Page 3 - Drumul_socialismului_1985_12

WMlNlCĂ, 1 DECEMBRIE 1985 Fag. 3

ASTĂZI SE DESCHIDE Plecind de la „Ce e prea mult..."
•
Manifestările politico- cursul Prin livrarea, in a
săptămini,
acestei
educative reprezintă in 700 dc măsuţe pentru vin
HZfUNE mod firesc ponderea acti­ sau cind muzica este cu cintec unor beneficiari clin Sue­
„Festivalul filmului la sate“ vităţii aşezămintelor cul­ dia, colectivul de oameni
secţia
ai
de
turale. In cazul Casei de în 6 octombrie, ziarul zică separată era în repa­ mobilă muncii din I.P.L. Deva
a
Haţeg
IN IC A, învăţămîntului agrozooteh­ cultură Orăştie, simpozi­ nostru a publicat o notă raţii). Se difuzează o mu­ Şi-a îndeplinit planul anual
EMBRIE Astăzi se deschide, în intitulată „Ce e prea zică decentă, aflată în cir­ (şi cincinal) la producţia
aşezările rurale din ţară, nic, care şi-a deschis cursu­ oanele, dezbaterile, mese­ mult..,", vizînd factura mu­ cuit. pentru export. Felicitări î
cea de-a XXIX-a ediţie a rile în săptămîna aceasta le rotunde, expunerile pe • In luna noiembrie, co­
copiilor : Festivalului filmului la şi va continua pc tot par­ diferite teme ou dobindit zicii. difuzate în unele lo­ Intrăm la „Cocoşul de lectivul Uzinei de prepa­
loteca dc sate, manifestare complexă, cursul iernii. valenţe formative de cer­ caluri de alimentaţie pu­ aur" — unitate a întreprin­ rare a cărbunelui Coroeşti
n (color) : integrată organic în Festi­ Afişul „Festivalului fil­ tă eficienţă în rindurile blică din Deva, prin inter­ derii „Avicola" Mintia. a redus consumul de c-
cel Mare — mediul radiocasetofoanelor „Cocoşul" cîrîie ce nu-ţi nergie electrică faţă dc
1475“. Episo- valul naţional „Cîntarea mului la sate" cuprinde nu­ oamenilor muncii, tineri şi magnetofoanelor. Se cri­ trece prin minte, dar mai cota planificată cu 470 100
României", care şi-a sporit meroase alte pelicule cine­ şi virslnici, de diverse ca­ kWh. Această economic a
fost
inuna cinte- an de an sfera de cuprin­ matografice româneşti ca­ tegorii profesionale. Aces­ ticau atunci două lucruri, ales ce nu este admisibil, tarea obţinută prin a exploa­
capacitate
in­
Ia
omăncsc (co- dere şi eficienţa educativă re înfăţişează, în imagini tea vizează mai buna cu­ în primul rind, faptul că într-una din melodii se stalaţiilor şi utilajelor, res­
popu- se dădea (şi vom vedea spune că la venirea inopi­ pectarea tehnologiilor de
în rîndul celor ce trăiesc emoţionante, marile prefa­ noaştere, pătrunderea in că se mai du încă) excesiv nată acasă, bărbatul gă­ lucru, fapt care a dus la
(luminical şi muncesc la sate. ceri ale aşezărilor rurale esenţa obiectivelor con­ de mult muzică bănăţea­ seşte uşa încuiata, de unde reducerea cu 2,23 klVli a
color) : Cinematografia naţiona­ contemporane, precum şi crete, mobilizatoare, di­ nă, sîrbească sau cu iz urmează textul : consumului specific pe to­
sul inimii, lă, alături de alte forme şi episoade reprezentative ale rectoare ale documente­ na de cărbune spălat 6
t poetic de- mijloace de educaţie co­ luptei din trecutul ţărăni­ lor de partid şi de stat turcofil, cum spuneam a- „Cioca-boca la fereastră/ După deschiderea restau­
aur",
de
Jnirii munistă a maselor, de for­ mii pentru o viaţă mai bu­ ce jalonează iiecare pe­ tunei, fără nici un criteriu deschide uşa nevastă/ Stai rantului Deva, „Cocoşul locul fostu­
în
din
