săptămîna trecută şi în pînă duminică seara am seara. nea subinginerul Ion Cucu, corespunzător de califica­ electricianul Gheorghe Stoi­ serii: ★ nai
cinci zile s-au ogorît 60 ha. realizat 100 ha. Dacă vre­ TRAIAN BONDOR secretarul organizaţiei de re. Cu sprijinul conducerii ca, a fost întărită echipa tru dezarm:
19.00 Muzic
partid din acest sector. minei şi al comitetului de de reparaţii şi întreţineri, Radiojurna
Pentru că, trebuie arătat — partid am procedat, în ul­ condusă de maistrul Vic­ ria pămint
■k Ştiri ★
în ce priveşte producţia de timele două-trei luni, la tor Negru. 22.00 O zi
cărbune — după aproape recrutarea, stabilizarea şi — în ce măsură a spri­ Bijuterii c
10 luni trecute din acest calificarea în meseriile de jinit comitetul de partid Non stop i
an — sîntem mult sub plan. din întreprindere eforturile
Deci, o situaţie care nu depuse de comuniştii din
poate constitui un motiv In conducerea sectorul I pentru înlătura­ • Cin
dc satisfacţie pentru cei 48 activităţii economice rea rămînerilor în urmă,
de comunişti din organi­ răspundere, exigenţă, tovarăşe secretar Ion Lu- DEVA: 1
zaţie. Mă refer la membrii pu ? Cap Arkoi
de partid din organizaţie, rezultate concrete — Prin manifestarea u- paşi’- ele
NE
deoarece, aşa cum sub­ nui interes deosebit faţă de se arc a
linia tovarăşul Nicolae bază a 20 de oameni. Este acest s e c t o r . Dovada bire fără
Ceauşescu la consfătuirea (mar un început. Cu acest acestui interes îl de­ Izvorul (Si
darmul la
de lucru de la Mangalia, prilej am constatat şi fap­ monstrează şi faptul că de Al 6-lea
munca politico-organizato- tul că n-am manifestat su­ îndrumarea, controlul şi a- PETROŞA
rică cc o desfăşurăm tre­ ficient interes faţă de pro­ jutorul ce se impun răs­ — seriile
buie să se reflecte în re­ blemele noilor încadraţi. mul şi ui
brie); LU
zultatele obţinute de toţi Altfel se prezintă acum si­ punde secretarul adjunct cu tul (Culţi
cei 134 de oameni ai mun­ tuaţia. Membrii biroului se probleme economice al co­ Noaptea
cii din sectoV. intîlnesc periodic sau ori mitetului, în persoana di­ fărul) ; L(
jazzul (Mi
C.A.P. Ostrov. Se lucrează la transportul şi clădirea şirelor de fin pentru vaci. — Să revenim, totuşi, la de cîte ori este nevoie cu rectorului întreprinderii, SA: yizit
ideea supusă spre analiză. aceştia, la cămin, la locu­ ing. Aurel Marhan. îi spri­ Curcubeu]
(Muncitor
jinim efectiv şi în ce pri­
rile de muncă. De aseme­
— Dacă este vorba de­
indeplln rea prevederilor pe acest an spre cum este ajutat un nea, i-am repartizat pe cei veşte întronarea unei dis­ ţe (Reteza
nia — se
colectiv rămas în urmă, a- nou veniţi în brigăzile con­ cipline mai bune, avînd în roşie); O
mando pi
duse de cei mai buni co­
vedere că deşi starea dis­
(Urmare din pag 1) ţul nostru, deţine o ponde­ economico-financiar, de­ tunci să începem de la fe­ munişti — Constantin Buta, ciplinară s-a îmbunătăţit seriile I-I
re însemnată — impune cretele privind majorarea lul cum se ajută el însuşi, Constantin Tomescu, Con­ mult în acest sector, se vrăjitoare
Un loc central în cadrul organelor de conducere co­ retribuţiei personalului in primul rînd, pentru a stantin Crăciune, ■— oa­ mai înregistrează zilnic în ra) ; GEO
visurilor
dezbaterilor vor trebui să-l lectivă, adunărilor gene­ muncitor, aplicarea genera­ depăşi starea necorespun­ meni de la care au ce în­ medie, trei-patru nemoti­ HAŢEG:(
ocupe problemele vizînd rale ale oamenilor muncii lizată a acordului global, zătoare în care se află. văţa, brigăzi în care şi cîş- vate. Prelucrarea şi dezba­ BRAZI: N
Zorro —
creşterea continuă a efi­ din unităţile beneficiare, de calcularea, eliberarea si Deci, este de la sine înţe­ tigurile băneşti sînt sub­ terea în amănunţime a noi­ dc cultu
cienţei economice, gospodă­ proiectare şi din organi­ controlul fondului de re­ les că minusul de 25 de stanţiale. Dacă ai
rirea raţională şi valorifi­ zaţiile de construcţii-mon- tribuire, adunările gene­ procente în realizarea sar­ lor acte normative cu pri­ (Mureşul)
carea superioară a resur­ taj să dezbată cu maximă rale ale oamenilor muncii cinilor de producţie a dat Ne-am confruntat apoi vire la aplicarea acordului Imperiuli
I-II (Lun
selor materiale, tehnice şi responsabilitate activitatea — care vor dezbate şi a- şi dă serios de gîndit mem­ cu greutăţi în ce priveşte global a fost binevenită.
