Page 8 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 8
Vibrant omagiu tovarăşei
PROLETAR1 DIN TOATE TARILE, UMIŢI-VA!
Elena Ceauşescu, militant comunist,
[JUDEŢUL HUNEDCSflA savant de reputaţie internaţională
întrunind cele mai alese le fundamentale ' petrecute sa, chimia, celelalte dome
virtuţi ale fiilor acestui pe toate planurile de acti nii ale ştiinţei, au cunos
pămînt românesc, tovarăşa vitate, şi mai cu seamă în cut. o dezvoltare impetuoa
academician doctor inginer ultimele două decenii poar să, aducind contribuţii de
Elena Ceauşescu, membru tă adine imprimată şi pe valoare la înfăptuirea sar
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL-P C al Comitetului Politic Exe cetea gîndirii creatoare, a cinilor de accelerare a pro
cuţi/ al C. C. al P.C.R., aportului remarcabil al to gresului economic şi social
prim viceprim-ministru al varăşei Elena Ceauşescu la al patriei noastre. Sînt larg
Guvernului, preşedinte al elaborarea şi înfăptuirea apreciate în ţară şi peste
Consiliului Naţional pentru politicii partidului de dez fruntariile ei' rezultatele
Ştiinţă şi Tehnologie, este voltare a patriei, de pro cercetărilor ştiinţifice pro
Anul XXXVII, nr. 8 444 DUMINICA, 6 IANUARIE 1985 4 pagini - 50 bani omagiată la sărbătoarea movare' în viaţa internaţio- prii. Stau mărturie titluri*
zilei salo de de ,,Doc-
naştere. cu tor Honoris
Honoris
profunde sen C a u s a",
timente de ,,M e m b r u
stimă de în titular" şi
treaga noas ^ „Membru de
tră naţiune. llŞj. onoare" a-
Suflet din - cordate do
sufletul nea _ foruri ştiinţi
Trecerea vîrfului de iarnă-o „cotă . popor şi pen : lilfjllli. sitâţi străine.
mului
.său,
fice şi univer-
din
născută
Realizările to-
pentru hărnicia energeticienilor tru popor, varăşei Eleno
pentru
care
Ceauşescu in
nimic nu e
mai, scump W i§W $ Sik cercetarea şi
ingineria chi-
început de an 1985 la invers. Relaţia Imediată rat ing. Ieronim Rusan, decît prospe mică se re-
Centrala termoelectrică stabilită între consum şi directorul I. E. Deva. Pro ritatea pa flectă într-o
Mintia. Cîleva grafice proas producţie, la nivelul unei ducţia trebuie să fie con- triei, tova ifr operă ştiinţi-
pete oglindesc „problema zile, formează un „virf“ ’sţant mare, iar frecvenţa răşa Elena fică impresio-
vîrfurilor" cu care se con între anumite ore. Pe gra curentului electric — între Ceauşescu se . nantă care
fruntă, în nobila activitate ficul unui an, consumul limitele de reglare admisi . constituie in lllii^ îmbogăţeşte
de producere a luminii, toţi maxim (implicit producţia, bile (49,5—50,5 Hz). tr-un exem ||||w. literatura de
energeticienii patriei. Expli necesitatea I) se localizează — Ce sarcini rezultă de plu cu pu F' specialitate şi
caţia porneşte de la ade-" în lunile friguroase • şi cu aici, tovarăşe director ? tere de si sporeşte pres-
vărul simplu că (deocam nopţi lungi... — Pentru economia na ■ bol pentru ./ tiglul inter-
dată!) energia electrică nu — Accsţa este vîrful de ţională, principala sarcină ceea ce î : naţional al
poate fi stocată. Un con iarnă care acoperă apro este aplatizarea - vîrfurilor, seamnă afir
sum mare de energie cere ximativ perioada noiembrie. prin aplicarea unor mă marea femeii >' , ştiinţei româ
producţie pe măsură şi — februarie — n.e-a decla suri organizatorice. Un în societatea ■ neşti. Zeci de
exemplu — executarea în - noastră libe- f' _■>■ lucrări ştiin-
ţifice şi zeci
vîrful de iarnă a reparaţii _ră, socialistă. de brevete de
lor capitale la utilajele Numele to invenţii sini
mari consumatoare de e- varăşei Elena ;. materializate
nergie din industrie. Pen in tehnologii
tru noi — intrarea gru şi produse
purilor în R. K. pe timpul industriale.
verii, astfel ca în vîrful ţionare atit Lucrările sa
de iarnă să producem în de bogate ale clasei noastre le fundamentale în chi
plin energie electrică. muncitoare, de anii cînd tî- laborare şi î mia macromoleculară, a-
năra Elena Petrescu, mun naţiuni. --------------1 celor
Un fapt care ilustrează Printr-o muncă demnă de
ilustrează
pe- deplin-- ^hărnicia şi- res citoare la fabrica „Jagard", titlul de comunist, tovarăşa lalte ramuri ale ştiinţei şi
ponsabilitatea energeticie- se afla alături de tovară Elena Ceauşescu a urcat tehnologiei, suflul înnoitor
şul Nicolae Ceauşescu in
nilor de la Mintia este şi primele rînduri ale luptei treaptă cu treaptă drumul imprimat învăţămîntului cu
acela că reparaţiile capita afirmării, fiind învestită de nosc astăzi o largă pre
le la grupurile nr. 5 şi nr. pentru o viaţă mai bună ţuire şi recunoaştere inter
şi mai dreaptă. Dovedind o partid în funcţii de mare naţională.
