Page 10 - Drumul_socialismului_1985_08

i 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

t p a c a lumină PEr
Noi ştim o Epocă prin care-o Ţară Noi ştim o Epocă ce poartă-un nume
şi-a împlinit supremul ci Destin al bravului Bărbat — ca un îndemn —
prin care-un neam şi-a dobîndit în lume
croindu-şi drum spre Primăvară
un loc de cinste, respectat şi demn
şi spre un viitor cit mai senin
N k
E EPOCA cutezătoare şi senină
Noi ştim o Epocă de vis şi pace prin care-naintăm spre un Ţel nou,
e EPOCA de aur şi Lumină,
prin care un popor nclcmător 13.00 I
numită C E A U Ş E S C U — Brav Erou ! 13,05 1
şi-a făurit cu palmclc-i dibace »
columna lui cc-ntruchipcază-un Zbor IOAN VASIU 14,10 I
v
ti
Conştiinţa forestieră \ S c e n a ş i oamenii ei * '>,00 Ii
n
19.00 T
\ 19,20 'I
19,50 A
Puţini sint cei care ştiu ferenţă pentru soa ta pă­ un concept specific acestui ţ n
r
(<
că 1985 este şi Anul Inter­ durilor, devenită una d'n- slirşit de mileniu, poale l La revedere, deocamdată... 20,35 I
naţional al Pădurilor. Iniţia­ tre problemele majore ale puţin b'zar, vag ebarbal’/, /
tiva aparţine O.N.U., prin acestor ani, după cum al­ dar nu-l vom recroba atita 1 Este axiomatic câ talentele răzbat, se tineri hunedoreni care prilejuiesc afirmaţiile
organismul ei specializat, tele nu vor (? !) sau mai timp cit real za eo sa con- | decantează, se definesc treptat, pentru a ac­ acestea sint destul de cunoscuţi publicului st
r
si
F.A.O., şi s-a născut din- curînd nu pot, din dive'se cretă reprez'ntă una d ntrc i cede spre afirmare, a deveni bunul nostru, al din perimetrul cultural-artistic al Huftedoa- 22,00 T
tr-o realitate de proporţii motive, să întreprindă nimic necesităţile ’mperioase ale tuturor, un bun care se numeşte simplu şi rei şi nu numai, pentru că, de-a lungul ulti­ 22,10 I\
planetare, care, îndeosebi eficace pentru prezervarea vremurilor noastre. fntr-o ţ măreţ : Artă. Tot atît de adevărat, însă este melor ediţii ale festivalului, au urcat, repetat, 22,30 îi
in ultimul deceniu, o de­ pădurilor. Gravitatea situa­ recentă comunicare, praf. i că acest fenomen se raportează la ceea ce ne pe podiumul laureaţi'or, fie individual, fie n
venit alarmantă. Pădurile ţiei la care s-a ajuns îşi dr. docent C. Chitiţă, mem- ) este nouă, oamenilor, scump: anume timpul. cu formaţiile din care au făcut parte. Reu­
sint în primejdie, pădurile are originea tocmai în a- bru corespondent al Acade- ) Festivalul naţional „Cîntarea României", una şita lor, promovarea, prin examene extrem de
sînt bolnave, se vorbeşte ceastă lipsă de coordona- miei R.S.R., scria că : „Este i din ideile generoase ale revoluţiei cultural- dificile, la I.A.T.C. şi, respectiv, Institutul de
chiar de moartea păduri­ de aşteptat ca în timp re- i ştiinţifice, iniţiativă a secretarului general a’ Arte Plastice „N. Grigorescu", nu este în-
lor, ceea ce, inev'tabil, ar lativ scurt, incepînd din 1 partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a tîmplătoare, ea încununînd talentul incon-
duce la agonia planete: acest-An Internaţional al \ oferit ceea ce am numi climatul ideal pen­ fundabil al fiecăruia în parte, dar şi parti­ BUC
însăşi. Şi nu este o alar­ Pădurilor, să se realizeze o ţ tru ca acest proces de stimulare.o ieşirii la ciparea constantă, efectivă şi afectivă, la ci io pro
mă falsă : exploatări iraţio­ ^ P R IV E L IŞ T I cooperare a omenirii la ! ’umină a talentelor să se accelereze, să di­ acel efort tenace de autoperfecţionare me­ 0,30 L
ugricii
r
nale, fără preocuparea pen­ formarea unei conştiinţe 1 namizeze, să dezlănţuie talentele aspiraţii : nit a da od, a demonstra, încă o dată, via­ jurnal
tru replanlări, defrişări bar­ re a iniţiativelor de apă­ forestiere naţionale şi mon- ţ spre Frumos, iar argumentele vin mereu să bilitatea fiinţării numitului festival al muncii 1985.