e către vis de selecţie. bărbate, stai pe loc/ Să mai lui lacto-vegetarian, ani
t mare a omului nou, a rea­ nă. Este vorba de filme ca rioadă de dezvoltare a Să fim bine înţeleşi, nu bag un lemn pc foc/ Şi- primit la redacţie o în­
jcntru minte, lizat în ultimii ani nume­ „Acasă" (în regia lui C. patriei, a marilor proble avem nimic împotriva unei apoi vin să te slobod". El trebare pe care, Ia rîndul
şi literatură roase filme artistice şi do­ Vaieni), „Mireasma ploilor me care confruntă urna nostru, o adresăm Direcţiei
irtaj cumentare, care contribuie tîrzii" (Mircea Moldovan), nitatea, în primul rind astfel de muzici dacă ar fi, constată că nevasta nu era comerciale a judeţului :
moşescul plai. la educarea maselor de oa­ „Amurgul fîntînilor" (Vir- realizată la înalt nivel ca­ singură, ci cu... pisica, la „Dar „Lacto-vegetarianul"
i populare meni ai muncii în spiritul gil Calotescu), „Miezul litativ si de expresivitate care bărbatul, constată în­ unde s-a mutat 7“ • La în­
de
irt dragostei faţă de patrie, al fierbinte al plinii" (Aleeu artistică. Dar se difuzează tre altele : „Miţa are coadă treprinderea ultimul lot tricotaje
Petroşani,
Ia
din istoria fil­ o muzică îndoielnică, une­ lungă/ N-are pantaloni Ia export din contractul pen­
cunoaşterii, prin interme­ Croitorii) ş.n. Larga ori vulgară. dungă..." tru 1983, cuprinzînd ÎS 000
au 1 in «00 de diul celei de-a şaptea arte, Pentru cei miei, alături Aşa cum remarcam şi în Ce să mai vorbim de me­ bucăţi pulovere pentru a-
c a trecutului nostru istoric, de filme de desen animat nota publicată, asemenea saj ? dulţi şi copii, a fost pre­
(a (clcspceta- “a măreţelor împliniri ale şi păpuşi, festivalul oferă „piese muzicale" au deve­ La barul mic de ia „Cra­ gătit pentru livrare bene­
ficiarilor din Danemarca
prezentului socialist, ctito­ pelicule care înfăţişează deschidere • Grigore Stoica, şef dc
i naţiunea a rite în toate domeniile de nit atît de expansive incit ma dacilor" — alte texte schimb la compartimentul
!“ (color) aspecte semnificative din producţie, Întreprinderea
;rea progra- activitate, îndeosebi în „E- viaţa şi preocupările tine­ „Plafar.* Orăştie, desfăşoa­
poca Nicolae Ceauşeseu". rei generaţii („Piciu", „Sa­ ră din anul 1979 şi o acti­
'nal Incepînd de astăzi, timp lutări de Ia Agigea", „Ra­ a actului vitate obştească: abonarea
muncitor
la
mi de Ia fău- de două luni, pînă la sfîr- liul", „Muşchetarii în va­ aproape că au înlocuit mu­ de acest gen. Se transmite personalului reviste. Miercuri,
şi
ziare
itatului naţio- şitul lui ianuarie 1986, pc canţă", „Cireşarii" ş.a.). zica ardelenească, munte­ şi o bandă reprodusă de 27 noiembrie, in mai puţin
itar român ecranele cinematografelor nească, oltenească, moldo­ pe-un disc scos din circu­ de o oră a făcut un nu­
(t&ţii (color). săteşti din judeţ vor fi Astăzi, deschiderea festi­ de cultură măr dc 20 abonamente la
;ol literar-mu- va a „Festivalului filmului venească — folclorul nos­ laţie. ziarul „Drumul socialismu­
are^rafic prezentate filme artistice la sate" va avea loc la Că­ tru atît de frumos, bogat Difuzarea muzicii în lo­ lui". • Din exploatările
tv. : „Fraţii" cum sînt : ,,Horea", în re­ minul cultural din Vaţa în expresii, cu o deschidere calurile de alimentaţie pu­ forestiere existente in Bo­
