Page 2 - Drumul_socialismului_1984_12

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.8 415

DE-NTÎI DECEMBRIE Carpaţii, Dunărea şi Marca
salută sărbătoarea
întregii Komânii.
De-ntîi Decembrie
ecoul împlinirii LUIZA LANDT
Puternic se aude
cîmpii şi munţi vibrea/ă TREPTE DE LUMINA n,no Telex
2 în paşi de horă-ncinsă 13.35 La sfirşit
M Pe chipuri senine Şaizeci şi şase de trepte < nă (colo
imaculate raze
urcă istoria în noi
momente
îşi flutură voalul Infăşurîndu-ne ochii Topsport. ma
făcut
inimi înflăcărate In mantia tricolorului „CîntcceU
pulscază-n ritm cu ţara paşii ne sînt o lumină moment p
cc-n strai de zi aleasă neîntreruptă cui operei
îşi omagiază fiii a istoriei. Tot cc a
frumos
DESPRE IANCU astfel pină la un punct cu de-ntîi Decembrie STEiEREL IONESCU al li borta
locuri, faj
acele cronici rimate ano­
nime dedicate faptelor de al Congru
lea al l\
In lucrarea AVRAM IAN- ceea salutată cu o liminară seamă în mai toate litera­ 10,40 Noiembrii
CU. DOCUMENTE, editata obiectivitate. Ceea ce şi turile. Este de altfel şi una Pledoarie pentru o artă revoluţionară evenimen
de Ion Ranca şi Vasile Ni- lacem, semnalind aici lu­ dintre sursele farmecului 10,00 Tclojurna
fu in 1974, există un pre­ crarea poetului Aurel D. său. Cu toate acestea - — Raportul prezentat 19,20 Gloriosul
ţios capitol bibliogralic. A- Câmpeanu, AVRAM IANCU, cel puţin pentru cititorul Congresului al XlII-lca de plexă şi o arie de rezonan­ sură talentului şi a volu­ uitaţii, st
ţă sporită.
flăm astfel de aici că in­ apărută recent la Editura matur — in structura de secretarul general al parti­ mului de muncă depus. A- veacuri
tre 1848 şi 1972 s-au pu­ Ion Creangă. Autorul e cu­ ansamblu a poemului, epi­ dului, tovarăşul Nicolae Participarea la creaţie ceastă calitate confirmă o- 19.35 I ni ţi /in
(c
simţiri
blicat nu mai puţin de 1145 noscut de altfel publicului soadele cele mai pregnante Ceauşeseu, înfăţişează o presupune pentru oamenii riginalitatea, valoarea ar­ col festiv
de titluri - documente, stu­ hunedorean din numeroase­ rămin cele de atmosferă largă perspectivă dezvoltă­ muncii un proces de rafi­ tistică a operei şi creato­ vers Arii i
dii, articole, creaţii litera­ le colaborări, îndeosebi şi nu cele narative. Ele rii artelor, inclusiv a croa­ nare a sensibilităţii şi de rului ci. 20,10 Toleencic
re, informaţii, relatări etc. versuri, semnate in paginile aduc pe parcurs acele mo­ ţiei plastice chemate să o- creştere a gradului de cul­ — Ce reprezintă o tabă­ 20.35 Teatru
„Mihai V
— referitoare la Avram lan- mente de destindere nece­ tură artistică, cunoscut ră de creaţie în viaţa ju- Octav De
cu. Şi autorii recunosc cu sare meditaţiei şi adincirii glindească realizările ani­ fiind faptul că, societatea «leţului ? 21,50 Din toat;
lor socialismului, a unei
onestitate că bibliografia temei fundamentale, Aurel arte despre popor, pentru noastră pune în centrul a- — în august, la Snrmi- lor). Mel<
lor nu are pretenţia de a D. Câmpeanu dovedindu-se popor. A fost ideca majo­ tenţici omul cu preocupă­ zegetusa a avut loc cea j 22,20 Trlejurna
fi exhaustivă. Din 1972 au astfel un liric in registru ră de la care s-a pornit in rile sale, atitudinea uma­ de-a 15-a ediţie a tabere­
trecut doisprezece ani, timp grav, capabil să creeze nistă fiind o expresie fi­ lor de creaţie pentru pic-
în care e de presupus că ziarului nostru. Volumul de atmosfera proprie dezvoltă­ discuţia cu artistul plastic, rească a epocii — umanis­ tură-grafică. La opt dintre
Ion Cârjoi.