bare, incendii mai mult sau rare a pădurilor. Căci e- diale, care să poată im- t confirme adevărul acesta. Trei din mu'ţii şi- creaţiei. foii, m
mai puţin întimplâloare, chilibrele naturale sint sub­ pune măsuri efective pen- ' rilor t
Cea u sc
dar mai ales masive poluări tile şi aflate într-o inextri­ tru slăbirea progresivă a ) 1985
cu consecinţe ecologice cabilă interdependenţă : un emisiunii noxelor dăunătoa- ţ planul
dezastruoase şi ireversibile dezastru ecologic produs re şi distrugătoare de ar- i mcinic
Itcvist;
sînt motive cit se poate de pe un meridian poate să borete şi pentru redresa- I ricrul
concrete şi mai mult decit aibă, şi de cele mai multe rea în măsură maximă po- ţ Buletii
Au di ei
suficiente pentru a justifi­ ori chiar are, consecinţe sibilă a pădurilor/...!" ţ Ictin c
ca această alertă in care imprevizibile pe celelalte Dar ce putem face noi, i vi • • J
se angajează din ce in meridiane. Salvarea pădu­ nespecialiştii ? Multe putem J popula
ce mai mulţi factori. Sint rilor nu poate veni, aşa­ lace. E plin sezon turistic, \ Oracle;
state în care grija pentru Putem cruţa pădurile Să I ştiri ;
destinul pădurilor repre­ dar, decit din eloiturile nu le poluăm, lăsînd pre- > intr-ui
l»ubl ie­
zintă o coordonată a po­ conjugate pe plan mondial tutindeni urmele trecerii de ştii
liticii lor de ansamblu, do- ale tuturor guvernelor şi noastre. Să le ferim de loc. turul;
factorilor de spec.alilate folclor
bîndind expresia unor pla­ Să nu le distrugem inutil 1 la 3
nuri de lungă perspectivă, dar şi ale tuturor oameni­ launa şi Hora. Inlt un cu- . club ;
fundamentate ştiinţific. Din lor de bine conşt enţi dc vint, să le respectăm şi să ţ EI.ORIN BUSUIOC GAVRIL kovacs ştiri ;
social-
fericire şi spre cinste o ei, importanţa probleme■. A le iubim. Ar li foarte mult. i SIMONA GALBEN UŞA Bulctir
România se numără printre apărui ostie’ un coic-.pt Ar li foarte bine. > înalt, blond, cu o marc Un tinâr înalt cu un zică
acestea. Sînt altele însă nou şi anume acela de O fată frumoasă, cu labilitate interpretativă, chip sugerind ambiţie, voastr.