. Partea a gia lui Mircea Mureşan, tot atît de largă spre sufle­ blică este încărcată de tot tezat şi Vulcan, lemnul
,.Dimineaţa dedicat comemorării a două de Jos, aşezămint care va generoasa idee a păcii. tele oamenilor, recunoscut „coboară" iarăşi fără o-
Carpaţi“ secole de Ia revoluţia ioba­ găzdui manifestări cultural, Vizează deopotrivă edu­ felul de implicaţii şi răs­ prclişti. Valul de zăpadă
'nai. artistice de larg ecou edu­ caţia economică, forma­ în întreaga lume. punderi. Pe de o parte, cel care a atins pină la 1,5 m,
gilor din Transilvania, sub In al doilea rind, ex- puţin la Deva, un mare nu­
DECEMBRIE conducerea lui Horea, cativ. Cea de-a XXI X-a e- rea gindirii economice, primînd p ă r e r i l e mai măr de responsabili de lo­
Cloşca şi Crişan, „Un drum diţie a festivalului va în­ pătrunderea de către co­ multor ascultători, ceream
mal frumuseţa, în zilele de iar­ munitatea umană a me­ caluri nu respectă regle­
pentru mileniu", dedicat ca difuzarea muzicii, de mentările în vigoare privi­
ic: î?x.inţa — impunătoarei construcţii a nă, orele de răgaz ale ce­ canismului dezvoltării şi oricare ar fi ea, să fie ser­ toare la conţinutul a ceea
notrice a pro- „Epocii Nicolae Ceauşeseu" lor ce muncesc şi trăiesc lăuririi societăţii socialis­ vită la decibeli rezonabili.
li economico- — Canalul Dunăre—Marea ia sate, le va conferi bucu­ te multilateral dezvoltate ■Deci, să fie -ervită, cu tot ce se transmite. Un con­
trol acum are puţine şanse
Neagră, „Tinereţea patriei, ria reîntîlnirii cu opere şi in patria noastră. ce înseamnă aceasta, nu blocînd căile de acces, a I
folcloric tinereţea noastră", produc­ eroi îndrăgiţi, ca şi min- Pentru a le spori efi­ aruncată brutal în urechile să ducă la eliminarea a fost „spart" de lucrătorii ?
ţie cu largă deschidere spre dria de a cunoaşte împli­ cienţa, acţiunile au fost ceea ce este desuet sau de de Ia U.F.E.T. Petroşani şi
i-foileton: oamenilor. Pentru că res­ prost gust, pe de o parte U.M.T.C.F. Deva, sosiţi în B
er“ *— opiso- Anul Internaţional al Tine­ nirile statornicite pe pă- iniţiate in unităţi econo­ taurantul nu este discotecă, pentru că ceea ce este în­ ajutorul forestierilor din *
(color) retului, . sau ciclurile de mintui patriei în anii li­ mice, instituţii, cit mai a- omul venind aici întîi de aceste zone ale judeţului S
r-nal documentare în sprijinul bertăţii şi demnităţii sale. proape de oameni, de ar­ toate pentru a consuma registrat rămîne înregis­ • Intre staţiile I.T.A. de fi
Hunedoara—De-
ercaV- j^nrogra- gumentele materiale ale ceva şi pentru a comunica, trat, indiferent dv posesor. pe traseul din Cristur şi». ?
cele
va,
tocului de muncă, purlind muzica avînd rolul de an­ Noi vorbim aici de un anu­ U.c.A. Bircca cunosc per- »
mit fel de posesor — lo­
generice cit mai semnifi­ tren, nu de obstrucţie. calul. Pe de altă parte, un manent o mare afluenţă îi
u
cative: „Importanţa do­ Pentru că, la aproape prieten sau o prietenă a de călători. Dar şi nici locul- S
comunei
nici
cel
torii
MA ^===^. cumentelor Congresului al două luni de Ia publicarea barmanului sau barmanei, ce muncesc în secţia de-S
gaaMOBBBBa Xlll-lea al P.C.R. pentru notei, conducerea I.C.S.A.P. poate veni oricând în local beton autoclavizat nu se |j
pe
dezvoltarea teoriei revolu­ Deva n-a binevoit sa ia în să „probeze" ee are „nou" pot mîndri buni deplin cu 5 J
titlul
gospodari.
