Page 7 - Drumul_socialismului_1984_09
P. 7

MICĂ, 2 SEPTEMBRIE 1984                                                                                                                                        Pag. 3





  im



                                                                                                                                                Principatul  Andorrei  —  unul
                                                                                             Myzeul pompierilor civili                         dintre  cele  mai  mici  state  ale
  Iară                                                                                                                                         lumii  —  este  situat  în  suil-
  iliei           , , D     e             c î n     t e c u      l p o p u        l a r   e u                                                  vcstul   Europei,   intre   Franţa
  îi                                                                                                 din Boia de Criş                          Şi  Spania.  Teritoriul  său  mă­
  (parţial                                                                                                                                     soară  *165  ltmp,  suprafaţă  pe
                                                                                                                                               care  trăiesc  41)  000  de  locuitori.
                                 ou mă pot                                                 Bazele  formaţiei  de  pom­  bit  de  preţioase.  Li  se  mai   în  capitală,  Andorra-la  Viciile.
  toţi                                                                                                                                         Din  acest  total,  15  000  locuiesc
    i ile                                                                                pieri  eitvili  din  comuna   adaugă  documente  de  pre­  Limba  oficială  a  ţării  este  ca­
  I: „Ra-                                                                                Baia  de  Gris  au  fost  puse   zenţă  în  misiuni  a  pompie­  talana,   franceza   şi   spaniola
  episo-                                                                                                                                       fiind   recunoscute   cu   aceiaşi
            —  Stimată  Vata  Bi-riş,  ciri­  să-ţi  alegi  repertoriu  auten­  lancului"  -,  care  sint  lega­  la 30 iulie 1881. în clădirea   rilor,  ştampila  din  1931,   titlu.
           taţi  destul  de  des  pe  sce­  tic,  lipsit  de  orice  umbră   te  de  aceste  ţinuturi.  De   construită  în  1881  se  află   goarne,  tobe,  caschete.  Co­  Ca  stat,  Andorra  este  men­
 :aJ.     nele   din   judeţul   nostru.   de   poluare   artistică,   este   altfel,  multe  dintre  ele  sint   amenajat  muzeul  pompie­  lecţia  de  trofee,  medalia   ţionată  —  pentru  prima  dată
  muzică                                                                                                                                       —  in  anul  805.  In  1278,  Spania
  ie ani-   Anul  acesta  ati  fost  pen­  un  dar.  Eu,  cele  mai  fru­  induse  în  noul  meu  disc   rilor  din  Baia  de  Criş  (pe   din partea Comandamentu­  şi   Franţa   semnează   Tratatul
   poeti-   tru  a  doua  oară  consecu­  moase cintece, le-am în-  ce  se  află  în  pregătire  la   actuala  stradă  a  Muzeului   lui   Pompierilor   obţinută   de  pariaj  (convenţie  în  drep­
  cc, ru-                                                     „Eiectrecord".                                                                   tul feudal francez), în vigoare
  a tele-  tiv  la  manifestările  de  la                                                nr.  2).  Tovarăşul  Gheorghe   cu  ocazia  centenarului  for­
           Costeşti   şi,   se   pare,   că                    —  Vreţi  să  spuneţi  iubi­  ITiiriza  (64  de  ani)  şeful   maţiei,  insigne  de  fruntaşi,
  publica  v-aţi  simţit  foarte  bine  a-                    torilor  de  muzică  populară   formaţiei  de  pompieri  ac­  drapelul  din  1961  conferit
  am                                                                                                                                                A  N  D O  R R A
