Page 15 - Drumul_socialismului_1984_12

0 MIERCURI, 5 DECEMBRIE 1984 Pag. 3

„Va mai polua termocentrala Mintia?"
IZIUME
„Din ce in ce mai puţin şi doar accidental"

ere Iu Iul m m
în limba — Tovarăşe inginer Iero- nată de întreţinere a insta­ — Unul din 24, cîţi are
(parţial co- Grijă deosebită pentru nim Rusan, director al în­ laţiilor de depoluare. în total instalaţia de depo­ 40 DE ANI
— Totuşi, tovarăşe direc­
programu- treprinderii electrocentrale tor, şi în aceste condiţii luare. LA SIGURANŢA
CIRCULAŢIEI
organizarea întrecerilor Deva — centralei termo­ — Ne vorbeaţi, tovarăşe
(parţial CO- electrice de la Mintia i se se mai produce poluare. director, de coordonarea / Octavian-Vasile Taşcă a
tL reproşează că poluează Care este explicaţia ? mai bună a activităţii de ) muncit peste 40 de ani
»tie (color) î aerul şi solul prin dever­ — Controlul funcţionării întreţinere a electrofiltre- l ca impiegat dc mişcare
•inţi“ — pro- pe oraşe sările de cenuşă în atmo­ instalaţiilor de depoluare lor. în ce constă aceasta ?
Casci ile HI- 1 la căile ferate uzinale
sferă. este asigurat prin apara­ — Ne-am aprovizionat cu ) din C. S. Hunedoara. In
(parţial eo- — Un asemenea reproş tură caro, dacă este bine su­ un stoc corespunzător de
După mai bine dc un strumentişti de muzică u- pravegheată, semnalează la piese şi elemente din elec- ţ toată această perioadă a
programu- an de la declanşarea celei şoară. Ludovic Palko (sa­ global era valabil înainte trofiltre mai mult supuse ! îndrumat calea a mii şl
de-a V-a ediţii, etapa de xofon) continuă să fie ace­ de terminarea reparaţiilor uzurii, astfel îneît nici o 1 mii dc trenuri încărcate
masă a Festivalului naţio­ laşi interpret de mare va­ capitale la grupurile 5 şi 6. intervenţie nu se întîrzie \ cu „hrană" zilnică pentru
nal „Cîntarca României" a loare care probabil Va fi Acum, termocentrala Min­ din absenţa acestora. De l cocserie şi aglomeratoare,
intrat în faza întrecerilor greu de egalat şi la actuala tia poluează tot mai rar cîte ori oprim un grup ) pentru oţel arii şl furnale,
şi doar accidental.
pe oraşe şi municipii. în ediţie. O prezenţă plăcută fi Aî URA pentru reparaţii curente Sau ) pe întreaga mare platlor-
1 : 6,00 Ra- mediul rural, potenţialul şi, de la o etapă la alta — Ce au întreprins teh­ capitale, facem şi repararea l mă siderurgică a combi-
dimineţii ; artistic cu care comunele mai sigură pe sine şi pe nicienii, colectivul centra­ electrofiltrelor. 1 natului huned'orean. Cu a
a zilei în a- participă la întrecerile pe calităţile sale vocale, este lei electrice de termoficare timp orice defect. Dacă se 1 subliniere de mare preţ
J0 Radiojur- pentru a elimina acest defectează ceva la instala­ — Tovarăşe director, am ţ pentru munca omului de
îrile Congrc- consilii unice agroindus­ Ana Cojocaru. ţia de evacuare a cenuşii consemnat toate măsurile
ilc tovarăşu- triale este deja cunoscut. în domeniul coregrafic a neajuns ? din buncăr, nivelul acesteia de care ne-aţi vorbit. Ce t la calea ferată: a vegheat
'auşcscu — La Hunedoara s-au reunit — Am dori să se ştie că i cu toată dăruirea şi râs-
tru de acţiu­ evoluat formaţia de dans creşte şi deformează elec­ le spunem cititorilor noş­ ţ punderea ca siguranţa
ni; 8,00 Rc- formaţii de muzică uşoară, modern a casei de cultură, procentul de cenuşă elimi­ trozii electrofiltrului, sco- tri, interesaţi în această
8,10 Curierul folk, dans modern şi cla­ caro, folosind cum se cu­ nată în urma procesului ţîndu-1 din funcţie prin problemă, despre perspec­ i circulaţiei să fie deplină,