de
ţionare a clasei muncitoa­
Drumul spre seamă semnalul, împreună şi s-o lase pînă la sfîrşit. I-ar contrazice gropile,-*
’atria); Scc- O La criticile formulate a.c., Cităm : „încă din re", „Creşterea potenţia­ cu doi instructori de la vechi dc luni de zile, a- Jf
) ; IIU N EDO A- de ziar în articolul „Butu­ luna septembrie, împre­ lului economic al judeţu­ Comitetul judeţean de în al treilea rind, se lu­ flate chiar în perimetrul 2
dc argint (Mo­ ruga mică", apărut în nr. ună cu Direcţia comer­ lui Hunedoara in lumina crează cu colaje, modalitate staţiilor in care ei aştcap- I
da A) ; Ridcti 8661 din 19 septembrie n.c„ cultură şi educaţie socia­ care permite strecurarea tă autobuzul... $ Un sem- 5
(Modern — cială, U.J.Coop. şi I.C.S.M.I. documentelor Congresului listă (Petru Mărilă) şi de la nai pc adresa I.G.C.L. Hu- 5
ată lumea este ne răspunde' Uniunea ju­ Hunedoara, s-a trecut la al Xlll-lea", „ E p o c a 1 Centrul judeţean de îndru­ pe bandă a ceea ce doreşte nedoara: opriţi reţinerea I
ariile I-II (Fla- deţeană a cooperativelor constituirea şi livrarea Nicolae Ceauşeseu -ţ fiecare. chiriei pentru cetăţeanul J
itvirilc lui Tom meşteşugăreşti. Reţinem : mare a creaţiei populare şi Ioan Badiu, domiciliat bt î
Moartea lui fondului de marfă la ar­ două decenii de dezvol­ ’M a mişcării artistice de într-o atare situaţie, este Deva, strada Cetăţii nr. 15, t
ul (Arta); PE- „Cooperativa „Progresul" ticolele de textile-încăltă- tare impetuoasă a învă­ masă, (Ovidiu Demea), am nevoie de măsuri care să care, din 30 aprilie nu mal **
M a rele şarpe Deva are create capacităţi minte, specifice anotimpu­ ţămîntului şi culturii ro­ întreprins, zilele trecute, suprime introducerea în locuieşte în Hunedoara, 2
Amurgul fîntî- lui friguros, pentru popu­ mâneşti", „Finanţarea şi localuri a muzicii poluante. Şl-a predat apartamentul
' * ca dc de producţie pentru aceste un raid prin cîteva unităţi în regulă, dar totuşi plă- J
orie) ; produse (respectiv garnituri laţia satelor îndepărtate creditarea investiţiilor din de alimentaţie publică, ur­ Aceasta, pentru că şi mu­ teşte lunar 1G7 lei. O nc- !
dc
„stagiu"
cu
iciu (cultural): din cauciuc" — n.n.), care din zonele muntoase ale industrie şi agricultură". mărind, evident, ecoul in­ zica este influentă şi edu­ regulă luni. un datorată... su- J I
şapte
Rămăşagul judeţului nostru. Acţiunea La un ioc exprimă larga tervenţiei ziarului. Am ple­ cativă, în sens bun, sau perfieialităţii unui funcţio- S
1) ; LONEA ; au fost prezentate şi la con­
ploilor tîrzii tractările organizate pe continuă, pe măsura deru­ deschidere a actului de cat în raid cu ghidul să rău, evident. O soluţie ar nar. Puncţi-i capăt ! © |
PETRILA: Po- lării contractelor cu furni­ cultură spre contempora­ urmărim, cel puţin în fi ea rolele şi casetele în­ Restaurantul „Perla Crişu- J
lui" din Brad, şef de uni- 2
gostei (Munci- plan central. Dar pînă în neitate, spre problematica parte, şi conţinutul textelor registrate la diverse centre, tate, Vasilc Popa, a rea- I
fIMOASA: Ziua prezent nu s-a primit nici zorii noştri din ţară şi pe care este ţesută muzica. să fie, la rîndul_lor mai lizat o depăşire de pian, J
utorcsc); URI- o comandă de la G.I.G.C.L. judeţ, în vederea consti­ majoră a dezvoltării în cele 11 luni trecute din î
asă (Retezat) ; tuirii unui fond de marfă României socialiste. La complexul „Bulevard", îndeaproape controlate, de acest an, de 373 000 lei. In-- J.
