Page 6 - Drumul_socialismului_1985_04

Pac,. ? DRUMUL 3Uv.rRU3muLui r

EPOCA NICOLAE CEAUSESCU CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
---■-------- ....................... , . , , I, | 9
v 1T1 :
epoca marilor împliniri socialiste Ritm intens de lucru si calitate
*
împliniri fireşti într-omare familie ireproşabilă la însămînţări!
(Urmare din pag. 1) erărilor de pregătire a te- hotărîte pentru producerea
O dată cu intrarea in Ceauşescu, secretarul ge­ Leonorei Belea, nu am pu­ renului şi la semănat, in­ întregului necesar de fu­ 20,
producţie, la 1 iunie 1969, neral al partidului, pre­ tut discuta. Nici cu ingine­ Iuţilor agricole să organi­ ginerii şefi şi şefii fermelor raje, în sortimentele pre­ 21,
a recţiei prelabricate din şedintele Republicii, privind rul llie Motorga, şeful sec­ zeze judicios toate acţiu­ au obligaţia să supraveghe­ văzute, asigurînd chiar şi 21,
beton, Io Bircea se puneau îmbunătăţirea permanentă ţiei prelabricate. Se află nile, să asigure mobilizarea ze zilnic întreaga activitate o rezervă de nutreţuri. •
boz ele unei noi unităţi e- a activităţii productive, şi-au arnindoi in China, la pune­ generală a locuitorilor sa­ din cîmp, respectarea nor­ La fertilizarea şi curăţarea SU
conomice, a unei ramuri aliat materializare concretă rea in funcţiune a unei fa­ telor la lucrările agricole melor de densitate stabi­ păşunilor şi fîneţelor să
industriale noi pentru jude­ la I.M.C. Deva. Pentru rea­ brici de b.c.a., pe care tot şi să urmărească în cîmp lite pentru fiecare cultură. fie făcută o mobilizare ge­ E£Bi
ţul nostru — cea a materia­ lizările bune obţinute an ei, împreună cu alţi trei modul cum fiecare forma­ ® Atenţie deosebită se cerc nerală a locuitorilor sate­
lelor de construcţii. Era de an, centrala şi ministe­ meseriaşi, au montot-o in ţie de lucru îşi îndeplineş­ la sortatul seminţei de lia I
upa dintre primele ctitorii rul de resort au declarat-c cursul anului trecut, unele te sarcinile ce-i revin. ® cartofi. ® In timpul cel lor. © Acţionînd în spirit ne
ale „E p o c i i Nicolae unitate etalon pe ţară, iar piese, instalaţii, subansam- Pe baza analizelor operati­ mai scurt să fie încheiată dc ordine şi disciplină, su •zii.
Ka
Ceauşescu" pe harta in­ oamenii se străduiesc să ble fiind realizate la I.M.C. ve, să se acţioneze ener­ fertilizarea şi gruparea cul­ fie organizate din timp ta­ Hă
dustrială a Hunedoarei so­ onoreze zi de zi această Deva. gic în scopul realizării u- turilor. 0 Grijă deosebită berele dc vară, adăpătorile, ior
cialiste. Apoi, dezvoltarea preţuire a muncii, această „La secţia b.c.a., relevă nor viteze zilnice sporite se cerc la realizarea cul­ Ce
şi modernizarea unităţii au răspundere majoră. maistrul principal Todor la pregătirea terenului şi turilor intensive. ® Se adăposturile pentru oameni mu
zai
venit liresc, rapid, in lanţ. Vorbind despre oameni, Mihacea, împlinirile de ul­ la însămînţări. ® In fiecare reaminteşte că este inter­ şi animale. ® Este necesar la
S-au construit pe rind, la trebuie notat că media de timă oră sint asimilaieo unitate să fie respectat zis puşunalul culturilor în- să se organizeze temeinic llc
rie
intervale scurte de timp, virstă o colectivului nu de­ pompelor instalaţiei hidrau­ cu rigurozitate planul de sămînţatc în toamnă. stringerea furajelor culti­ Bu