  pentru  colo. Este adevărat ?                               din  judeţul  nostru  cine  sîn-   tuale  (de  34  de  ani  în  a-   cu  prilejul  împlinirii  a  80
  r).       —   Pe  mine  participarea                        teţi, in afara scenei ?    ceastă  funcţie),  ne  condu­  de  ani  —  vin  să  comple­
  esc  pa-                                                                                                          teze  colecţia.  în  încăperea   pină  în  prezent.  Conform  a-
                                                                                                                                               cestui
                                                                                                                                                                   două
                                                                                                                                                               cele
                                                                                                                                                     document,
  Il-a     la   asemenea   manifestări                         —  Sint  muncitor  sticlar  la   ce  prin  cele  3  săli  ale  mu­  de  la  stradă,  unde  se  gă­  ţări   coadministrează   principa­
           mă  înalţă,  mă  îmbogăţeşte                       Combinatul  chimic  din  Tir-   zeului,  vorbindu-ne  despre
  versita-  sufleteşte,   mă  inspiră.  De                    năveni.   Timpul   meu   liber   pompieri  veterani  ca  Ioan   seşte  o  imagine  fotografică   tul.  Totodată,  preşedinţii  fran­
                                                                                                                                                   şi  episcopii  spanioli  de
                                                                                                                                               cezi
   Rapitl
          altfel,  după  cum  probabil                        caut  să-l  împart  cit  mai   Boeiu  sau  Alexa  Petru,  cit   reprezentând silueta în mă­  Sco  de  Urgcl  primesc  cu  regu­
           ştiţi,  cea  mai  mare  parte  a                   bine  între  cei  doi  băieţi  ai   şi  despre  cei  19  pompieri   rime  naturală  a  unui  pom­  laritate   din   partea   Andorrei
  ţial co­  repertoriului  meu  este  de                      mei,  soţ,  gospodărie  —  lo­  cît  numără  în  prezent  for­  pier  echipat  în  stilul  epo­  un   tribut   simbolic,   constituit
                                                                                                                                               din  pui,  jamboane,  brînzeturi
           inspiraţie   istorică,   patrio-                   cuiesc  şi  acum  tot  la  Că-                        cii,  sint  expuse  şi  prima   şi  sume  modice  de  bani.  An­
  lici                                                                                   maţia din Baia de Criş.                               dorra  nu  are  monedă  naţio­
           că.                                                                                                      maşină  S.R.  din  dotare
  „între                                                      plina  de  Jos  -,  şi  muzică,   în  sala  de  documentare                      nală  ;  francul  francez  şi  pese­
  ;nle tic   —  Aţi  cin  ta  t,  ca  invitată                După  cum  vedeţi,  sint  o   sint  expuse  cele  31'  de  di­  (1976) recondiţionată, func­  ta  spaniolă  au  aici  cursuri,  in
  a stu-   de  onoare,  in  cadrul  fes-                                                                            ţionând  şi  în  prezent,  pre­  egală măsură.
  meze.                                                       femeie,  o  mamă  ca  toate   plome  de  formaţie  frunta­                        Puterea  legislativă  şi  execu­
           tivaiului  interjudsţean  „Voci                    celelalte..  Poate  doar  puţin   şă  pe  judeţ  şi  ţară,  obţi­  cum  şi  prima  pompă  din   tivă  in  principat  au  fost  se­
  izical   tinere“,  devenit,  de  acum,   văţat  de  la  tatăl  meu.  Sint   mai   prinsă   cu...   muzica.   nute  din  1951  încoace.  Aici   1881  care  este  folosită  şi   parate  abia  în  ianuarie  1981.