care manifestă încă indi­ „conştiinţă forestieră". E RADU CIOBANU l multe calităţi, clin care poate preponderenţă spre ochi pătrunzători, privind V Ra
izbesc tenacitatea, vioiciu­ undeva dincolo de... ima­ Cina
intern;
nea spiritului, inteligenţa, comedie, format şi el la gini. A promovat la Arte inform
o fată cu ochii căprioarei şcoala „Cîntării Româ­ Plastice, secţia grafică. Sport
CRONICA LITERARĂ CRONICA FILMULUI lui Labi.ş, umeziţi mereu de niei" şi prezent în multe Nici el n-a răsărit din ★ Sea
rouă emoţiei. In stare să din spectacolele formaţiei sugesi
jurnal
clubul
Cristian Teodorescu : MAESTRUL DE LUMINI DECLARAŢIE joace roluri de claviatură de teatru de la (realizate senin. Are „la activ" ţi- pretuti
„Siderurgistul"
tluri de laureat cu locui I
DE DRAGOSTE amplă, de la scheci la chiar de tatăl său. Aurel dans ;
de ştii
Volumul lui Cristian Tco- atent, capabil să reţină a- febra unui poem pluriva­ pe_ ţară la toate ediţiile
dorescu, apărut la Editura mănunteie semnificative. lent prin stări şi suges­ Busuioc), Florin Busuioc „Cîntării României". Spe­
Cartea Românească merită Autorul se supune realului, Pe un scenariu de Gcor- tii, un talent înnăscut, are de asemenea Ia activ cialitatea lui : filmul de
să fie... recitit prin faptul scrie o proză a cotidianu­ ge Şovu, cu mijloacele unui dar şi un caracter Har­ numeroase premii întîi pe animaţie. Deocamdată. Să
că este unul dintre debu­ lui, fără intenţia de a experimentat autor de co­ nică, iradiind ceva cuce­ ţară. fie prin roluri de adăugăm şi două premii
turile semnificative şi ma­ transforma discursul râu medii („Ora zero", „Alo, ritor, cînd duios, eînd coloratură diversă, fie internaţionale: unul la
ture ale ultimilor ani. într-un spectacol al drta- aterizează străbunica"), re. tulburător printr-o „as­ prin interpretarea de Burgas, altul la Gyor.
„Maestrul de lumini" şării ironice. Spre deose­ gizorul Nicolac Corjos a prime băieţească", Simona mare tensiune emoţiona­ — Gavril, ce a fost, ce •<rngc
este o carte de proză scur­ bire de mulţi confraţi care construit filntic o poveste a jucat roluri diverse în lă a unor poeme alese va rămîne pentru tine ciul
tă şi aceasta înseamnă în scriu o proză ce se reţine de dragoste, prin care trei ediţii finale, aducând cu inspiraţie din zestrea Hunedoara, cinoclubul sj- IIUNEi
(Moder
primul rîncl la Cristian Teo­ printr-o „înscenare" inteli­ transpar întrebări existen­ laurii locului întîi pe lirică clasică ori moder­ derurgiştilor. locul şi oa­ mâ.şag'
dorescu propunerea unor gentă, prin intelectualiza- ţiale inevitabile la intra­ ţară. A crezut în steaua nă. menii unde şi între care B)V.
fragmente de existenţă. rea unghiului prin care -vste rea, prin experienţe deci­ ei. Existau incitantole, — M-am pregătit pen­ ai trăit ? lui (F!