numărul titlurilor a sporit faţă cuprinde treisprezece rii temei : „Se pierde sa- mul socialist. acestea am participat şi eu.
considerabil, poate chiar titluri scrise in răstimpul de tu-n întuneric/ Şi se cufun­ — într-adevăr, arta plas­ O operă care nil trezeş­ Afirm cu toată certitudi­
dublindu-se. La simpla lor două decenii dintre 1962 şi dă in tăcere.../ Povara scîr- tică contemporană încearcă te nici o atitudine estetică nea că ne sînt de un real
trecere in revistă - simplă 1982. Meritul lor stă in fap­ ţiie pe osii/ Cînd pleacă să răspundă acestor dezi­ faţă de ea, n-are nici un folos în stadiul de docu­ bucureşti
şi fatalmente aproximativă tul că, reunite acum intre moţii cu ciubere./ / Făina derate prin trei trăsături efect modelator asupra con­ mentare, de orientare a diopr o gramul
— surprinde insă constata­ aceleaşi coperte, ele se în­ de porumb e gata,/ Rămin definitorii — militantismul, ştiinţei, lipsindu-i capaci­ creaţiei spre temele majo­ La ordinea zii
rea că un număr relativ cheagă intr-un singur poem colibele sărace.../ Urmind caracterul social, umanis­ tatea de sugestie şi simbo- re, tle realizare a schim­ tur*; :,<>(> Bac
Con
liotaririle
restrins dintre aceste scrieri unitar ai cărui lianţi sini căruţele-ncărcate/ Păşeşte mul. bului. de experienţă şi îm­ mările tovară
este destinat copiilor. Lu­ viziunea eroi-tragică şi ma­ omul trist - şi tace". Militantismul se opune bogăţire a patrimoniului Ceauşescu —
crul e de înţeles: persona­ rea dragoste a autorului De un patriotism emoţio­ gratuităţii, plcdind pentru A t e l i e r d e c r e a ţ i e hunedorean cu noi lumări. nostru tle 8,00 ac
ţionară;
litatea lui Avram lancu, ca pentru personajul său. Mo­ nant prin sinceritate, cu o In protocolul semnat îm­ soi; 8,10 Flori
şl evenimentele in prim- dalitatea aleasă de Aurel metrică diversă care il a- promovarea progresului so­ preună cu U.A.P. este pre­ mânuse; 9,00
planul cărora s-a aflat sini D. Câmpeanu este cea na­ pâră de pericolul monoto­ cial, a idealurilor înaintate, văzut un muzeu ai tabe­ •*>'t iri; 9,05 Vâri
Io; 10,00 Hule
atît de complexe, incit rativă, de o naivitate mima­ niei prozodice, alternind re­ dovedindu-şi forţa modela­ lizare. Străduinţa pentru relor, unde să fie prezen­ 10,05 Revista 1
transpunerea lor intr-un tă, lucru liresc dacă ţinem gistrul liric cu cel epic, toare de formare şi lărgire ca arta să se apropie de tate cele peste 200 lucrări 10,io Orchcstr
popor, să-i exprime năzuin­
PUP*
11,0
limbaj care să satisfacă seama de virsta căreia i poemul lui Aurel D. Câm­ a conştiinţei maselor de ţele a fost o constantă a realizate pînă in prezent. >t»r \ Ur
deopotrivă exigenţele artis­ se adresează, o virstă prin peanu sporeşte bibliografia oameni ai muncii. Caracte­ culturii şi civilizaţiei ro­ Din păcate, în tot judeţul tr-un gliiozda
tice şi cerinţa accesibilită­ excelenţă receptivă la na­ literară consacrată lui A- mâneşti. Cu atributele şi nu există un muzeu de Io Lin de ştiri
raţiune. Poemul lui Aurel vram lancu cu o realizare rul social este un act prin artă plastică. colt ural; 12,35
if.
