Page 5 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 5
i . rr-
‘tg&zâ - gsssa
■ a.,;c;v, ; '
DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTEI
--------------------------------------------------------------------------------------------------------- —--------ţ
I
Loc fruntaş near] avans Ia lucrările Rod al unei
de deschideri a noi cîm- I
pe ţară puri miniere. activităţi susţinute
După cinci luni de Cu principalii De Ia tovarăşul Con- )
muncă din acest an, stantin Văetuş, secreta- i
colectivul muncitoresc de indicatori depăşiţi rul Comitetului sindical?
la Exploatarea minieră pe C.S. Hunedoara, aflăm 1
Mintia—Veţel continuă să că după cinci luni de i
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C se situeze pe un loc frun Colectivele de muncă muncă din acest an, locul ?
taş pe ţară în întrecerea de la întreprinderea me I in întrecerea socialistă J
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N socialistă. Punctajul acu canică Orăştîc acţionează a siderurgiştilor este o- y
mulat se d a t o r e a z ă neobosit, zi de zi, în ve cupat de uzina nr. 5, ur- i
depăşirii substanţiale a derea materializării orien mată de uzina nr. 0 şi /
principalilor indicatori tărilor şi indicaţiilor se uzina nr. t. Dintre secţii, j
Anul XXXVII, nr. 8 569 DUMINICA, 2 IUNIE 1985 4 pagini - 50 bani de plan : producţia fizi cretarului general al cu cele mai fructuoase rea- li
că, producţia marfă vîn- partidului, t o v a r ă ş u l lizări se numără strungă-?
dută şi încasată, producti Nieolae Ceauşescu, cu ria de cilindri, aer-gaz şi ?
vitatea muncii, în timp ce privire la îndeplinirea aglomcratorul nr. II. Fi- ţ
cheltuielile totale la 1 000 exemplară a planului Pe
CAMPANIA AGRICOLA Di VARĂ lei producţie au fost re acest an, reuşind să obţi (VASILE GRIGORAŞ, co
nă realizări bune în pro
duse simţitor.
respondent).
ducţie. în cele cinci luni
Cărbune trecute din acest an, har
nicii constructori de ma Piese auto
Să se acţioneze cu toate forţele la întreţinerea peste plan şini din Orăştie, printr-o recondiţionate
organizare corespunză
culturilor si la recoltatul furajelor! Minerii din brigada toare a muncii în secţii Oamenii muncii de la \
condusă de Anton Florea,
şi ateliere, o aproviziona
Atelierul de reparaţii auto ţ
de la sectorul IV al mi re ritmică cu materii pri din Brad depun eforturi i
—' Pinii la această dată Vasilc Oancea, Lazăr O- Pe inginerul şef al C.A.P.. nei Lonea, au 3 000 tone me şi materiale, o mobi intense pentru a recon- ?
— preciza Valeria Iancu, nea, Dorcl Stanciu, Ohe- Ţcbea, Ştefan Moise, l-am de cărbune extras peste lizare plenară a tuturor diţiona un număr cit mai \
inginerul şef al C.U.A.S.C. rasim Borcea şi alţii au întîlnit în tarlaua de „Pes plan, de la începutul a- forţelor şi-au depăşii însemnat de piese de l
Brad — în unităţile din recoltat, pînă vineri du- te Criş“, unde mocan: • to schimb şi a le reintrodu- ?
consiliul nostru s-a înche tul Ilic Brezcştcanu efec nutui. De la acelaşi sec sarcinile de plan la pro ce în folosinţă. De Ia în- J
iat rebilonatul 1 şi prăşi- pă-amiaza, trifoiul de pe tua prăşitul mecanic al tor, minerii brigăzii lui ducţia globală cu 2 la ccputul anului aici au I
tul manual al cartofilor, mai mult de 8 ha din ce porumbului. „Cu ce am fă Grigore Mîndruţ vin pu sută, la producţia marfă fost recondiţionate 2221
cut astăzi — preciza in
(acolo unde au fost plan le 15 cultivate. ternic din urmă. Plusul cu I la sută, la pro cutii de viteză, 299 elec-1
taţi manual) pe întreaga ginerul — avem prăşite
suprafaţă cultivată. De a- peste 35 de ba din cele lor se ridică la 2 500 tone ducţia marfă vîndută şi tromotoare, 105 compre- 1
scinenea, praşila I manu C.U.A.S.C. 44 cultivate. La cartofi şi cărbune. încasată cu 3 la sută, la soare de aer, 138 cri-!