                                                                                                                                               Primul  şef  de  guvern  din  is­
           manifestare  de  prestigiu  în   vechi,  din  zona  noastră,  pe   Deoarece  de  ea,  de  cinte-   —  se  află,  şi  registrul  isto­  acum,  scări  de  împereche­  toria  ţării  a  fost  ales  in  ia­
  ţial co-   cadrul  „Lunii  educaţiei  po­  care  tata  ni  le  cînta  dese­  cele  noastre  populare  eu   ric,  din  care  rezultă  că  de   re,  scări  de  acoperiş,  scări   nuarie  1982.  Puterea  legislati­
           litice   şi   culturii   socialiste                                           5  ani  încoace  nu  s-au  în­  pentru  geam,  primele  cen­  vă   este   exercitată   de   Con­
  )gramu-                           ori  şi  care  m-au  impresio­  nu mă mai pot despărţi.                         turi de' siguranţă etc.    siliul  general  electiv  cu  o  Ca­
           pentru  tineret".  Cum  vi  s-au   nat   extraordinar   şi   mi-au   —   Doriţi   să   transmiteţi   registrat  incendii  pe  raza   meră,  din  care  fac  parte  28
           părut concurenţii ?      rămas în suflet.          ceva   publicului   hunedo-   comunei.  Documentele  de   Atît  sălile  muzeului  cît   de  deputaţi.  Puterea  executi­
  IBRIE      —  La  ediţia  din  acest  an   -   Aveţi   în   repertoriul   rean ?       la înfiinţare, jurământul ce­  şi  sediul  formaţiei,  spaţii­  vă  revine  Consiliului  executiv
                                                                                                                                               (guvernul),  a  cărui  nouă  com­
  ţial co-  am  remarcat  mult  mai  mul­  dumneavoastră   vreun   cîn-   —  Da.  li  promit  că'  voi   remonial,  statutul  de  la   le  pentru  maşina  autocis­  poziţie  a  fost  votată  de  par­
           te  „voci  frumoase“  şi  mai   tec  cules  din  judeţul  nos­  reveni  în  mijlocul  lui,  cu   1907,  cărţile  vechi  cu  te­  ternă,  sala  de  pregătire,  ca   lament, in luna mai.
                                                                                                                                                Principala  resursă  a  Andorrei
  econo-   mult  folclor  autentic,  cules   tru ?                                       matică  pompieristică,  re­  de  altfel  întreaga  bază  ma­  o  constituie  turismul  (aproxi­
           din  locurile  de  baştină  ale                    emoţie   şi   bucurie,   oferin-   gistrul   de   activitate   pe   terială,  sint  întreţinute  în   mativ  patru  milioane  de  vizi­
  - muzi-                             -   Încă  nu.  Dar  am  des­  du-i  din  suflet  cintece  le  me.   funcţii  a  fiecărui  pompier,   cele  mai  bune  condiţii.  Ti­  tatori  pe  an).  Principatul  dis­
  patrio-  interpreţilor.   Peste   30   de   coperit  şi  mi-am  îmbogăţit                                                                    pune,  de  asemenea,  de  mict
           concurenţi   s-au   prezentat   repertoriul  cu  cîteva  me­  le.  Sint  convinsă  că oame­  colecţii  din  „Revista  pom­  nerii  sint  prietenii  muzeu­  Întreprinderi   alimentare,   ile
    e a-   însă  cu  un  folclor  autentic   lodii  vechi  —  „Co/o-n  mun­  nii  de  aici  le  simt  şi  le   pierilor"   şi   „Buletinul   lui.  Există  o  bogată  pro­  prelucrare   a   tutunului,   de
                                                                                                                                               tratare
                                                                                                                                                     mecanică  a
                                                                                                                                                                lemnului,
           şi  frumos.  De  aceea  şi  de­                    trăiesc la fel ca mine.    pompierilor  români"  —  ste­  pagandă  vizuală  pe.  teme   precum  şi  de  uzine  siderurgi­
    (CO-                             ţii   Jebei",   „Cintecirl   lui                                               pompieristice.             ce   care   transformă   minereul
           partajarea  a  fost  deosebit   Horea",   „Cîntecul   lui   Vlă-               me  şi  efigii  de  la  înfiinţa­                    de  fier  existent  pe  plan  local.
   tle se-   de strînsă. Cred că a şti  duţ“, chiar şi „Cîntecul  MIRCEA LEPÂDATU         re — sint exponate deose­             ION COTOI,     Două  mari  staţii  de  radio  co­
                                                                                                                               corespondent    merciale  emit  de  pe  teritoriul
                                                                                                                                               Andorrei.