financiare de care dispune depusă în cele trei tri­ proba contractul-angaja- brilor organizaţiei noastre. aprovizionarea ritmică a Sînt mulţi cei care au în­
fiecare întreprindere, redu­ mestre, cauzele unor rănii ment de muncă — trebuie — Trebuie să existe u- abatajelor cu materialele ţeles că în mină nu au ce
cerea tot mai accentuată neri în urmă si să adopte să analizeze temeinic şi să nele cauze... necesare, cît şi în activi­ căuta leneşii sau chiulan­
a consumurilor de materii măsuri riguroase,- menite stabilească toate măsurile — Da, despre cauze voi tatea de reparaţii şi între­ gii. Sînt sigur că aspectele
prime, materiale, energie să asigure punerea în vorbi. Cauze, şi nu simple ţinere a utilajelor. Comu­ negative constatate se vor
şi combustibili — căi ce funcţiune integral şi la ce se impun pentru apli­ motivaţii. Voi lăsa la o niştii au propus soluţii şi îndepărta în scurt timp.
duc ’a sporirea rentabi­ termen a tuturor obiecti­ carea fermă a prevederilor parte cauzele obiective, mă tot ei au acţionat pentru
lităţii. velor industriale, agrozoo­ acestor acte normative. gîndesc la tectonica deose­ soluţionarea lor. Astfel, din MIRCEA DIACONU
înfăptuirea programului tehnice-şi sociale prevăzute.
de investiţii prevăzut pen­ Avînd la bază noile regle­
tru actualul an şi cincinal mentări legale pentru per­
— din cadrul căruia jude­ fecţionarea. mecanismuPui Se acfieoează intens, dar utilajele... întîrzie
Angajare teşită' In muncă (Urmare di. pog 1) plasamentelor, nedefiniti- şi de la furnizorii interni proporţie de 30 subordinea
la
sută,
— necesară înzidirii cup­
din
varea în termen util a u-
montorii
(Urma.-, din pog 1) noi şi în acelaşi timp un spor elevatorul de la furnizor nor soluţii tehnice ş.a. „în toarelor. Conform contrac­ subinginerului Mircea Du-
de angajare în ceea ce şi am fă ’ut demersurile ne­ momentul de faţă — sub­ telor, cărămida se va livra mitraş pregăteau lucrări
recţii pe care e urmam toc- facem. Am asimilat şi con­ cesare către l.C.S. Hune­ linia inginerul Ionel Stoicoi la sfîrşitul acestui an". auxiliare în vederea înzi-
mai pentru a ne dovedi ca- tinuăm să asimilăm în pro­ doara să înceapă montarea — situaţia amplasamente­ La punctul de lucru a- dirii cuptoarelor.
pacitatea de buni specialişti, ducţie repere care pînă lui". lor este în mare parte re­ mintit, formaţiile din sub- Deci, constructorii şi be­
de comunişti interesaţi de nu de mult se importau. Secţia de cocs brichete zolvată, constructorii au ordinea subinginerului Pe­ neficiarii depun eforturi
mersul spre mai bine al eco- Cea mai recentă realizare — este al treilea obiectiv im­ front de lucru, forţe sufi­ tru Pişcuţa construiau fun­ susţinute pentru avansarea
nomiei ţării". omologarea şi începerea pro­ portant care trebuie fina­ ciente şi lucrează bine. daţiile căii de rulare a va­ cît mai rapidă a lucrări­
Ioan Micu, strungar : ,,A- ducţiei zero a pompei de lizat în acest an, mai exact Singura problemă care va goanelor de strîns cocs şi lor. Problema care rătnîne
celeaşi strădanii le dovedim unsoare consistentă - este în luna noiembrie. Şi aici crea greutăţi şi va împie­ ale circuitelor de benzi, în suspensie este data la
şi noi, cei din strungărie. îp măsură să dovedească lucrările sînt rămase în dica punerea în funcţiune cele coordonate de mais­ care diverşii furnizori vor
Faptul că de astăzi benefi­ capacitatea de -eceptivitate urmă datorită mai multor în acest an a obiectivului trul Marin Constantin exe­ reuşi să livreze utilajele
ciem de retribuţii mărite la nou, a colectivului nos­ cauze, dintre care amintim: este neasigurarea cărămi­ cutau canalul colector plu­ contractate cu C.S. „Victo­
constituie- un stimulent pentru tru". neeliborarea la timp a am­ zii refractare — din import vial, care era finalizat în ria" Călan.