Proza lui nu are ambiţia receptată realitatea. ori sive. in maturitate. In grăitoare şi ele în con­ tru acest moment crucial, — Eu m-am găsit pe ta, Cas
PETRC
de a se prezenta cititoru­ prin spectacolul savuros principal, sînt radiogra­ text, antecedente i Ana intrarea la Institutul de mine în climatul acesta, ter s:
lui ca un univers real finit, uneori al ironiei, Cristian fiate trei medii (şcoala, fa­ Ciontea, Camelia Maxim, Artă Teatrală .şi Cinema­ emulativ, încărcat de idei, ring);
ca o lume care contează Teodorescu este un poves­ milia, şantierul pentru ti­ tografică, după ce am a- Rămâş
în şi prin text. Dimpotri­ titor care se prezintă ca neret) şi realităţi semnifica­ răsărite din acelaşi co­ similat mult, am învăţat de fapto-simbolice. de LUPEL
(Cui tu
vă, textul este o mărturie un martor al întîmplărilor tive, caracteristice vremii lectiv al Casei munici­ chiar şi din micile eşe­ poezie... Premiile obţi­ Rîdeţl
a unei realităţi căreia pare cotidiene. El dă impresia noastre, din perspectiva pale de cultură din Hu­ curi, nu se putea altfel... nute, activitatea mea, în­ farul) ;
să i se supună şi din care că nu inventează, ci tran­ totdeauna tulburătoare a nedoara. Fascinaţia ei Acum sînt liniştit, dar ţelegerea .celor din jur, nă la
surprinde o anumită por­ scrie întîmplări care in rea­ unor tineri aflaţi la înce­ este teatrul ; dragostea ci conştient că începe un au contribuit Ia cristali­ ANINC
flăcări
ţiune si „fragmenta- din litate nu constituie eveni­ putul drumului lor în via­ — poezia. A jucat roluri drum mai greu, trebuie zarea unei voinţe, care. (Munc
timpul oamenilor care se mente şi nu sînt referinţe. ţă, adolescenţi îndrăgos­ diametral opuse, de la să confirm, să ating co­ iată, se fructifică prin Ziua >
mişcă în proza lui Cris­ O anumită seriozitate a tiţi. din ultima clasă de Mira („Meşterul Manole" tele necesare afii mării. reuşita mea, a u n u i vis... Mitică
roşie);
tian Teodorescu ca în spa­ autorului în faţa realului, liceu. — de Lucian Blaga). la Activitatea mea în cadrul Mă voi strădui să duc Lini
ţiul reportajului : persona­ seriozitate nu doar a vi­ Succesul acestei poveşti Stănică, în travesti, din formaţiilor de amatori a ceva specific, să învăţ tot conţin
jele au o dezinvoltură a ziunii, cît, mai ales, a — cu motivăr] psihologice „Muza de la Burdujeni“ fost o autentică şcoală, ce se poate învăţa, iar în OAGll
gesturilor şi un firesc al transcrierii, renunţarea Ia de sensibilitate şi fineţe — al Vitoriei Lipan („Nun­ ; m-am confruntat cu idei­ privinţa viitorului, mi-c iubire
cu
le,
m-am
publicul,
de cu
limbajului care susţin un ipostaza care i-ar permite l-a asigurat o echipă valo­ tă înstelată"), precum şi definit, în mare măsură, greu să anticipez... Ştiu Jandai
prozator deosebit de înzes­ surprinderea ansamblului roasă în ansamblu : ope­ nenumărate spectacole de pe mine. Am dorinţa ar­ doar că talentul se nu­ tril (E
trat. Lumea prozei lui Cris­ în favoarea celei care îl ratorul Doru Mitran, Ion poezie şi muzică, alături dentă de a dovedi, lr rîn- treşte prin muncă, re­ deva,
Ci roşa
tian Teodorescu nu începe, apropie dc porţiuni ale Nedelcu — autorul deco­ de colegii dragi ei. Ion du-mi, că vocaţia indus­ nunţări, încredere neabă­ i**râ);
aşadar, şi nu se sfîrşeşte realului, de gesturi pe care rurilor de bun gust şi Mcrmezan, Petre Sănduţ, trială a TIunednrei noas­ tută în tine. U (Mi
o dată cu textul. Autorul tradiţia nu le-ar include funcţionalitate ; compozito­ tre poate fi şi una cul­ •—Sînt convins că deva,
este naratorul unei situaţii în sfera scrisului dar care rul Florin Bogardo, care grupul „Cannon"... Toate turală, aşa cum s-a vă­ tustrei veţi reuşi, aşa că GIIEL
de ce
şi a unui anumit ceas din deschid în „Maestrul de subliniază inefabilul por­ vor fi amintiri de neui­ zut şi în Festival, de la vă dorim cele mai bune rul).