secţiile de polistiren expan­ păşeşte 25 de ani, că mulţi lice de la poduri, o inge­ cultură. - Hă;
dat, de b.c.a., de panouri s-au Împlinit - profesional nioasă liotă de absorbţie, Atenţie deosebită vate pentru masă verde. lor
mari. folosirea pulberii de alu­ Calitatea lucrărilor — ® Animalele să fie bine ştii
ror
— A z i , întreprinderea miniu indigenă in locul ce­ obiectiv prioritar producerii hrănite şi îngrijite pentru ril<
inr
noastră realizează o gamă Două decenii lei din import, recuperarea furajelor creşterea producţiei de cor
largă de materiale de con­ de prefaceri şi relolosirea şlamului şi a © Cunoseînd faptul că lapte şi evitarea pierderii •ştii
strucţii — de la vată mine­ înnoitoare resturilor de b.c.a.". „Şi, nu este îngăduit nici un © în fiecare unitate a- Iul
rală şi cahle de teracotă, pe meleagurile căutările noastre pe linia rabat de la calitatea lu- grieolă se impun măsufi produşilor. li n
pină ia tuburi piemo, stilpi diversificării şi asimilării, a de
sec
LEA şi panouri din beton judeţului îmbunătăţirii calităţii pro­ COI
— subliniază Olimpiu Ma­ Hunedoara duselor nu se va opri aici, 12,4
tei, inginerul şei al unităţii. adaugă noul şef al secţiei, Luni. după-amiază am front de lucru pentru se­ Bolea fiind cel care execu­ dio
ia
ing. Gheorghe Florian. Cei
In,multe locuinţe din judeţ, şi social - in această fa­ efectuat un raid anchetă mănat' porumbul. împreu­ tase lucrarea de calitate Uiţi
in 'întreprinderi industriale brică modernă. In ultima aproape 200 de oameni, in unele cooperative agri­ nă cu mecanizatorii Chită pe 12 ha ip tarlaua ele Ia şlii
şi sisteme de irigaţii este vreme 25 de lucrători au dintre care mai mult de ju­ cole din C.'.U.A.S.O. I ] iu. Şerban, Maxim Brumar şi „Pasarelă". Fratele său, ini
incorporată şi o părticică absolvit cursurile liceului mătate sint membri de urmărind iţ^oclul cum se Traian Crişan se afla Romulus Bolea, efectua er- de
din munca lucrătorilor de seral, iar 27 ou urmat In­ partid, sint in măsură să munceşte ţa pregătitul pa­ Gheorghe. Suba. preşedin­ bicidzrea totală pe supra­
la I.M.C. Deva. stitutul de subingineri de dcbindească noi şi impor­ tului germinativ şi semă­ tele unităţii. feţele ee urmează a fi se­ Tr;
Tehnicianul losil Curtean, la Hunedoara, loarte mulţi tante succese. Pentru că nat. La .C.A.P. Burjuc. plan­ mănate în continuare cu la
de la biroul plan, cu care s-au policalilicat, fiind azi marfa noastră - b.c.a.-ul La C A P. 11in se acţio­ tatul cartofilor îl efectua, sfeclă, iar mecanizatorii că:
- este tot mai solicitată şi
A
poposim in citeva dintre in măsură să practice mai apreciată". „Preocupările na pe mai multe fronturi, în „Ţarina Tisei", meca­ Ti ti Burza şi Octavian UOl
secţiile intreprinderii, ne multe meserii ori să lucreze în tarlaua ..La Piatră", pe nizatorul Gheorghe Beiea. Şi n den pregăteau patul ' 11 f
I spune că exigenţele spori­ la mai multe maşini. colectivelor din secţii şi a- un teren foarte bine pre­ germinativ eu discurile. Coi
teliere, vizind reproiectarea Pină luni seara el încheia­ A
te ale activităţii de inves­ Leonora Belea, operator şi modernizarea producţiei, gătit, mecanizatorul Sabin se lucrarea pe o sup-afaţă La C.A.P Lăsau, meca­ 20, <