0 Buletin de sic. în ansamblu, colecti­ tehnologic de producere a ) Iară evenimente.
;pundcm as- vine timpul de pregătire scurt-circuit. Este un de­ tiva de a nu mai suferi \ Octavian-Vasile Taşcă
10,00 Buletin vele artistice au etalat un pînă la etapa judeţeană, energiei este direct pro­ fect mai greu de înlăturat efectele poluării de la cen­ i şi-a închis cartea dc mun-
,&» Interpreţi stadiu mulţumitor de pre­ poate să revină la ceea ce porţional cU calitatea căr­ şi se face numai cu opri­ trala termoelectrică Min­
pulară; 10,30 gătire. Ce a dovedit insă bunelui pe care-1 folosim. 1 că după peste patru de-
ialiste ; 11,00 o ştiam din ediţiile pre­ rea agregatului, respectiv tia ? l cenii, o carie de mun-
ştiri ; JJ,05 concret această tatonare ? cedente. Solista de dans Conţinut mare de cenuşă a cazanului. Dar noi nu — Că poluare se va că de cinste şl devota-
copiilor... în în primul rind participa­ clasic Lunela Troacă poate în cărbune — eliminare putem opri un agregat cînd
>r ; 11,35 Pu- rea îmbucurătoare a for­ produce din ce în ce mai ! ment, pildă de urmat pen-
) Buletin de fi considerată o certitudi­ mare de cenuşă după arde­ vrem ei eînd primim apro­ puţină, doar accidental. Că, i tru mai tinerii ceferişti
iinţa secolu- maţiilor din mediul rural: ne, însă va trebui să mun­ re. Consecinţa directă: bare de la dispecerul na­ în calitate de locuitori ai \ rămaşi la datorie pentru a
Din camoa- grupul folk „Rural" şi for­ cească mult pentru a deve­ suprasolicitarea filtrelor, ţional, iar aprobările de
13,00 De la maţia instrumentală de ni ceea ce a fost Marinele oprire se dau de regulă municipiului Deva, sîntem (, continua veghea ia sigu-
’lubul Invita- muzică uşoară de la că­ a sistemelor de evacuare. şi noi la fel ca şi dumnea­ ranţa circulaţiei pe dru­
Buletin de Bilavu-IIuh. •Sint greutăţi obiective pe duminica. Un alt defect ar lor, interesaţi direct în a murile de fier ale com­
!0 Poporul, minul cultural din Boş, Semne serioase de între­ care trebuie să le contra­ putea fi oprirea redresoru­ avea mereu deasupra oraşu­ I
»mânia. Cîn- gru pilri le vooa 1-instrurnen- lui de curent continuu. binatului hunedarean. (Va.
şl revoluţio- tale „Minerul" de la clu­ bare ridică dansul tematic. carăm noi. Cum o facem ? lui un cer senin, iar în oraş sile Grigoraş, corespon-
■ o ordonate e- Formaţiile laureate âpavţi- Printr-un amestec mai bine — Tovarăşe director, ne un sol curat. \ denl).
>5 Sfatul rac- bul muncitoresc din Ghe­ nînd casei de cultură şi dozat de cărbune, printr-o puteţi spune eîţi redresori
0 Buletin de ţari şi căminul cultural clubului „Siderurgistul" vor activitate mai bine coordo­ ION CiOCLEI \ LIPSEŞTE
Congresul al Cinciş. Dintre acestea, o nu funcţionează acum ?
2.1t. — bilanţ lipsi la actuala ediţie a ( BUNĂVOINŢA
‘ţe perspeeti- participare bună a avut Festivalului naţional „Cîn­
limbii romă- grupul folk, cu două piese \ Mhcea Gherman, Ni-
Drelc serii ★ proprii reuşite. tarca României". Probabil, Cetăţeni 1 l colac Vasiu, Viorei Iii mie,
- Muzică, in- la acest gen judeţul nu va
ică: 20.00 Ra- în al doilea rînd s-a evi­ £i reprezentat în etapa re­ • loan Popa, Nicolac Ma­
1 Agr tura denţiat tendinţa firească publicană. Considerăm ne­ Economisiţi energia electrică! tei, oameni ai muncii in
iv. r spre un repertoriu româ­ unităţi ceferiste din Sime-
.-o oră; 23,00 cesar de aceea ca acti­
agerii Prono- nesc militant, revoluţionar, vişti ai Comitetului jude­ 1. Daca înfr-un apartament cu ria, ne scriu : „Sîntem na­
Arii din opc- din care a răzbătut dorinţa ţean de cultură şi educaţie sase locuri de lampă înlocuiţi vetişti zilnici din Deva la
î,00 Non stop sinceră de muncă şi pa­ socialistă şi ai Consiliului Simeria şi retur, fireşte.