6 au fost executate cu io— răspundere, pe care le-a
repede
20 zile mai repede faţă faţă strălucită cutezanţă de gîn- onorat şi le onorează cu Mereu în preajma copii
dire, o uriaşă putere de!
de termenele prevăzute şi muncă şi acţiune, însuşin- deosebită probitate politi lor, a tineretului, înconju-
în condiţii optime de cali că şi civică, fiind pildă prin rîndu-i şi ocrotindu-i cu lu-
du-şi din fragedă tinereţe minosu-i îndemn, tovarăşa
tate. Lă fel, reviziile teh ideile socialismului, cu un pilda faptelor sale. Elena Ceauşescu marchea
nice efectuate la celelalte neasemuit curaj în faţa ori Prezenţa sa activă. la
grupuri şi instalaţii ale căror greutăţi, tovarăşa marile evenimente ale ţării, ză, cu înalta-i personalita
centralei. alături de ctitorul Româ te, epoca pe care o trăim.
întreprinderea chimică Orăştic, secţia 3, piese auto. Ope Elena Ceauşescu a partici De aici, de pe pămînt hu-
ratoarea Natalia Şcrban ocupă un loc fruntaş în întrece pat, în condiţiile aspre ale niei moderne, secretarul
rea socialistă pe atelier, iar „argumentele" sale — nume MARIN NEGOIŢÂ ilegalităţii, împreună cu general al partidului, tova nedorean, unde numele său
roasele piese livrate la export — stau înscrise la loc de răşul Nicolae Ceauşescu, este rostit cu respect şl
cinste pe panoul dc onoare. Foto N. GHEORGHIU cel mai destoinic şi iubit
(Continuare în pag. a 3-a) fiu al naţiunii, tovarăşul intensa şi fructuoasa activi -afecţiune, minerii, siderur-
Nicolae Ceauşescu, la ma tate social-politîcă pe care giştii, energeticienii, con
o desfăşoară în cadrul con
rile bătălii ale clasei mun ducerii de partid şi de stat, structorii, bărbaţi, femei şi
Consfătuirea creatorilor ds artă literară şi plastică citoare- „Ara considerat pentru coordonarea şi în copii, toţi cei ce trăiesc şi
muncesc pe acest înfloritor
întotdeauna că rtu există
satisfacţie mai mare decît drumarea unor domenii de meleag, transmit tovarăşei
In organizarea Comitetu judeţean, reprezentanţi ai nilor ce revin Hunedoarei aceea de a sluji cauza însemnătate capitală, pun Elena Ceauşescu, ia sărbă
lui judeţean de cultură şi organizaţiilor de masă şi din istoricele documente clasei muncitoare, din rîn- în evidenţă calităţile sale
educaţie socialistă, ieri s-au obşteşti, membri ai Uniunii adoptate de Congresul al durile căreia m-am ridicat, deosebite de om politic toarea aniversară, un căl
desfăşurat la Deva lucră Scriitorilor şi Uniunii Artiş XlII-lea al partidului, lu cauza celor mulţi, cauza cutezător, de conducător duros „La mulţi ani, în
rile line; consfătuiri cu tilor Plastici din R.S.R., ai minoaselor perspective ce partidului, a poporului meu" comunist. deplină sănătate"!, alături
scriitorii şi artiştii plastici cenaclurilor literare din le deschide înfăptuirea a- - sublinia tovarăşa Elena Savant de reputaţie in de ctitorul României socia
din judeţul Hunedoara. judeţ, activişti culturali. ccstora în toate domeniile Ceauşescu referindu-se la ternaţională, inginer academician liste, pentru prosperitatea
doctor
Elena
dc activitate.. Primul secre
La jucrările consfătuirii Luind cuvîntul în deschi participarea sa la pregăti Ceauşescu se află de un şi demnitatea României,
au participat tovarăşul derea consfătuirii, tovară tar a adresat creatorilor de rea şi desfăşurarea marii sfert de veac în primele pentru împlinirea viitorului
cald
artă'
hunedoreni
un
Radu Bălan, p. im-secretar şul Radu Bălan a prezentat îndemn de a milita cu manifestaţii de la 1 Mal rînduri ale cercetării în do ei, înălţător prefigurat în
al Comitetului judeţean un edificator tablou al vie pasiune revoluţionară pen 1939 din Bucureşti, meniul chimiei, ramură de documentele celui de-a!