tiţii au impus continua di- chimist la secţia b.c.a., şi promovarea progresului teh­ Crişan. asistat de inginera de 12.hu. La rindu! său. nizatorul losif Munduea RTi
versilicare şi perfecţionare membru al consiliului oa­ nic sint susţinute perma­ Dana Socolovschi, şefa fer­ Virgil Todosin, care semă- semăna trifoi în cultură as­ prr
a producţiei de mat'eriale menilor muncii, este doar nent, cu bune rezultate, de mei vegetale, planta car­ cunsă pe tarlaua „După tc
de construcţii, s-au asimi­ unul dintre sutele de per­ către lucrătorii din colecti­ tofi. Remarcăm buna orga­ Viădoni". iar in „Gura li­ int
lai o serie de piese de sonaje care şi-au aliat ros­ vul de proieci-are", spunea nizare a muncii — sacii C.U.A.S.C. IHA vezii", Rubi Sîrbu pregă­ (al
schimb care incinte se im­ tul muncii şi al vieţii la ing. Petru Gruti, şeful a- cu cartofi de sămînţa erau tea grădi năreşte terenul v\]
nu
portau, producţia şi-a a- I.M.C. Deva. „Am venit in cestui compartiment. depozitaţi la ambele ca­ pentru semănatul sfeclei 23,‘
daptat lapid, din mers, teh­ 1975 in ‘întreprindere, ca Intr-adevăr, in fiecare pete ale tarlalei — şi, mai na. sfecla de zahăr în „Ţa­ furajere pe o suprafaţă de ştii
rina Tătăiăştiului'V pusese
nologiile de lucru la cerin­ muncitoare calilicată. Apo> secţie, in ateliere şi labo­ ales, calitatea lucrării pe sămînţa sub brazdă pe mai cinei hectare. La riadul Iui.
ţele actuale ale beneficia­ am urmat liceul seral, ratoare, in compartimente­ cele 8 ba unde tuberculii mult de 10 ha. mecanizatorul loan Troz- SE?
rilor. ,,Dacă ar li să lacom mi-arn perfecţionat pregăti­ le funcţionale, munca are au fost încorporaţi în sol. Pe ogoarele cooperativei noi eu un M.I.G., fertiliza
o comparaţie in timp, am rea, m-am căsătorit aici, ţeluri precise, oamenii gîn­ în tarlaua din „Ţarină" din Bretea Mureşană. se­ cu îngrăşăminte organice &&
putea spune că intr-un de­ cu un coleg, electrician, a dese şi creează, producţia se insăminţa sfecla de 12 ha de teren din grădi­ r
ceniu (1975-1985), produc­ făcut şi el liceul, am pri­ cunoaşte ritmuri constante zahăr. Lucrarea o efectua mănatul sfeclei de zahăr na de legume. (i*
ţia industrială a intreprin­ mit un apartament, sintern de dezvoltare. Sarcinile cu­ mecanizatorul loan Neleg i îl efectua mecanizatorul Lucian Deliol. inginerul rii
m
derii aproape s-a dublat, fericiţi. întreprinderea este rente de plan, obiectivele Aici era prezent şi loan Nicolae Petrusc. şef al S.M.A. Ilia, sublinia
arăta tehniciană Gabriela a doua noastră familie". stabilite de Congresul al C'ionea. inginerul şef al u- Activitate intensă am în- eă din punct de vedere al
Dragnea, iar productivita­ A doua caso este I.M.C. Xlll-lea, indemnurile şi o- nităţii, care preciza că s-a lilnit şi pe ogoarele G A.P. utilajelor agricole şi com­ ur
tea muncii o crescut in rit­ Deva şi pentiu Ana şi Ma­ rientările date de secreta­ pus sămînţa sub brazdă pe Gurasada. După ce ter­ bustibilului, cit şi,a! orga­
muri de-a dreptul spectacu­ rian Turică, pentru Crengu­ rul general al partidului, to­ dă de ha din cele iiO de ha minase de semănat cele nizării activităţii (mecani­
loase. Numai in acest an ţa şi loan Samoilă, pentru varăşul Nicolae Ceauşescu, planificate. în „Luncă" cinei hectare prevăzute cu cii Vass Geza şi Teofil