ţii e cit se poate de difi­ D. Câmpeanu, urmind fidel notabilă. caro opera de artă intră în sensurile majore menţiona­ — Ce perspective există folclorului; radio-t
micră
cilă. Orice tentativă in a- evoluţia cronologică a eve­ te, arta plastică hunedo- în acest sens ? Ia I la 3; l
cest- sens se cuvine de a- nimentelor, se aseamănă RADU CIOBANU viaţa cotidiană determinind reană, reflexie în plan ar­ oUV; 16,00 Bu
1K'05 IiUerpreţ
o atitudine estetică com- tistic a realizărilor socia­ — întrebarea vino cît se clntccultii po
lismului, se impune preg­ poate de firesc. în anul vii­ Opereta romă
1 Decembrie 1 9 1 8 nant, de la an la an, în tor, aceste necesităţi ale nard“ de Fio
vieţii spirituale vor fi re­
(«elecţiuni) ; r
peisajul artistic al ţării a
cărei calitate şi specifici­ zolvate prin darea în folo­ Ştiri; 17,05 C;
eial-ectăţcnes<
sinţă a unui spaţiu cuprin-
UNIREA CEA MARE tate sînt adesea consem­ zind o galerie de artă şi că de pronien
înregistrări
nate.
populară; 18,0
— Exislă o influenţă a cinci ateliere de creaţie, in. 20,00 Rad io j ui
(Urmare din pag. 1J * 1 punct avea următorul cu­ artei populare asupra pro­ vestiţii menite să facă e- culturală; 22,0
prins: „Adunarea Naţiona­ priei dumneavoastră crea­ ducaţie estetică prin artă, 22,2» Muzică
ţiunii române în Transil­ lă a tuturor românilor din ţii ? să contribuie la formarea Buletin de şi
Nan stop mi
vania, aducea la cunoştin­ Transilvania, Banat şi Ţara — îmi face plăcere să patriotică a oamenilor mun­
ţa consiliilor naţionale lo­ Ungurească, adunaţi prin cii. Cred că şi lipsa unui
cale hotărîrea — ca, în ter­ reprezentanţii lor îndreptă­ recunosc că m-ara desprins muzeu de artă a prilejuit
men de 12 zile, să se facă ţiţi la Alba Iulia, în ziua din rîndurile mişcării de întîlnirca publicului cu fe­
în toate judeţele ţării ale­ de 1 Decembrie 1918, de­ amatori atunci cînd rn-am nomenul numit Kitscli. Cine
crezut în stare să mă ex­
geri de delegaţi (deputaţi) cretează unirea acelor ro­ prim intr-un mod propriu. — La dumneavoastră con­
pentru „Marea Adunare mâni şi a tuturor teritorii­ Eu m-am orientat spre spi­ deiul a făcut casă bună cu
DKVA : Ari­
Naţională Română", ce lor locuite de dînşii cu penetul. Pe cînd o confir­ lor (Patria) ;
urma să fie convocată în România...". Prezentarea a- ritualitatea ţărănească de mare şi a calităţii scrisu­ teici, tinere
scurt timp. într-adevăr, cestui punct a produs în o bogăţie incomensurabilă. lui ? (A r t -O ; I
peste două zile, la 20 no­ mulţime un entuziasm de De o bună bucată de vre­ — Condeiul l-am folosit Prir şi
s:
--
(Mo
iembrie, este convocată nodescris, toţi fiind cu­ me sînt admirator al ţinu­ mai întîi ca armă împotri­ ni ea zbucium
Marea Adunare Naţională prinşi ca de'„un cutremur tului pădurenilor. Cred cu va ignoranţei şi a prostu­ — sala B);
