Page 9 - Drumul_socialismului_1984_11
P. 9

PLENARA COMITETULUI


                                                                                                             JUDEŢEAN DE PARTID


                                                                                                 Ieri,  a  avut  loc  la  Deva  plenara  Comite­  In   cadrul   plenarei   au   fost   adoptate
                                                                                              tului  judeţean  de  partid  şi  şedinţa  comisiei   următoarele măsuri organizatorice :
                                                                                              judeţene de revizie.                       —   eliberarea  tovarăşului  Ghcorghe  Va-
                                                                                                 Plenara  a  avut  următoarea  ordine  de   siu  din  Comitetul  judeţean  de  partid,  di«
                                                                                              zi :                                     birou  şi  din  funcţia  de  secretar,  primind
                                                                                                 —  Informare  privind  principalele  con­  alte însărcinări pe linie de partid ;
                                                                                              cluzii  desprinse  din  desfăşurarea  adunări­  —•  alegerea  tovarăşului  Ion  Ionescu  ca
                                                                                               lor  şi  conferinţelor  pentru  dări  de  seamă   membru  al  biroului  şi  secretar  al  Comite­
                                                                                              şi alegeri în organizaţiile de partid ;  tului judeţean do partid ;
                                                                                                                                         —
                                                                                                                                              eliberarea
                                                                                                                                                       tovarăşului
                                                                                                                                                                        Ocoş
                                                                                                                                                                 Viorel
                 ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Ai P.C.R                             vire  —•  Aprobarea  dării  de  seamă  cu  pri­  din  funcţia  de  secretar  al  Comitetului  ju­
                                                                                                                              judeţean
                                                                                                                  Comitetului
                                                                                                    la
                                                                                                        activitatea
                 Şl Al C  O  R I   S U  I U  l U  I   P D  P U  l f l R   J U  D  E Ţ E A  N  de  partid  de  la  alegerile  precedente  pînă   deţean  de  partid,  urmînd  a  i  se  încredinţa
                                                                                              în  prezent,  a  proiectului  de  hotărîre  şi  a
                                                                                                                                       o altă funcţie s
                                                                                              raportului   comisiei   de   revizie,   documente   —   eliberarea   tovarăşului   Alexandru
                                                                                              ce   vor   fi   supuse   dezbaterii   Conferinţei   Voieulescu  din  funcţia  de  membru  al  bi­
                                                                                              organizaţiei judeţene de partid ;        roului  Comitetului  judeţean  de  partid  şi
                 Anul XXXVI, nr. 8 389     JOI, 1 NOIEMBRIE 1984        4 pagini - 50 bani      — Măsuri organizatorice.               trecerea sa în altă muncă.
                          Vizita de lucru a tovarăşului
                    licolae Ceauşescu la Burbăneşii,                                                    Folosirea deplină a capacităţii tractoarelor —
                                     judeţul Călăraşi                                                    condiţie esenţială pentru buna desfăşurare

                                                                                                                          a arăturilor adinei
               T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae   pusă   în   slujba   creşterii   fi   utilizate.   A   reţinut   în
             Ceauşescu,   secretar   general   continue  a  forţei  economi­  mod  deosebit  atenţia  insta­  In  cele  cinci  cooperative   —   Am   efectuat   arături   mecanizatorilor.   Faptul   este
             al  Partidului  Comunist  Ro­  ce  a  patriei  noastre  şi,  pe   laţia   complexă   de  excavat   agricole   de   producţie   din   adinei   pe   60   ha,   practic   nefiresc  şi  conducerea  coo­
             mân,   preşedintele   Republi­  această   cale,   a   bunăstării   cu  rotor  cu  cupe,  realizată   comuna  Bretea  Română  re­  pe  toată  suprafaţa  elibera­  perativei   are   datoria   să
              cii   Socialiste   România,   a   întregului popor.  Ia   întreprinderea   mecanică   coltarea   porumbului   şi   e-   tă  de  coceni  —  ne-a  spus   mobilizeze  la  aceste  lucrări
             efectuat,   miercuri   diminea­  T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae   Timişoara,   după   concepţia   liberarea  terenului  s-au  fă­  interlocutorul.   Mecanizato­  şi membrii cooperativei.