va trebui să lie cu circa 8 zeci de alte familii tinere capătă finalitate zi de zi, mecanizatorul Dănilă Ro­ sfeclă furajeră, mecaniza­ Tismote asigură perma­
la sută mai mare lată de întemeiate in climatul fer­ intr-o atmosferă de anga­ man se afla la semănatul torul Tiberiu Slăriiş intra­ nent asistenţa tehnică pe
1984". til de muncă şi împliniri al jare proprie colectiveloi trifoiului în cultură ascun­ se din plin In insămînţatul întregul consiliu unic), iui
lu
există toate condiţiile pen­
îndemnurile şi indicaţiile acestei întreprinderi. muncitoreşti fruntaşe, aşa să, iar în tarlaua din „Va­ sfeclei de zahăr. lucrare tru a se încheia în timpul i’f
pe care o înc heiase pe 20
le" o formaţie de trei trac­
dale in repetate rinduri Cu Gheorghe Belea, c-um este şi cel al I.M.C. toare, dotate cu un com­ de ha. Şi aici plantatul cel mai scurt s miănăturile Ci
clasei noastre muncitoare m e s e r i a ş de 'bază Deva. bina tor şi două discuri, cartofilor se desfăşura din de p imăvara (l.
])
1
de către tovarăşul Nicolae la secţia b.c.a, soţul DUMITRU GHEONEA MiRCEA LEFÂDATU r«T
pregătea terenul, usigurîhd plin, mecanizatorul Remus
Ti
ui
\i«
Simpozion „ta! sUM al fs^05Î — c\
a
li
fi­
ii
Din itului. De
„Sintem conştiente că tcin — relevate in comu- în lunile ianuarie şi fe­ restea de diverse specii, schimb, condus de Con­ cţtva timp ni s-a defectat c;
stalulul de care benefi- nicarea susţinută de bruarie, activitatea Unităţii traverse, lăzi de fag şi de stantin Mureşan. „Şi cînd şi macaraua, aşa că încăr­ ri
eiem est" materializarea Marin Pele. preşedintele forestiere de exploatare şi ruşinoase, însă am rămas vremea a fost mai grea, carea şi descărcarea vagoa­ «
politicii ştiinţifice, urna- Tribunalului judeţean, transport Orăştie, din ca­ restanţieri la cheresteaua noi ne-:m organizat bine nelor este foarte greoaie.
nişte, revoluţionare a rolul femeii — mame. po- drul I.F.E.T. Deva, nu s-a de fag, la b u ş t e n i lucrul în parchete şi ne-nm ~Nc-nr trebui mai multe G
partidului, a consecvenţei sibilitnţile create de n-şi derulat la nivelul planului. de ruşinoase şi buşteni de depăşit ritmic planul, ară­ vagoane cu pereţi demon- C
eu care secretarul său creşte si educa fiii — Deşi în martie s-a lucrat fag, la export. Deşi planul ta Napoleon Negru. Voiri tabili. La' j'îndul nostru pu­ ri
(i
general, tovarăşul Nicolae comunica-ea dr. Ileana bine, renlizîndu-se planul pe acest an este cu peste munci şi mai bine în lu­ tem să ne organizăm mai
Ceauşescu. reţinu.n/a Gheorghel*. vicepreşedintă la unii indicatori şi produ­ '35 000 mc masă lemnoasă nile viitoare". Dintre bri­ bine activitatea de incăr- L
pentiu înfăptuirea egali- a Comitetului municipal se fizice si recuperindu-se mai mare decât in 198-1, găzile de la Grădişte s'e care-deseăreare a vagoane­
talii depline intre reia- P 'va al femeilor, ::u ofe- din restanţe, primul trimes­ avem condiţii ca să lucrăm evidenţiază cele conduse lor". E
ţeni. pentru afirmarea rit participantelor la sim- tru a fost încheiat cu Li­ Şi în secţia de paeindus-
potenţialuţui creator al pozion — reprezentante nele nerealizări. AN PECtSiV AtACTlIAili I.III laWIUWĂL trializaae este multă mate­ E