ce a poporului nostru. judeţean al sindicatelor, becurile de 100 W cu becuri de I Cu trenul. Greutăţi mari
Acest lucru s-a vădit instructorii Centrului jude­ 60 W, economisiţi înfr-o lună ! indmpinâm cu autobuzele
Ia formaţiile „Sider" (a ţean de îndrumare a crea­ 34 kWh. ) ce pleacă din gara Deva
clubului „Siderurgistul"), ţiei populare şi a mişcării 2. Scoţînd din priză, în aceas­ i spre cartierele municipiu.
„Corvin 5” (a casei de cul­ artistice de masă să parti­ i lui. Mulţi şoferi cu obi.
puşcături sub tură), recunoscute pentru cipe la astfel de întreceri tă „ perioadă de iarnă, frigiderul I ceiul - pe care noi l-am
(Patria); Du- ţ numi lipsă de bunăvoinţă
(Arta); HU* calitatea interpretării, lau­ pentru a fi în măsură să cu compresor, economisiţi 30 kWh.
Cuibul sala- reate ale ediţiilor prece­ evalueze potenţialul artis­ 3. Prin renunţarea la spălatul i - de a pleca in momentul
lodcrn — sa­ dente ale Festivalului na­ tic cu care judeţul va mer­ ) cînd sosesc trenurile, in
ri cordiale de lenjeriei cu maşina, vă asiguraţi ţ loc să aştepte călătorii şl
odern — sala ţional „Cîntarca României". ge în continuare, ca şi sta­
1 — seriile I-Il Li s-au adăugat în aceeaşi diul de pregătire, cunoscut o economie de 58 kWh pe lună. l să-i transporte spre ca-
lada cavaleru- idee repertorială grupurile fiind că Hunedoara, după CALCULUL ESTE SIMPLU : } scle lor. Aşa procedează
(Arta) ; PE- „Reflex" al clubului „Con­ 1 mereu şoferii de pa auto-
ceptate in lan- curii a demonstrat-o şi pînă 34+30-1-58 = 122 kWh economi­ i buzele 31 -HD-7385, 31-HD-
; Aibinuţa (U- structorul", „Gambrinus" şi acum, este cea mai puter­
itură ful geră- „Corvinul" ale I.C.S.A.P. nică localitate în domeniul siţi într-o lună, sau ! 7338 şl de pe altele des-
cmbric); LU- 6 ECONOMIE DE 103 LEI LUNAR ) tinete transportului in co-
e divorţ, di- Şi, nu in ultimul rînd, z artistic. ( mun, toate aparţinind
! (Cultural) ; necesar să amintim prezen­ ÎN BUGETUL FAMILIEI.
in tecul e via- ţa soliştilor vocali şi in- MINEI BODEA i l.l.T.L. Deva. Credem că
scafărul); LO- I acum, in pragul Iernii, ar
it să-ţi spun \ fi bine să li se amin-
I) ; PETRILA
curtă (Munci- i tească acestor şoferi şi
NOASA: Viaţa 1 altora, că totuşi autobu-
(Muncă oresc) ; Chiar şi cei mai buni mai au multe lucruri de pus la punct! 1 zele sint la dispoziţia
aţii d nieii
i noastră, a miilor de că-
iv».ui ^şic); în? Directivele Congresu­ Mult, puţin ? Dacă activi­ am plătit o dată ? Unui Am discutat problema eooperativa-şi propune să i lători zilnici.
V: Dacă ai o
>atc (Minerul); lui al XlII-lca al partidu­ tatea respectivă e rodnică bijutier i-am solicitat să-mi cu tovarăşul Gabor. „La înzecească valoarea achizi­ NE PARE RÂU, DAR...