  co-ştiin-
  ani  de
                      Va mai exista oare iarna în secolul viitor?
  rţial  co-
                                                                                                                                   Enterovirozele
  ogramu-                             Clima  s-a  schimbat  de   natural  menţionat  s-a  a-   pe  3  grade.  întrucât,  însă,
             Disputele  privind  pe­  mai  multe  ori  pe  planeta   mestecat,  prin  activitatea   această   temperatură   se   Enterdvirozele  sânt-  un  culare  foarte  intense  (măi'
           rioada  în  care  a  intrat   noastră,  dar  aceste  schim­  sa  tehnologică,  omul.  .Ast­  schimbă  foarte  puţin  la   grup  de  boli  infecţo-con-  ales  in  regiunea  lombe-
           Terra  —  aceea  a  unei   bări s-au datorat unor pro­  fel,  în  ultimii  100—150  de   tropice,  ea  va  creşte  mult   tagioase  produse  —  după'lor,  bolnavul  acuzând  du-
           încălziri  sau  aceea  a  u-   cese  naturale.  Bioxidul  de   aui  cantitatea  de  bioxid  de   în  zonele  latitudinilor  me­  ciim  arată  şi  denumirea  ’  rere  de  rinichi),  dureri"
           nei  răciri  treptate  —   carbon  acoperă  Pămîntul   carbon  în  atmosferă  â  spo­  dii  sau  mari;  Calculele  a-   —  de  un  agent  virotic  cu  abdominale,  tulburări  de
           continuă  fără  ca  oame­  ca  o  manta  caldă  sau  ca   rit  cu.  aproximativ  20  la   rată,'  afirmă  Budîko,  că,  în   poartă  de  pătrundere  di-  sensibilitate,  amorţeli  (pa.
  -  seriile   nii  de  ştiinţă  să  poată   pelicula  unui  solar  ;  vul­  sută,  iar  temperatura  glo­  perioadele  de'  iâr.nă,  vor   gestivă  în  organism,  deci  -  restezii)'  la  nivelul:  pielii.-
  îrea  Pi-   aduce  argumente  sau                            bală  a.  crescut  în  ultimele   dispărea  regiunile  cu  tem­  o  dată  cu  hrana  sau  apa  -  Alarmante  sint  şi  menin-
  DOARA:   probe  certe  în  sprijinul   canii,  în schimb,  producînd   decenii  cu  jumătate  de   peraturi.  negative,  vor  dis­
  adern —                           mari  cantităţi  de  cenuşă  şi                                                   de  băut.  De  fapt,  ex-cep--  gitele  care  au  ca  semne
  merce-   unei  teorii  sau  al  alteia,                      grad.                      părea- zăpada şi, cu timpul,   tind  enterovirozele  cu  pa-  -  caracteristice  durerea  de
  sala  B);   întrucât insă ambele pot   fum,  contribuie  la  forma­  în  prima  jumătate  a  se­  şi  calotele  polare  de  ghea­  ralizii  (poliomielita  în  cap  atroce,  redoarea  (îri-
  lacăra)  :   avea  consecinţe  ecologi­  rea  unei  mantale  opace  în                  ţă.  Topirea  acestor  calote,
  i   seara                                                    colului  al  XXI-lea  canti­                           speţâ,  boală  perfect  con-  ţepenîrea)  cefei,  fotofobia
  1Ş ANI :   ce  importante  prezentăm   jurul  planetei  noastre,  ca­  tatea  de  bioxid  de  carbon   în  opinia  cercetătorului,  nu   trolată  prin  acţiunea  de-  (bolnavii  nu  suportă  lu-
  afacere   cititorului  părerea  cu­  re  nu  permite  pătrunderea                       va  determina  ‘creşteri  mari   vaccinare),  '  îmbolnăvirile  mina),  vărsăturile.  Este
   Ringul   noscutului specialist so­  razelor  solare  şi,  implicit,   în  atmosferă  se  va  dubla   ale  nivelului  oceanului pla­
  UPENI:                                                       în  comparaţie  cu  perioada                           la  care  ne  referim  sint  posibilă  şi  apariţia  sem-