             ţa,   o  vizită  de  lucru  pe   Ceauşescu  a  fost  salutat  cu   originală   a   specialiştilor   cut   cu   mijloace   mecanice   rii   lucrează   pînă   noaptea   Mecanizatorii  Eugen  Mun„
             şantierul   Gurbăneşti   din   deosebit  respect,  în  numele   români.   Noul   agregat  este   în  cea  mai  mare  parte,  ast­  tîrziu  şi  fac  o  lucrare  de   teanu,   Victor   Păduraru,
             cadrul  complexului  de  lu­  comuniştilor,  al  tuturor  lo­  folosit   pentru   săparea   ca­  fel  că  s-au  creat  condiţii   ■bună calitate.  Gheorghe   Chivu   şi   Dorin
             crări   hidrotehnice   Mostiş-   cuitorilor   judeţului,   de   nalelor   cu   deschideri   şi   pentru  a  se  trece’  cu  forţe   La  unitatea  agricolă  din   Cucura   lucrează   la   efec­
             tea, din judeţul Călăraşi.  Dumitru   Bejan,   prim-secre-   adîncimi  mari  —  pînă  la   numeroase  la  efectuarea  a-   Bretea Română s-au arat  tuarea   arăturilor   adinei   la
               După  ce  a  survolat  par­  tar   al   Comitetului   jude­  12  m  lăţime  şl  9  m  adîn-   răturilor  adinei  de  toamnă.         cooperativa  agricolă  de  pro­
              tea  centrală  a  Cîmpiei  Mos-   ţean Călăraşi al P.C.R.  cime  la  o  singură  trecere   Ioan   Cotuţiu,   directorul               ducţie  din  Vîlcele.  In  cîte-
             tiştei,   elicopterul   preziden­  T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae   —   putînd   să   excaveze   S.M.A. Călan, ne spunea :  ÎN COMUNA   va  zile  de  lucru  în  plin
             ţial   a   aterizat   în   zona   Ceauşescu  a  examinat  mo­  400  mc  p  ă  m  î  n  t  pe   —  Toate  tractoarele  din              au  ogorît  o  suprafaţă  de
                                                                                      excavat
              barajului   Gurbăneşti.   La   dul  în  care  sînt  transpuse   oră.  o   a  Pămîntul   îndepărtat   secţiile   ce   deservesc   uni­  BRETEA ROMÂNĂ  33  ha,  efectuînd  —  cum  ne
                                                                             te
                                                                                 fi
                                                                   p
              acest  punct  de  lucru  de  pe   în   practică   măsurile   şi                 tăţile   agricole   din   Bretea                      spunea   Viorica   Ursulescu,
             salba  lacurilor  ce  se  întind   orientările   stabilite,   cu   un   cu  ajutorul  benzilor  trans­ a   Română,  Bretea  Strei,  Ruşi,   preşedinta  unităţii  —  o  lu­
                                                                                 asemenea,
                                                                   portoare.
                                                                            De
              de  la  Dunăre  pînă  la  rîul   an  în  urmă,  pentru  reali­  fost   examinat   modul   de   Gîuţaga  şi  Vîlcele  se  află   pînă  în  prezent  50  ha.  Ge-   crare  de  bună  calitate.  Şi
              Ialomiţa,  ari  fost  aduse  sis­  zarea  de  maşini  şi  utilaje   funcţionare   şi   randamentul   în  brazdă  şi  lucrează,  de   lu   Buzdugan,   preşedintele   aici  însă  eliberarea  terenu­
              teme  de  maşini  folosite  la   de   înalt   randament   nece­                 dimineaţa   pînă   seara   tîr-   cooperativei,   evidenţia   ac­  lui  de  coceni  de  porumb
              lucrările   de   îmbunătăţiri   sare   importantelor   lucrări   draglinei,  fabricată  la  uzi­  ziu,   urmărindu-se   folosirea   tivitatea  desfăşurată  de  me­  ar   trebui   grăbită   deoarece
             funciare   şi   de   gospodăria   prevăzute   în   Programul   nele „Progresul" din Brăila.  deplină  a  capacităţii  utila­  canizatorii   Gherasim   Sicoe,   tractoarele  nu  au  front  de
              apelor.                   naţional   de   irigaţii,   dese­  T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae   jelor  şi,  în  acelaşi  timp,   Ghcorghe  Cîrje,  Ioan  Gher-   lucru  pentru  a  fi  folosite
               Muncitorii   de   pe   acest   cări  şi  combatere  a  eroziu­  Ceauşescu  a  apreciat  efor­  realizarea   unei   lucrări   de   ghinoiu,  Aurel  Grozav,  Va­  la   întreaga   capacitate.   La
             şantier   de   lucrări   hidro­  nii solului.         turile   depuse   de   proiec­  bună calitate.        sile  Bărbuţă  şi  alţii.  Vite­  C.A.P.   Gînţaga   arăturile
              tehnice,   ca   şi   numeroşi   Secretarul   general   al   tanţi,  specialişti  şi  construc­  La   cooperativa   agricolă   za  de  lucru  ar  putea  fi  în­  adînci   sînt   efectuate   de
              ţărani   cooperatori,   mecani­  partidului   a   examinat   cu   tori  pentru  a  realiza  maşini   de   producţie   din   Bretea   să  mai  mare  dacă  la  eli­  mecanizatorii   Toader   Curtu..