loscsc păsările sau I.C.R.M. Deva". responsabila deţine o listă către un colectiv anume, tre eei mai harnici lucră- |
(Steaua roşie); Aceloraşi semnale cri­ care să satisfacă toate ce­ cu repertoriul a ceea ce se acesta avînd şi dreptul de tori ai unităţii, care au
ZA : Averi is- rinţele pentru perioada de MINEL BODEA sancţiune. contribuit la obţinerea a- e
»criilc I-II (Mi- tice n-a răspuns încă zia­ transmite în două dintre cestui spor, se numără E- I
tAŞTIE: Răpi- rului G.I.G.C.L. iarnă". localuri (al treilea, cu mu­ CORNEL FIERARU lena Diaconescu, Mariana J
relor (Patria) ; Ştefan, Anica Trifan © La .
irnă (Flacăra); • I.C.R.T.I. Deva ne răs­ cea de a IH-a ediţie a |
BAI : Felix şi „Festivalului umorului oltc- J
criile I-II (Ca- punde pe marginea artico­ Profilaxia naşterilor premature nesc“, desfăşurat In cursul |
ură) ; HAŢEG: lului „Aprovizionarea dc acestei săptămîni Ia Rm. |
(Dacia) ; Un loc important în sfera © naşterea prematură periodice, ocazie cu care naşterii, este de mare im­ Vilcea, locul I a revenit,., J
ucu Jianu zap- iarnă a satelor îndepăr­ preocupărilor medicale ale portanţă. ardcIen*'or, respectiv gru-1,
VN: Atenţie la tate", publicat în coloanele este factorul care deter­ consultările medicale fac puiui swîiric al Clubului K
ultur (Casa de reţelei de ocrotire a ma­ mină uneori decesul noilor un bilanţ riguros al stării Judeţul nostru, puternic „Siderurgistul" Hunedoara, J
3IMERIA: Dc- ziarului în 6 noiembrie mei şi copilului îl ocupă născuţi, fiind dovedit sta­ de sănătate, al factorilor industrializat, oferă popu­ „Satiricon". Şi pentru ajf
dragosle (Mu- problematica furnizată de care ar putea determina laţiei feminine numeroase demonstra că hunedorenii t
A; Horea (Lu- tistic că decesul în prima au luat în serios participa- *
ÎELARI : Pro- ® a — s-a - a- o — naşterea prematură şi în­ lună de viaţă este de 10 naşterea prematură. în pe­ locuri de muncă. Specificul rea lor la festivalul umo- S
Ni-
sonale ^ţMine- grijirile medicale speciale ori mai frecvent la copiii ste 50 la sută din cazurile binecunoscut al multora rului, Călin Tiba şi membri *
colac
Buciuman,
impuse de copilul prema­ nou născuţi, care cîntăresc care au această tendinţă se dintre acestea expune or­ ai aceluiaşi grup, au ob- I
tur. în definirea noţiunii sub 2500 g ; poate interveni medical şi ganismul femeii gravide u- ţinut şi două premii de- (
msEssBemsn de naştere prematură se © prematuritatea este poate fi prevenită naşterea nor factori neprielnici pe­ interpretare individuală. J
V!EA = au în vedere două criterii: cauza care generează cei prematură. rioadei fiziologice de sar­ Nu-i de glumit cu „Satiri- I
conul" : © Un bilanţ sem- I
cel cronologic, care se re­ mai mulţi handicapaţi Viitoarele mame trebuie cină. Recomandăm tuturor nificativ: in cele 11 luni J
• Toate meciurile — * feră la naşterea unui copil unităţilor economice să-şi trecute din an, confecţlo- I
între a 29-a şi a 37-a săp- sporească preocuparea pen­ ncrelc de la I.C. Vulcan au J