îndrăgostit la lui se prevede ca în cinci­ şi eficientă, nU e mult. Da­ facă o mică lipitură la un noi nu prea stau meseria­ ţiilor. E foarte bine. Dar
nţă (Patria); nalul următor „volumul că în producţia dintr-o a- însemn din metale rare. şii- dc acest profil. Pleacă 1,35 milioane achiziţie re­ \ In raionul de incălţă-
nlnc (Flacăra); prestărilor de servicii va prezintă 1,4 la sută din
U: Nu pot să-ţi numită ramură se ajunge Din necunoaştere, mi l-a la I.A.C.R.S.H. sau la com­ ţ minte pentru copii al
(Casa de cul- spori eu 68—76 la sută, la un impas, atunci trebuie stricat". binat, unde cîştigă mai bi­ volumul activităţii planifi­ L magazinului ,,Ulpia“ din
îG: Alo. ateri- prin diversificarea acesto­ multă mobilitate în acţiu­ „A existat cindva — ne ne". Aşa să fie? Dacă este cate. Este cam departe de I Deva, nici urmă de râs-
inica ! (Dacia); ra şi creşterea cu priorita­ cunoscut nivelul real al ce­ cerinţa referitoare la folo­
mini că zb uciu- ne, pentru a canaliza for­ spune tovarăşul Vasile Ră- ) lăţ. încă de la Intrare,
LAN: Scuzaţi, te a color solicitate mai in­ ţele acolo unde sînt cerin­ duţ — un atelier pentru rinţelor, dacă este bine or­ sirea recuperărilor ca sur­ t un anunţ mare avertizea-
fotbal ? (Casa tens de populaţie". Premi­ ţe reale. Şi în domeniul recond i ţ i ona t acumulatori. ganizată şi . popularizată să de aprovizionare cu ma­ 1 ză : „Rugăm prezentaţi
; S1MERIA : sele acestui salt însă tre­ prestărilor de servicii pen­ Nu mai este la cooperaţie. activitatea respectivă, adi­ terii prime, materiale şi 1 bagajele la control". $I
flăcări — sc-
Iureşul); ILIA: buie create de pe acum. tru populaţie — ramură Vine lumea la noi să le că dacă nu se pierde tim­ piese de schimb. Populaţia l pentru a nu se crea con-
pentru luna Dintr-o discuţie prelimi­ care ocupă deocamdată recondiţionăm bateriile pen_ pul în căutări de motivaţii are nevoie de o asemenea / luzii, încă un anunţ ne
a). nară cu to% arăşul Carol cam 65 la sută din activi­ tru autoturisme. Noi nu şi în tergiversări, nu se activitate şi ea trebuie ex­ ) sfătuieşte : „Vă rugăm nu
r
Gabor, secretarul comite­ tatea cooperativei „Drum sîntem unitate de pres­ poate să nu se realizeze tinsă. \ râmîncţi incălţaţi cu mar-
tului de partid pe Coope­ Mai sînt argumente care i fa înainte de achitare
sy?EA= rativa de producţie meşte­ pledează în favoarea afir­ 1 Iar noi, din lipsă de hir-
şugărească „Drum nou" maţiei că şi cei buni mai \ tie pentru ambalaj, ple-
probabjl pentru din Hunedoara a rezultat PRESTĂRILE DE SERVICII au încă multe de făcut în l cam cu marfa, reglemen-
nbric 1981: Vrc- că sînt create toate premi­ prestările de servicii. } tar, sub braţ. E drept, ne
rece, mal ales sele pentru a încheia acest ' Ne vom referi la încă \ copleşeşte spiritul argani-
dimineaţa. Ce-
riabii, mal mult an cu majoritatea indica­ ® prompte ® de editate -ş diversificate • unul. Scăzînd din ac­ i zaloric de aici, venit in
jl va sufla slab torilor realizaţi, inclusiv tivitatea c o o p e r a t i v e i 1 sprijinul lucrătoarelor din
derat, cu inten- exportul, la unii dintre ei „Drum nou" ceea ce este I acest raion, cărora no
iporare pln.'i la
t din sud-est. existînd deja o seamă de cooperare cu industria, ex­ ^ le-a mai rămas nimic de
a produce cea- depăşiri. Face excepţie un nou" — cerinţele încă nu tări". La cooperativă a- un cîştig care să ducă la port şi producţia de mică i făcui decit să privească