              zatori,  din  comuna  Gurbă­  multă  atenţie  fiecare  utilaj,   şi   utilaje   de   înalt   nivel   Strei  se  aflau  cu  tractoa­  berarea  terenului  de  coceni   şan,  Ionel  Ban,  Vălean  Cio-
              neşti  au  întâmpinat  pe  con­  executat   de   întreprinderi   tehnic   şi   eficienţă  econo­  rele  în  brazdă,  marţi,  30   s-ar   accelera   ritmul.   A-   lea  şi  Gheorghe  Mezemiuc,
              ducătorul  partidului  şi  sta­  de  specialitate  din  ţară,  a   mică,   corespunzătoare   lu­  octombrie,   Traian   Bradea,   ceastă  lucrare  se  face  însă   care  au  ogorît  pînă  în  pre­
              tului  nostru  cu  cele  mai   cerut  explicaţii  asupra  ca­  crărilor   de   hidroamelioraţii   Ioan   Crişan,   Vasile   Goga   numai  mecanizat,  la  adu­  zent o suprafaţă do 42 ha.
             calde   sentimente   de   stimă   racteristicilor   tehnice,   a   şl de gospodărire a apelor.  şi  Puiu  Raiescu,  care  e-   narea  şi  transportul  coce­
             şi   dragoste,   i-au   exprimat   randamentului   şi   consumu­  Secretarul general al  fectuau  arături  sub  îndru­  nilor  nu  ia  parte  nici  un   TRAIAN BONDOR
              direct   recunoştinţa   pentru   lui  de  carburanţi,  a  condi­                marea   lui   Marcel   Petruţa,   cooperator,  lăsîndu-se  elibe­
              activitatea   sa   neobosită  ţiilor  de  teren  în  care  pot  (Continuare în pag. a 4-a)  inginerul şef al unităţii.  rarea terenului în seama  (Continuare în pag. a 3-a)
             1    Despre  nou.  In  oraşul  U-                                                                                                    multiplicat  şi  ele,  geome­
                ricani,  noul  poate  fi  tran­                     Dinamism şi împliniri                                                         tric.  Numai  in  ultimii  doi
             t  scris   intr-un   singur   cuvînt:                                                                                                ani s-au predat ,,la cheie"
             l  Uricani  !  Este  imposibil  să                                                                                                   400 c/e  apartamente,  o can­
                poţi  intocmi  obişnuitul  „in­                                                                                                   tină  muncitorească  la  I.M.
             l                                                                    socialiste
                ventar■“  reportericesc,  amă­                                                                                                    Valea  de  Brazi,  o  şcoală
                nunţit  şi  exact,  al  noului                                                                                 CONGRESUL          cu  24  săli  de  clasă,  un  ci­
                multiplicat  in  oraş.  Aici  to­                                                                                                 nematograf cu 350 locuri...
                tul   este  o  „explozie"  de                                                                                                     Ne   oprim.   O   concluzie,
              \  nou  !  Atit  din  punct  de  ve­  c °"irni§ în spaţiul hunedoreaii                                                              frumoasă ca   un motto, a
              t  dere  industrial,  cit  şi  social                                                                            AL P>CFÎ           primarului  :  „Uricaniul  nos­
              \  - locuinţe, edificii publice.                                                                                                    tru  are  numai  două  ano­
                                                                                                                                                  timpuri  istorice  :  prezentul
                  Totul,  absolut  totul  este
              \ nou.  De  la  prima  galerie                                                                                                      socialist   şi   viitorul   comu­
                                                                                                                                                    Despre  flori.   DE NOU
                de  coastă,  Balomir,  săpată
                                                                                                                                                  nist !“.