robabil pentru i de ,,A“ şi „B" - • SFATUL MEDICULUI realizat din materialele re- 5
îcembric 1985 : tămînă de gestaţie şi crite­ tru asigurarea celor mai cuperate 11 000 bucăţi ar- I
menţine rece, riul ponderal care ia în optime condiţii de muncă ticole, sporintlu-şi eficlenr J
ini mult noros. la ora 13 o consideraţie copiii cu greu­ pentru femeile gravide, în ţa în producţie. © La faza S
cădea ninsori tatea la naştere între 1000 psiho-intelectual şi motor, să cunoască faptul că, pen­ consens cu legislaţia noastră republicană a Festivalului I
itul va sufla I Astăzi, meciurile de^ naţional al artei şi crea- J
iderat din sec- g şi 2500 g. Frecvenţa a- dependenţi familial sau so­ tru a preveni acest inci­ socialistă de ocrotire a ţiei studenţeşti, desfăşurată j
c. Temperatu- • fotbal din diviziile A şi cesteia este variabilă. Ea cial ; dent în evoluţia sarcinii, femeii în această etapă. la Timişoara, formaţia de I
ne vor fi cu- I B, deci şi cele de la este o oglindă fidelă a gra­ • îngrijirile prematurilor trebuie să respecte un re­ Reţeaua medicală de spe­ dansuri populare mixte de J
•e minus G şi la Institutul de mine Pc- S
rad, iar cele • Hunedoara, Deva şi Pc-* dului de dezvoltare soc'o- sînt anevoioase şi costisi­ gim de muncă şi viaţă cialitate din judeţul nostru trosani (coregrafia, prof. I
itre zero şl 5 . troşani, vor începe la 1 * economică a unei naţiuni, toare, necesitînd un perso­ igienic, alături de trata­ asigură cadrul tehnico-or- Nicolae Zăblău) a obţinut J
nlneaţa condi- ora 13. ® indicele de 5 la sută naş­ nal competent şi servicii ganizatoric pentru buna premiul al Il-lca © Am- î
ă şi izolat po- teri premature fiind consi­ bine organizate ; mentul medicamentos la. desfăşurare a acţiunii de bianţa plăcută existentă în |
I 9 MIERCURI, LA ' derat mic şi peste 30 la sută ® scăderea Indicelui de domiciliu sau spital. în nu­ control medical prenatal şi unitatea „Bar de zi — plă- J
*
(lato-
se
Simeria
cintărie"
• DEVA, în „Cupa Româ- meroase cazuri gravidele
e, vreme rece foarte ridicat. Judeţul Hu­ naşteri premature este solicită un interes crescut rează atît vazelor eu flori I
ipeiit. Vor că- l nici" — un atractiv 1 nedoara are un indice de lentă. cumulează concediul pre­ din partea populaţiei pen­ de pe mese, cit mal ales !
serviciilor
prompte,
ri temporare, • meci : UNIV. CRAIOVA * premaluritate de 8 la sută. Cunoscând implicaţiile so­ natal cu cel postnatal. Or, tru aceste acţiuni de mare zate practicate de civili- > I
Aurelia
sufla slab la practica a dovedit că res­ Ţuligă, virginia Amarau- ţ
in nord-vest. I — A.S.A. TG. MUREŞ, 1 Cunoaşterea largă a acestui ciale şi economice ale naş­ pectarea concediului prena­ eficacitate. dei, Ana Popa şi celelalte ţ
depunere de • ora 13. fenomen este deosebit de terii premature, putem a- Dr. CRĂCIUN CLEPCE lucrătoare comerciale.
importantă din următoarele precia importanţa consul­ tal, de 52 zile, acordat medic şef
■ 1
0 — 0 — 3 -0 0 — « motive : taţiei medicale prenatale, înaintea datei posibile a Maternitatea judeţeană Deva