viaţa personajelor sale. De lumini" perspective spre tret al dragostei prin pre­ tat, cum ne spune ea... o ediţie la alta... O „com­ succese .în viitor, talen­
Ce visezi, Simona,
—
aici deschiderea spre con­ profunzimi psihologice şi o zenţa muzicii sale discrete, acum, în pragul studen­ petiţie" de a reuşi în a- tul vostru fiind argu­
tinuitate : prozele volu­ plăcere nereţinută de a dar expresive. De aseme­ ţiei, după exigentul exa­ cest domeniu, al teatrului mentul—forte al convin­
mului dau impresia că scri­ povesti, toate aceste i în­ nea, o pleiadă de actori i men şi succesul tău ? profesionist, există deja gerii noastre.
sul Iui Cristian Teodorescu tregesc portretul unui pro­ Adrian Păduraru (cu cali­ aici, ea este, prin rezul­
este în fond un popas în zator despre care fără tăţi de june-prini), Teodora — Visez să... fie ade­ tatele din aceşti ultimi Trei tineri, trei spe­
real, o venire în mijlocul îndoială, se va scrie mult. Mareş (revelaţia actori­ vărat 1 Să învăţ, să ştiu, ani, o certitudine şi pen­ ranţe pentru cultura noas­ Tim)
vieţii personajelor pentru cească a filmului — stu­ să confirm. Să devin o tru eej ce ne-au exami­ tră tînără, trei argumente azi, 3
mea ^
a le observa cu un ochi MIRCEA MOŢ dentă încă la I.A.T.C.), actriţă despre care hu- nat şi aceasta ne-a um- certe despre eficienţa şi la în<
Carmen Enca (tot studen­ nedorenii să spună: plul de mîndrie. rodnicia amplului festi­ veni
tă), Ion Caramitru (în ro­ „Este de-a noastră"... Să •— Florine, îţi urez, ca val al muncii şi creaţiei, să. C
rar n<
„ZARAND '85" lul profesorului de filo­ confirm .încrederea dum­ fost colaborator, să reu­ „Cîntarea României". Pri- riabil
sofic), Taihara Buciuceanu neavoastră în mine, a pro­ şeşti şi tu, şi Simona, ast­ vindu-le fotografiile, în cădea
Tradiţionala manifestare tică şi cultură socidistă (profesoara -de matemati­ fel ea, peste anii studen. parte, vom descifra, ca însoţit
politico-educativă şi cul- —■ se vor desfăşura sub că), Adela Măreulescu (în fesoarei mele Cleopatra ţiei, să ne revedem cu lectrlc
tural-artistică din oraşul emblema însufleţitoarelor rolul mamei), Constantin Pup, a colegilor, a spec­ mîndria invocată de voi, într-un poem, mai mult dină
Vînlul
Brad —- festivalul ,,Za- acţiuni de omagiere a Diplan (realizează în rolul tatorilor mei... A, da ! a îndatoririi sufleteşti decît spun cuvintele noas­ modei
rand" — îşi deschide, timpului eroic din cei 20 tatălui lui Alexandru un Să revin pe scenele noas­ pentru hunedoreni, pentru tre de bucurie şi de cu i
mîine, duminică, cea de-a de ani care au trecut de portret savuros), Dore) Vi- tre, acasă, cu spectacole, locurile dragţ nouă, tu­ consonanţă cu inimile lor tempe
la 50
XlI-a ediţie. Manifestă­ la Congresul al IX-lea şan, Florin Chiriac. Cr'sti- din care, măcar unul, turor. Pentru Arta de tinere. rilft i
rile actualei ediţii — or­ al partidului — piatră de na Deleanu etc. alături de colegul şi prie­ obîrşie hunedoreană ! Am­ prinse
ganizate de consiliul o- hotar în devenirea Româ­ tenul meu Florin Busuioc... bilor — succes 1 EUGEN EVU de, ii
răşenesc de ecfucaţie poli- niei socialiste moderne. tre 26
VERONICA PALADE