ală la sfecla furajeră a la sfeclă, rebilonatul 1 şi La pregătiri, minerii strunguri cu 2 la sută, curi a u t o hidraulice, *
BRAD praşila manuală le-am ter
fost finalizată pe toate ce minat cu două zile în ur din brigăzile lui Anton la Jjic.se de schimb cu un marc număr de alter- \
le G8 ha însămînţate. In mă. Meritul este' al meca Mihai şi Ştefan Goangă 21 «a sută, iar-Iu total natoare, grupuri diferen- y
prezent se acţionează in_ Pe terenurile A.E.I. Bir-
tens pe terenurile cultiva tin recoltatul furajelor era nizatorului Nîeolac Borcea au realizat cîte 108 şi. investiţii i 22,0 la ţiale, alte <Lese de ţ
te cu porumb, unde praşi în toi. Mecanizatorii Flo şi al cooperatorilor noştri respectiv. 131 metri li- sută. schimb. ^
la I mecanică este efec rin Cristea şi Vasile Bor care au acţionat eu răs i
pundere şi la timp!"
tuată pe 235 Im şi cea ma za au recoltat lUcernă şi
nuală pe 127 ha, la recol trifoi cio pe aproape 43 de în ziua documentării
tatul furajelor, la întreţi ha, iar în tarlaua de la noastre am întîlnit în cîmp
nerea culturilor legumicole „CanVn“ lucrau cosaşii numeroşi cooperatori care MOZAIC
şi, în unele unităţi, la e- din satul Lunca Moţilor, DUMINICAL ASTĂZI, LA COSTEŞTI, ARE LOC CEA
fectuarea prăşi lej a Il-a în fînarelo unităţii sînt MIRCEA LEPĂDATU
mecanice şi manuale. depozitate 40 de tone de (pagina a lll-a) DE-A XVII-A EDIŢIE A MANIFESTĂRII
Tai C.A.P Iiibiţa meca fin (Continuare in pag. a 2-a)
nizatorul Nieolae Iliuţă a POLITICO-EDUCATIVE :
încheiat de executat cel de
al doilea rebilonat la car
tofi pe întreaga suprafaţă „Întîlnirea tineretului
cultivată Maria Miheţ, in
ginerul şef al cooperativei,
ne spunea că şi la sfecla cu istoria"
furajeră praşila întîi s-a
încheiat, cum, de altfel, a pentru părintele iubit al
fost efectuată praşila T me
tineretului, secretarul gene
canică pe toate cele 30 ral al partidului, preşedin
de ha cultivate cu porumb. tele ţării, tovarăşul Nieolae
Mecanizatorul Mircca Cim Ceauşescu.
poaie a fost cel care a c- Din bogăţia tematică a
xeeutat lucrarea în timp programului manifestării,
record, şi în condiţii de ca „intîlnirea tineretului cu is
litate. Vineri, cooperatorii toria — Costeşti ’85” — a-
au lucrat la prăşitul ma ducem in atenţie :
nual al porumbului. No • drumeţii la cetăţile da
cice Grădişte, Costeşti şi
tăm pe cîţiva dintre cei
Blidaru ;
mai harnici care au înche Locurile de sorginte a • evocarea cu tema
iat deja praşila pe terenu neamului românesc — ce „Complexul cetăţilor daci
rile repartizate : Elena Ca ~ - ~i> ţ* tăţile dacice din munţii O- ce din munţii Orăştiei —
~ '•* : m răştiei, amfiteatrul natural loc de geneză şi civilizaţie
zan, Ioan Cor, Ilie Jula,
ol Costeştiului — îşi aşteap a poporului român", susţi
Lucreţia Stanciu, Toader tă, azi, 2 iunie 1985, ca în nută de prof. univ. dr. Ioan I
Clej şi alţii. fiecare primă duminică a Glodariu, de la Universi- 3
în tarlaua „La punţi" ie C.A.P. Geoagiu. Mecanizatorul Petru Perla, împreună cu un grup de cooperatoare lunii iunie, de 17 ani în tatea „Babeş-Bolyai" din J
şiseră bărbaţii la coasă. din brigada legumicolă, surprinşi în timpul plantării răsadurilor de vinete. coace, oaspeţii — tineri Cluj-Napoca ;
Foto N. GHEORGHIU muncitori, elevi, studenţi • ' spectacolul-evocare '
Cooperatorii Liviu Stanciu. din toate colţurile ţării. „Cinstire patriei", după un |
Comitetul judeţean Hu libret de Eugen Burza, în
s
nedoara al Uniunii Tinere coregrafia lui Mircea Ocoş '
Noile obiective siderurgice ale Hunedoarei — tului Comunist a ’piţjtit şi regia iui Vasile Cheve- j
in detaliu pentru această reşan, la care îşi dau con- 3
a XVII-a ediţie a „întîlnirii cursul ansamblurile „Silva- J
o „platformă" a hărniciei constructorilor tineretului cu istoria" un na", al Casei de cultură |
s
Deva, „Ardeleana" al Clu-
program deosebit de atrac
tiv, în măsură a răspunde bului Siderurgistul Hune- |
Platformele fierbinţi ale te superioare de calitate şi zeze noi capacităţi care vor trul Nolică Mariş — au fost celor mai înalte exigenţe. doara, „Doina Crişului" al .