   VUL-    vietic  în  domeniul  fizicii   In răcirea atmosferei.                         netar deoarece o mare par­  produse  de  extrem  de  nelor  de  suferinţă  diges-
  e   (Lu-   atmosferice,  Mihail  Bu-   Plecînd  de  la  această  te­  preindustrială.  Aceasta  va   te  din  volumul  gheţarilor   numeroase  variante  de  ti-vă  în  unele  entero-viro-
  *   Un   dîko.                    ză,  Mihail  Budîko  a  ajuns   determina  creşterea  tem­  este  şi  aşa  scufundat  în
     Vli-                                                                                                             virusuri   clasificate   în   ze   (dureri   abdominale,
   v. Asta                          la concluzia că in procesul  peraturii globale cu aproa­  apă.                    grupele   Coxsackie   şi   vărsături,   scaune   foarte
   familie
  tICANi :                                                                                                            Echo,  decurgîn.d  de  aici  frecvente  —  apoase),  de-
  tetezal);                           VERTICAL   :   l)   Semnatarul                                                  o  mare  variabilitate  de  numite  „gripe  intestina-
    Pigot      ULTIMELE ZILE                                       DEZLEGAREA CAREULUI        E P  I G  R  A  M  E    manifestări  clinice.  Este  le".  în  fine  trebuie  reţi-
  GURA-                             poeziei  „Popas  ghicit"  —  Ofi­  APARUT IN ZIARUL NR. 8315:                     im.portant de reţinut că nută posibilitatea îmbol-
   (Mine-        DE VACANŢĂ         ciul  de  Control  al  Mărfurilor
  :   Pă-                           (abr.)  ;  2)  Ne-a  lăsat  poezia                         UNUI NECINSTIT
  -II   (Pa-                        „Somnul   de   vacanţă"   —   A   1) Stratan — Lat; 2) Oross
  din  iaci   ORIZONTAL :   1) Autorul  scris   libretul   comediei   muzi­  —  Arămi;  3)  Ramă  —  înecat;   Boala lui a fost   S  F  A  T  U  L     M  E  D  I  C  U  L  U  I
  IU-BAI  :   poeziei  „Repaos  1  Repaos  !“  —   cale  „De  la  munte  la  mare";   4)  Ota  —  Asu  —  Ura;  5)  Bă-   Să bage mina-n bani
  oncordia   Începe  vacanţa  mare  (prese.);   3)  Curele  !  —  Şi  de  vacanţă...   nuţă  —  Arin;  G)  R  —  Renu­  Acum stă Ia adăpost
                                    —  ...la  Eforie  Nord  !  4)  Au­
  HAŢEG:   2)  Semnatara  poeziei  „Vacan­  toarea   povestirii   „Dăruieşte-ţi   mit;  7)  Veri  —  Oii  —  Ab;  8)   şi meditează... cîţiva ani.  uneori  îmbolnăvirile  iau  năvirii  inimii  (miocardi-
  iţia  (Da-   ţă"  (EmUia);  3)  In  frunte  !  —             I — Căuş — Rb — A; 9) Nf
  aptarea  ;   Scriitor  sovietic,  autorul  schi­  o  zi  de  vacanţă"  (Gabriela)  ;   —   Sn  —  Marin;  10)  Eau  —   UNUI PLAGIATOR   caracter  epidemic,  mani-  tă)  în  cazul  unor  entero-
  sel  (Mu-   ţei  „La  odihnă";  4)  Localitate   5)   Plută   mica   —   Diminutiv   Stelaru; 11) Arghezi — Duş.  Voia să fie... literat   festîndu-se  predilect  în  viroze,  mai  ales  la  copii,
  oiul  ste-   în  Nigeria  —  Autoarea  volu­  masculin  —  N-are  nici-o  stră­         Voia să fie... cineva        sezonul de vară.        uneori  cu  evoluţie  se­
   (Lumi-   melor  de  proză  „Cile  se  pe­  lucire;   6)   A   scris   romanul          Cînd l-am citit, am constatat
  Artista,   trec   la   marc"   şi   „Neuitatele   „Ne-aşteaptă   marea"   —   Acid      Că-i plagiator sadea.         Uneori  suferinţa-  este  veră.