pentru l Decembrie, la Alba în faţa măreţiei acelui mo­ tontă fiinţa într-o „matrice lui gust, ca apoi să-mi a- căra); Aibinui
Iulia. Cele 10 zile premer­ ment care a liotărît pen­ stilistică" naţională, într-o lunece încet, încet în su­ TitOŞANI : T
gătoare lui 1 Decembrie au tru veşnicie noul destin al artă care prin valoare ar flet şi să deschidă feres­ ring); Fără j:
fost unele din cele mai en­ naţiunii noastre", cum scria putea să se circumscrie cir­ tre. Cuvîntui scris se con­ (Unirea) ; F
(7
Noiembrie
tuziaste, mai înfrigurate şi Un martor ocular. cuitului de valori univer­ stituie într-o realitate faţă Acţiunea 7.uz
mai emoţionante din isto­ Se săvîrşea, astfel, într-o sale. în plastică au izbutit de care autorul este direct VULCAN; Sal
ria românilor din Transil­ atmosferă înălţătoare, cu­ acest lucru Constantin răspunzător, mai ales cînd ceafăru!); LO
Iv
cavalerului
vania şi a întregului popor prinsă de emoţie pînă la Brâncuşi şi Theodor Pal- rul); ANINO.-
român. extaz, prin chibzuinţă ma­ lady. nu e vorba de ficţiune sau torizează stră
încununarea luptei de tură a unui popor chemat — Statutul «le membru al improvizaţie. O carte „Con­ ci tor esc); UR
filme
(Reteza
veacuri a poporului român să-şi hotărască soarta, cel Uniunii Artiştilor Plastici fesiuni la răstimpuri", (cî- Vreau să şti
pentru făurirea unui stat mai însemnat act din isto­ „Transfăgărăşanul — trainică ctitorie a Epocii Ceauşescu reprezintă o consacrare a teva tablete fiind publica­ aripi (Steaua
naţional unitar şi indepen­ ria milenară, dramatică şi şi a păcii" — pictură tic Ion Cârjoi. artistului ? te în „Ritmuri"), se coace RABARZA: I
dent se va săvîrşi la 1 De­ eroică a poporului român. — Să-mi fie iertată lip­ bâtă seara (Mi
cembrie 1918, la Alba Iu­ Referindu-se la actul de sa de modestie, dar a avea o dată cu viaţa şi opera TIK: Marfă fi
Serbările
gala
lia. Cei 1 228 de delegaţi la 1 Decembrie 1918, secre­ E x p o z i ţ i e calitatea de membru al mea plastică. întocmai ca GEOAGIU-I3A
purtau cu ei împuternici­ tarul general al partidului, în proverbul „Para cînd e (Casa de culţi
rea alegătorilor de a vota preşedintele României, to­ La Galeriile de artă ale U.A.P. presupune o consa­ coaptă, cade ea singură". Serbările gal
Unirea necondiţionată şi varăşul Nicolae Ceauşescu Fondului plastic din Deva drei Pa.şea. Expoziţia este crare, artistul avînd deja BRAZI: Astă
pentru totdeauna a Tran­ aprecia : s-a deschis expoziţia de organizată de Filiala Deva. o operă iu spate, continuîn- Interviu consemnat de in familie; c
nopţii
(C
tul
silvaniei cu România. „Unirea a fost încunu­ gravură aparţinînd Micsan- Petroşani a U.A.P, du-şi desăvîrşirea, pe mă- MINEL BODEA ră); SI MERI.