              \  in  1947,  pînă  la  blocul  nr,  URICANI—ACOLO UNDE NOUL ESTE 0 „EXPLOZIE                                                             44       Ne   allăm
              \ 25,  cu  42  apartamente,  pre­                                                                                                   sus,   pe   Dealul   Mielului,
                dat  peste  plan  in  cinstea   moden\.  dotat  cu  schip  şi   a  făcut  o  remarcă  :  „Dacă   socialistă,  creată  prin  vic­  Despre  anotimpuri.  Cor-   de  unde  oraşul  Uricani  nu
              ')
                Congresului   al   Xlll-lea   al   pus  in  funcţiune  in  1972,   istorie  înseamnă  numai  ani   toriile   noastre   de   muncă   neliu  Bololoi,  primarul  ora­  se vede. Nici   măcar  zarea   1
                partidului  ;  sau,  altfel  :  de   şi  pină  la  cel  mai  mare  puf   mulţi,  atunci  timpul  scurt  in  obţinute   sub   conducerea  şului   Uricani,   ne-a   înfăţi­  unde respiră   el nu   poate  <
                la  primele  apartamente  ri­  al  minei  din  1980,  şi  pină                                          şat  un  tablou  bogat  al  dez­  ii  bănuită.  De  fapt,  n-am
                dicate  prin  anii  1952—1953   la   raionul   „DEMAG",   ori­                                          voltării localităţii...   urcat   coastele   grele   cu
                in  cartierul  Sterminos,  pînă   zontul  400,  magistrala  spre   Reporteri ai ziarului pe magistralele   Uricani   a   primit   statului   scopul de a   ,,vina“ meta­
                la  lucrările  de  deschidere   est,  unde  mai  sint  de  tăiat   dezvoltării judeţului                de  oraş  in  anul  1965,  anul   fora  vreunei  panorame.  Ci
                aflate  in  plină  desfăşurare   800  m  de  stincă  (din  tota­                                        de  început  al  celei  mai  fer­  pentru  că  aici  se  află  pri­
                la   Întreprinderea   minieră   lul  de  7500  m)  pentru  des­                                         tile  epoci  din  istoria  pa­  ma ,,bornă" a oraşului. O   1
                Valea  de  Brazi  (o  unitate...   chiderea  unui  mare  cîmp   care  s-au  ridicat  mina  şi   partidului.  Tot  ce  înscriem   triei   noastre   —   „Epoca   ,,bornă" verde, montană :   ţ
                nouă  !)  ;  ori,  lapte  petrecu­  minier...        oraşul  nostru,  cu  greu  ar   in  bilanţ  reprezintă  istorie,   Ceauşescu“.  In  această  E-   piatră, brazi, iarbă, fagi.   (
                te  pe  verticala  aceluiaşi  loc   Comunistul   Ion   locea,   putea  ii  numit  istoric.  Şi,   inclusiv  cei  15  m  pe  care   pocă  de  Aur,  populaţia  o-   Platoul de unde începe va-   ţ
                (I.M.  Uricani)  :  de  la  primul   maistru   electromecanic   la   totuşi,  noi  avem  o  altă  pă­  i-am  săpat  ieri  pe  magistra­  raşuiui  Uricani  s-a  dublat  :   MARIN NEGOIŢA   ţ
                puţ  de  extracţie  săpat  in   I.M.  Uricani,  .chiar  la  raio­  rere.  Spunem  că  oraşul  şi   la   subterană   spre   cimpul   de  la  6000  a  ajuns  la  12000
                1951,   pină   la   intiiul   puţ  nul  de  inaintare  ,,DEM  mina  au  o  istorie  bogată,  de cărbune".  locuitori. Construcţiile s-au  (Continuare în pcig. a 3-a)   ^
                                                                                                                                                                           !


                                                                                                                                                                           )
                                                                                                                                                                           \
                                                                                                                                                                           \
                                                                                                                                                                           \
                                                                                                                                                                           \
                                                                                                                                                                           \
                                                                                                                                                                           \
                                                                                                                                                                           y
                                                                                                                                                                           \
                                                                                                                                                                           \
                                                                                                                                                                           \
                                                              Uricani 1984 — etape ale devenirii oraşului creai în anii socialismului.                    Foto N. GHEORGHIU \
                                                                                                                                                                           l
                                                                                                                                    >w»n*pu«r !•****'
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14