Hunedoara al P.C.H., pre ţii materiale şi’spirituale tru stimularea prin mij- Anii revoluţiei şi construc vîrf, purtătoare a progresu XlII-lea Congres al parti
şedintele Comitetului exe a judeţului, opriridu-se a- ţiei socialiste, transformări lui tehnic, Sub îndrumarea dului.
cutiv al Consiliului popular supi-a obiectivelor şi sarci- (Continuare în pag. a 3-a)
Subliniind sarcinile im nilor şi fîneţelor naturale,
portante ce stau în, faţa Sporirea producţiei agricole şi eficienţei Un obiectiv esenţial în
lucrătorilor ogoarelor - în munca noastră îl consti
•acest an, în cuvîntarea economice - principala noastră preocupare tuie — în lumina hotărî-
rostită la Consfătuirea de rilor Congresului al XIII-
lucru pe problemele, agri lea al partidului şi a cerin
culturii din luna decem co-materiale, în anul tre ■ sarcinile ce ne revin . în Chimice. Potrivit progra vor fi introduse în circui ţelor formulate de secreta
brie a anului trecut, secre cut unitatea noastră a ob anul 1985, au fost dezbă mului de lucrări de îmbu tul productiv agricol. rul general al partidului —-
tarul general al partidului, ţinut -cele'mai mari pro tute .şi stabilite, cu oame nătăţiri funciare, avem cu Deoarece în acest an vor aplicarea cu fermitate a
t o v a r ă ş u 1 Nicolae ducţii, ceea ce ne-a permis ni; muncii, o serie de mă prinse peste 80Q hectare în fi date în funcţiune încă prevederilor noului meca
Ceauşescu, ■ a cerut ca în să livrăm ţa fondul deAstat suri politico-organizatoricc acţiunile de corectare a aci trei ferme de vaci eu lap nism' economico-îinanciar,
treaga noastră agricultură peste o 700 tone cereale, şi tehnico-economice meni dităţii solurilor-şi de scari- te, cu un efectiv total de situînd criteriile rentabili
să se dezvolte pe baze in 2 200 tone cartofi, mai mult te să asigure punerea tot ficare în vederea îmbună- 2 400 bovine, iar efectivul tăţii şi eficienţei produse
tensive, de înaltă eficien de 21 000 hl lapte, 500 to mai bună în .valoare a re năţirii regimului hidric. în de ovine Va ajunge la lor şi întregii activităţi a
ţă, acesta constituind' un ne carne, 20 tone lînă şi zervelor de creştere a pro acelaşi timp, la cele 900 ha 15 000 exemplare, sîntem unităţii în centrul preocu
imperativ fundamental al alte. produse. Important de ducţiei agricole la hectar şi pe care s-au extins desecă preocupaţi să creştem con părilor tuturor şefilor de
noii revoluţii agrare. în relevat este însă faptul că în sectorul zootehnic. Un rile în anul trecut vom mai siderabil producţia la fu ferme, sectoare şi fiecărui
făptuirea obiectivelor res de pe loturile cu culturi accent deosebit punem pe raje, astfel îricît să spo om al muncii. Punînd în
pective reprezintă o preo intensive am realizat pro ridicarea potenţialului pro adăuga încă 200 ha în acest rim şi cantităţile de lapte, valoare întreg potenţialul
cupare de prim ordin şi ducţii ce au depăşit 8 000 ductiv şi pe gospodărirea an. De asemenea, avem sar carne, lînă şi alte produse uman şi material de care
pentru colectivul de oameni kg- porumb ştiuleţi şî 35 000 cu chibzuinţă a pămîntului. cina să extindem supra livrate la fondul de. stat. dispunem, vom asigura ri :
ai muncii de la întreprin kg cartofi la hectar, punînd O dată cu efectuarea ară-' faţa arabilă cu încă 60 de în mod deosebit .vom ac dicarea la cote superioare
derea agricolă de stat astfel în evidenţă însemna turilor pe cele 1 550 ha hectare, iar pentru îmbu ţiona pentru creşterea pro a activităţii economico-fi-
Haţeg: tele posibilităţi de a. spori destinate însămînţărilor de nătăţirea pajiştilor naturale ducţiei la hectar pe cele nanciare a unităţii noastre,
Acordînd atenţie sporită recoltele în acest an. Ana- primăvară, s-a făcut şi 1 700 ha destinate produ
folosirii cu eficienţă tot lizînd temeinic rezultatele fertilizarea terenurilor res vom efectua lucrările ne cerii nutreţurilor, pe ridi Ing. GH. RÂILEANU
mai ridicată a bazei tehni dobîndlte în anul trecut şi pective cu îngrăşăminte cesare pe 250 hectare, ce carea randamentului păşu directorul l.A.S. Haţeg