femeilor". Acest adevăr ale tuturor unităţilor e- — Atît în sectoarele de rie primă, oamenii sint
n revenit ca un laitmotiv conomico-soeiale din De- exploatare de la Sibişek şi IEEnH332LII!HuI harnici şi lucrează cu spor. ti
in lucrările simpozionului va — tabloul măreţ al Grădişte, cit şi în secţia „Ne vom mobiliza exem­
pe care „.Comitetul numi- împlinirilor din aceşti ani. de industrializare a lem­ U.F.E.T. O R Ă S T 1 E plar in muncă, sublinia r«
l<
eipal Deva al femeilor Intervenţia prof. Zoe Za- nului şi în sectorul de u- ing. Cornel Pricăjan. şeful v
1-a organizat luni. după- hurie — „Chipul femeii în tilaj tehnologic şi piese de secţiei, pentru a recupera c
amiază, la casa de cui- literatura actuală" — a schimb ne-am organizat în tot mai bine în continua­ de Gheorghe Voican şi restanţele şi a ne înde­ îi
ci
tură. in semn de omagiu fost o evocare lirică de mod corespunzător lucrul Valerinn Dumitrescu. „în plini ritmic sarcinile. Un V
adus preşedintelui Rcpu- profundă sensibilitate, în luna martie şi am obţi­ re, să recuperăm tonte ianuarie am exploatat doar accent cu totul deosebit îl P
blicii la reinvestirea sa impresionant susţinută de nut o serie de rezultate •restanţele pină la sfîrşitul 1G2 mc, în februarie 1450 vom pune pe realizarea ex­ V
în suprema funcţie de momentele muzicale in- bune, releva ing. Nicolae semestrului I şl să înche­ mc, iar în martie aproape portului, deoarece marfa p fi
stat, in semn de recu- terpretate,. la înalte cote iem acest ultim an al cin­ 1 800 mc, relevă Gheorghe noastră este solicitată şi a- 3
noştinţă pentru condiţia calitative, de studentele Todor, directorul U.F.E.T. cinalului cu planul înde­ Voican. Acum lucrurile preciată peste hotare”. n
li
nouă de care femeia se clujene Maria Z. Voişan Orăştie. La sfîrşitul trimes­ plinit, chiar depăşit la toţi merg de la bine in sus". . Colectivul de la U.F.E.T. d
bucură în anii ce poartă — vioară, Cornelia Fucec trului I ne-am îndeplinit indicatorii. în marele depozit final Orăştie este puternic mo­ n
pecetea gîndirii şi acţiu- — pian („Balada" de Ci- prevederile la „ producţia Pină acum, cele mai bu­ există foarte multă masă bilizat la recuperarea în
nii secretarului general al prian Porumbescu, „Ta- marfă, am realizat supli­ ne rezultate le au sectorul lemnoasă, transformată în ccl mai scurt timp a res­ u
partidului, t o v a r ă ş u l rantela" de Wieneavvschi) mentar 3 000 mc stejar, 800 de exploatare Sibişel, con­ sortimente, conform preve­ tanţelor acumulate în luni­ 1
Nicolae Ceauşescu. Noul şi de apreciatul grup mc lemn de mină, 500 to­ dus de Gheorghe Susan — derilor planului, bine rîn- le ianuarie şi februarie şi r
statut al femeii hunedo- vocal folcloric al elevelor ne lemn de foc,. 207 mc din cadrul căruia se evi­ duită, dar aşteaptă cam încheierea anului cu pla­ s ■\
denţiază brigada lui Na­
rene în viaţa economică Liceului pedagogic din lemn „C.R.“ (construcţii nul îndeplinit exemplar la l
a judeţului, condiţiile dc Deva. rurale), 59 tone mangal, poleon Negru şi toate for­ mult expedierea către be­ toţi indicatorii. fi
neficiari. „Din lipsa vagoa­
muncă şi afirmare a aces- LUCIA LICIU ne-am făcut planul — cu maţiile maistrului Ion Cri­ \
unele uşoare depăşiri — şan şi sectorul de utilaj nelor, spune Viorel Mora- G. DINU