 i (Mine-  călătorii";  5)  Pe  punte  !  —  La   ribonucleic (abr.);   7) A se  MAT ÎN 3 MUTĂRI                       neînsemnată, evoluează cu   Tratamentul  enteroviro.
          fel  —  în  maree  !  ;  6)  Sud-Sud-   trata  în  concediu  la  Techir-              UNUI DENTIST          oboseală, indispoziţie, scă­
          Est  !  —  în  slip  !  —  Vasile  Mo­  ghiol  —  Fiecare  cu  vacanţa          Mai acum o lună                                      zel-or  este  bazat  pe  re­
          rarii  !;  7)  Dispus  pentru  ex­  lui  (pi.);  3)  Siglă  pentru  „Re­  Controlul poziţiei   Mi-a scos măseaua bună   derea  poftei  de  mîncare,  paus,   regim   alimentar
          cursii  şi  drumeţii  în  zilele  de   gulamentul   internaţional   al          Deci, in felul său           uşoară  creştere  a  tempe­  (consum  sporit  de  lichi-  -
          vacanţă  —  La  Soare-Răsare  ;   vagoanelor  de  cale  ferată"  —   Alb: RaG, Dg4, Nd4.   S-a remarcat... în rău.  raturii,  vindecarea  surve-
          8)  stau  cu  spatele  —  Exilatul   Autorul   volumului   „Pentru   Negru: Rc4, pcG şi dă.                                          de,  febra,  vărsăturile,  ab­
          de la Tomis... 9) ...pe litoral !  zilele  de  vacanţă"  —  Pe  aceas­                       T. M1RESCU      nind  rapid  şi  fără  un   ţinerea  de  la  alimentaţie
          —   Autorul  pînzelor  „La  scăl­  tă  rută  !  ;  9)  Perioadă  de  va­  SOLUTiA PROBLEMEI                  tratament   deosebit:   a-  puţind  produce  deshidra­
          dat" şi „Pe terasă la Sinaia"  canţă   —   Mirajul   vacanţelor                     UNUI GESTIONAR :         ceasta  ar  fi  forma  clini­
   pentru   —  Tentaţia  vacanţelor  la  ma­  estivale;  10)  Sint  vana  în  va­  DIN ZIARUL NR. 8315 :                                       tarea  organismului),  me­
 984: Vre-   re;  10)  Autorul  poeziilor  „Re­  canţă  —  Ceh  in  Banat;  11)  E        „închis pentru „PRIMIM  MARFA",  că  denumită  „gripa  de  dicamente   simptomatice
  să  şi  în   paos"  şi  „Vîrful-cu-dor“  —  A   la  mare  —  Autoarea  volumu­  1. Rc8 — dS ! RbG — a7               vară".  De  regulă  însă  su­  (cele  utilizate  pentru  scă­
 arul  mai   scris  poezia  „Ultima  seară  de   lui  de  proză  „Zile  de  vară".        pentru „CAZ DE  BOALA-nchis...   ferinţa  este  mai  severă,  derea
  va  sufla   vacanţă";   11)  Autoarea   volu­  DICŢIONAR;   ITAM,   RNA,   2. Rd8 — d7 Ra7 — bH  După un control a scris :                          febrei,   un   efect
 ierat  din   mului   „Vacanţă   perpetuă"   —   RIV, PEM.                    sau bG      „închis pentru că-s... inchis".  mai  alarmantă,  bolnavul  deosebit  de  rapid  avînd
  nperatu-   „Zile de vacanţă".            VASILE MOLODEŢ        3. Ce7 — eG sau c8 mat.                               şi  cei  din  jur  fiind  de­  alindorul,   fenilbutazona,
  cuprinse                                                                                      DUPĂ O AŞA-Z1SA        ranjaţi  de  febra  care  a-
  iari^cele                                                              '/  ///   77y y /        AVENTURA :           tinge  valori  foarte  mari,   atunci  cî-nd  nu  există
  29  gra-   1  2  3  4 5   6  7        1 0 1 1                                           După ce-a adus-o-n casă,                             contraindicaţii  cum  ar  fi
  cate.                           i  s                                                    peste ea cu greu a dat...    eu  normalizare  lentă.  Pot   suferinţele stomacului).