nmore dc elil- indicator: marfa pentru sînt pe deplin satisfăcute, veam să aflăm că există stabilizarea oamenilor. Tre­ serie, rezultă că ea asigu­ l bănuitoare de lingă ca-
pcraîiii'iie mini-
cuprinsc între fondul pieţei. „Acesta — chiar dacă realizările din în Hunedoara o asemenea buie numai ceva mai mul­ ră anual prestaţii în va­ \ sieră, căreia îndeobşte ii
minus 2 grade, ne spune tovarăşul Gabor încasări sînt la nivelul pla._ activitate, organizată cu un tă mobilitate în satisface­ loare de circa 750 lei pe ţin de urit. Iar pentru că
xime între zero — nu se .va realiza din lip­ nului (100,5 la siită după om, pe baza Decretului 101. rea ei. locuitor in municipiul Hu­ „grija" faţă de cumpără­
să de cerinţe. Nu are rost 10 luni şi probabil acelaşi Dacă există şi cetăţenii nu Am întrebat-o pe tova­ nedoara, ceea ce este ia­ tor se manifestă deplin şi
", vreme reeo, răşi puţin. ( la alimentara de la sub-
ariabll. VintuJ să producem pentru a sto­ nivel şi după 11 luni). o ştiu, înseamnă că nu s-a răşa vicepreşedinte Mioara
.1 intensificări ca". Foarte bun argumen­ O discuţie — tot prelimi­ făcut prea mare lucru pen­ Coposesc, cam cît repre­ în acest mod, credem ! solul magazinului, unde
km/h din sud- tul. In nici un sector de nară — cu cîţiva oameni tru popularizarea ei. De zintă activitatea de recu­ noi, trebuie „cîntărită" ac­ ) bagajele obligatoriu sint
activitate nu este permis ai muncii de la I.A.C.R.S.IL, altfel, în acest domeniu, al perare de la populaţie a tivitatea dc prestări. îm­ ţ lăsate de izbelişte la in-
rmăloarelc trei unor valori recirculabile. părţirea matematică a ci­ i trare, zilele trecute un
ta va fi in gc- să se producă pentru a sto­ ne ajută să ne facem o popularizării propriilor ac­
apoi se va în- ca. Totuşi, planul trebuie idee despre cerinţele popu­ tivităţi, în sistemul coope­ „Avem asemenea activita­ frelor de plan şi favoriza­ > autentic hoţ a subtilizai
Cerul va fi va- realizat. laţiei. „în primul rînd sînt raţiei meşteşugăreşti şi te la unităţile de reparaţii rea doar a activităţilor care ţ un bagaj in valoare de
mult noros. Izo- obiecte de uz casnic, la încorporează valori mari, i 600 lei. Vă mulţumim şi
dca ploi slabe, Cum s-a ajuns la o ase­ multe de făcut în ceea ce chiar în alte sisteme pres­
sufla slab plnâ menea situaţie într-o coope­ priveşte calitatea prestaţii­ tatoare e suferinţă. „în ge­ cele de depanare radio-tv., spre a realiza indicatori | mai poltiţi pe la noi I
t. Temperatura rativă recunoscută ca bună lor, afirmă maistrul prin­ neral, în ceea ce priveşte la auto-moto şi la mobilă. globali, nu mai este sufi­
creşte uşor. Mi- cipal Constantin Diacones- prestările în construcţii şi Pe anul viitor avem un cientă pentru a asigura
itre minus i şl în cadrul U.J.C.M. ? în \
le, iar maximo- totalul activităţii sale, coo­ cu. Am dat la cusut o pe­ instalaţii în propria gos­ plan de achiziţie de la creşterea efectivă a pres­ \
•il 10 grade. Di- perarea cu industria, pro­ reche de pantaloni la 6 u- podărie, la Hunedoara eşti populaţie de 1,35 milioane, taţiilor pe locuitor în ju­
seara ceaţă lo- ducţia de mică scrie şi nitate din Micro 7. A tre­ nevoit să apelezi la per­ iar la recondiţionare şi re­ deţul nostru.
eoroiog de ser- valorificare —- de 15,5 mi­
1 a qpufurlga). producţia pentru export buit să-i duc la alt croitor soane neâutorizate" — tie
reprezintă J4—30 la sulă. să mi-i refacă’, De ce, dacă mai spune tovarăşul Răduţ. lioane". Prin reeondiţionări, TH. MÂRCUŞ