Alba Iulia, oraşul care narea victorioasă a luptei ştiu de ce an
văzuse biruinţa lui Mihai seculare duse de cele mai şui); ILIA; 1
rută (Lumina
Viteazul şi martiriul Iui înaintate forţe ale poporu­
Noua producţie a Casei
Horea şi Cloşca, era, în lui român din Moldova, de filme UNU oglindeşte Cronica filmului ginile operatorului Vivi
ziua de 1 Decembrie 1918, Muntenia şi Transilvania, Drăgan Vasile: nib-negru
cuprins de o frenezie ne- de cărturarii şi marii gîn- cinematografic — pe fon­ este utilizat cu mult dis-
maiîntîlnită. Alături de cei ditori ai neamului, a acti­ dul tragic al secetei din „Amurgul fîntînilor" cernămînt artistic, obţinîn-
1 228 de delegaţi, erau pre­ vităţii desfăşurate de ele­ vara anului 1946 — „pro­ du-se efecte dramatice de
zenţi şi peste 100 000 de mentele revoluţionare, de cesul de clarificare a con­ rale şi simbolice ale luptei parea unui canal de iriga­ umbre şi lumini, făcîndu-te,
participanţi, ţărani, mun­ militanţii socialişti, a as­ ştiinţelor" oamenilor satu­ oamenilor cu seceta, nara­ ţie, şi Culai Piroiu (Mir- parcă, să simţi respiraţia Timpul pr«
azi, 1 dec
citori şi orăşeni veniţi din piraţiilor şi voinţei între­ lui, intr-un moment isto­ ţiunea cinematografică po- cea Diaconu) — fire apri­ secătuită a Bărăganului, cu Vreme frumc
toate colţurile Transilva­ gului popor. Acest moment ric de mari f rămin ţări şi larizînd conflictele in ju­ gă de moşnean, care sapă praful sufocant, cu fîntî- mai mult se:
niei. In timp ce delegaţii epocal din istoria poporu­ prefaceri sociale. „Amurgul rul a două personaje em­ o fin tină înecrcînd o luptă nile-oaze. sufla modera
se întruneau sub preşedin­ lui nostru a deschis noi fîntînilor" reconfirmă-înal­ blematice: Nanu Calotă îndîrjită, de unul singur, „Amurgul fîntînilor" ră- licări pină la s
din
zilei,
ţia lui Gheorghe Pop de perspective, atît dezvoltă­ tul respect al .autorului" (Costel Constantin) — figu. cu inerţia pămîntului şi a mîne, un film de fină a- Temperaturile
Băseşti în sala Casinei, rii forţelor de producţie, său pentru valorile tradi­ ră de comunist vizionar, sărăciei. Nanu Calotă de­ naliză a f rănim ţărilor ge­ prinse intre •
mulţimea cea mare se rîn- ştiinţei şi culturii, cit şi ţionale ale cinematografiei: care, întoi'S in satul său vine astfel simbolul unei nerate de acea oscilare, spe­ noaptea, şi în*
de ziua. Frec\
duia pe cîmpia unde Horea afirmării poporului nostru, epică substanţială, demon­ din Bărăgan, împreună cu gîndiri revoluţionare, fina­ cifică perioadei, între con­ duce ceaţă,
şi Cloşca fuseseră traşi pe a aspiraţiilor sale de pro­ straţie riguroasă, finalita­ tm grup de moldoveni, re­ lul sugerînd şi trezirea con. servarea individualistă şi punere.
roată. gres, a voinţei sale de pa­ te etică vădită — dezide­ fugiaţi din cauza secetei, ştiinţei lui Culai Piroiu, aderarea la destinele colec­ La munte :
în această zi memorabi­ ce, a liotărîrii de a-şi făuri rate către care filmele lui acţionează pentru înlătura­ prietenul său, cît şi a al­ tivităţii — un document e- moaşă, cu c
la, ziua dreptăţii poporului o viaţă demnă, de a trăi Virgil Calotescu au tins rea primarului şi împro­ tor ţărani 'cate oscilaseră vocator despre oamenii u- cal se va p
român, Vasile Goldiş dădu în prietenie şi colaborare mereu. prietărirea ţăranilor, con- pînă atunci. nui început ale lume nouă. cu depunere,
citire „Iîotârîrii" de unire, cu vecinii săi, cu toate po­ Scenariştii au încercat să vingîndu-i pe aceştia sâ-şi Expresivitatea filmului de serviedu ;
hotărî re al cărei prim poarele lumii". surprindă dimensiunile mo- unească forţele pentru să- stă, în primul rind, in imă­ VERONICA PALADE