             2                                          m                yyyy    'yyy'ă      „Aţi venit să-i cereţi mina 7“   exista  semnele  unei  fa-
  frumoa-                                                   yyyy             PZ77           „Mina nu, doar... ce-a luat !".  ringite  (interiorul  gîtului   Se  comite  din  nefericire  t
   caldă.                                                                                                                                      (ca  şi  în  alte  situaţii)  gre-
  lin. Vint   3                                             yyyy     Wy      yyyy               MODERNIZARE :          este  roşu,  extrem  de  con­  şala  de  a  lua  antibiotice
  erat din                                              s////            V77y                                          gestionat, dar nu este pre­
  mineaţa,   4                                                                            Un om cu „scaun Ia cap",     zent   puroiul),   laringite   imediat  ce  apare  febra,  ;
                          i                             W/r  i           y//y,   1        vruse-a fi, plin de orgoliu.                         ori  antibioticele  nu  an
             5                                               yyyy                           De un an, din ochi nu-1 scap,   (bolnavul   este   răguşit)   nici  un  efect  în  entero-
   ele trei                       M        m                                                s-a schimbat, el vrea... fotoliu.  bronşite   (este   prezentă
  fi caldă,   6                                              yyyy  1  W/y    yyyy                PREFERINŢE :          tuşea).  O  formă  clinică   viroze  !  Ştiind  că  ne
    Izolat                                              ////             yyyy                                                                  aflăm  în  faţa  unor  su­
  ie ploaie                    î     1                                                     Mai să-i scuipi, să nu-i deochi,   specifică  este  herpangina,
  ări elec-   7                m                        yy//,            yyyy     d        că au preferinţe stranii :  cu  prezenţa  de  vezicule   ferinţe  cauzate  de  un  a-
   pînă la                     Uşa                  y///,                                 El la el* admiră ochii,      în  fundul  gîtului.  Pleuro-  gent  infecţios  cu  pătrun­
  st. Tem-                                                                                ea la el admiră... banii.
   între 9   M                                      y///,    ‘^y.    m,       m                                        dinia  (mialgia  epidemică,  dere  prin  poarta  digesti­
  ;ele ma-   9                                                                                    LA EXAMEN :          boala  din  Borhokn)  are  vă,  subliniem  importan-   :
  !9 grade,                                             y/yy                                                           ca  semne  caracteristice  o  ţa   respectării   normelor
    Dimi-    1 0                                        yy/y                              Pînă-atuncca meşter faur,
   (Meteo-                                                       yyyy    m        m       la examen a tăcut...         stare  generală  extrem  de  de igienă alimentară.
   I. Vras-  1 1                                                     m        m           „Nu-nţelcg de ce.-ani căzui,   alterată,  dureri  la  nive­
                                                                                           doar... tăcerea e de aur !.
                                                    1        1                                                         lul toracelui, dureri mus-  Dr. CORNEL STOICA
                                                                                                  MIRCEA ANDRAŞ
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12