Hunedoarei se afla într-o e- in devqns a acestor comple da producţii importante pen terminate încă de anul tre Avind loc în anul pe care, Casei de cultură Brad şi I
voluţie continuă. Bineînţeles, xe lucrări, cu consumuri spe tru economia naţională. cut (subsecţia rectificare naf la iniţiativa generoasă a „Doina Mureşului" al Ca- J
nu este vorba de tempera cifice cit mai reduse îndeo Un astfel de obiectiv este talină, depozitele de gudron României socialiste, Orga sei de cultură Orăştie ; j
turile fizice — acestea sînt sebi la resursele energetice şi cel intitulat (in proiecte) şi uleiuri, de naftalină cris nizaţia Naţiunilor Unite a • gala laureaţilor con- 1
tot atit de înalte, adică res - sînt cîteva din sarcinile „Mărirea capacităţii de dis talizată), iar altele recent, hotărît să îl declare An In cursului interjudeţean al J
pectă nivelul STAS-urilor —, principale pe care ni le-a tilare a gudronului". Prac- in luna aprilie 1985. La sub ternaţional al Tineretului, creatorilor de poezie revo- 1
ci de înnoirile şi moderniză secţia distilare gudron şi manifestarea de astăzi ca luţionar-patriotică „Sub fia- ■>
rile dinamice de care bene cristalizare naftalină, precum pătă semnificaţii deosebite, muri de partid biruitoare" |
ficiază, în anii fertili ai „E- Ritm şi calitate în realiiarea şi la cea de tratare termică menite să confirme, o dată şi a festivaiului-concurs în-
s
pocii Nieolae Ceauşescu", a smoalei s-a lucrot perma în plus, sentimentele nobi terjudeţean de muzică I
siderurgia centenară a Hu INVESTIŢIIIOR nent în trimestrul întîi, nu a le ce caracterizează tine populară „Voci tinere" ;
nedoarei. fost nici o întrerupere. In retul ţării noastre — înaltă • mult aşteptatul spec- »
cinstea zilei de 1 Mai a fost preţuire trecutului glorios, tacol de muzică şi poezie, 1
— Adăugăm mereu alte şi
alte capacităţi de producţie trasat secretarul general al tic, s-a construit încă o dis •aprins focul la cuptorul tu- dragoste şi mîndrie pentru prezentat de Cenaclul „Fla
lingă cele existente — pre partidului, tovarăşul Nieolae tilerie de gudroane lingă cea bular, moment care a mar prezentul atit de bogat în căra" al tineretului revo
ciza ing. Alexandru Cioroga- existentă, lanoş Simo, Ioan cat intrarea în' probe teh împliniri, încredere şi op luţionar, condus de poetul
ru, directorul Întreprinderii Ceauşescq, cu ocazia vizi Toţii, Cornel Boca, Mihai nologice. Zilele acestea, noua timism faţă de viitorul lu Adrian Păunescu ;
de antrepriză pentru con telor de lucru efectuate la Ţurcanu, Ion Surdu şi Gheor- capacitate trebuie să intre minos al patriei, ataşament ® finala „Cupei Costeşti
în funcţiune".
strucţii şi reparaţii siderur obiective siderurgice din Hu ghe lordache sînt cîţiva din profund, deplină adeziune '85" la volei şi handbal. »
nedoara. Putem raporta că La Zlaşti, în incinta sec faţă de politica internă şi „Bun venit !“ tuturor par- 3
gice Hunedoara — iar la constructorii care au acţio
şi în lunile care au trecut ţiei de dolomită, l-am întîi - externă a partidului şi sta ticipanţilor la „Intîlnirea ti- j
cele vechi introducem utila din acest ultim an al cinci nat în cele 7 puncte prin tului nostru, neţărmurită neretului cu istoria - Cos- j
je şi instalaţii de mare ran nalului actual, harnicul nos cipale ale obiectivului. „U- MARIN NEGOITÂ dragoste şi recunoştinţă Ieşti ’85".
dament, tehnologii noi de tru colectiv s-a mobilizat e- nele părţi din noua capaci
fabricaţie. Executarea la co xemplar, reuşind să finali- tate — ne-a declarat mais (Continuare în pag. a 2-a) — ■
