Page 9 - Drumul_socialismului_1985_12

Telegrame şi scrisori de felicitare
proletari din toate tarile, uniti-vâm
adresate tovarăşei Elena Ceauşescu

cu prilejul desemnării în funcţia
fă }
«unul HUMDGS8IE
de preşedinte al Consiliului Naţional
S O C I A L I S M U L al Ştiinţei şi Invăţămîntului

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C T o v a r ă ş e i academi­ litate de preşedinte al Con­ şi practică, de o mare bo­
cian doctor inginer Elena siliului Naţional al Ştiinţei găţie de idei, care anali­
Al SIL IU LUI POP U LA R JUD E TE A Al Ceauşescu, membru al Co­ şi Invăţămîntului, organism zează în chip strălucit mer­
mitetului Politic Executiv unic de conducere demo­ sul construcţiei socialiste
al C.C. al P.C.R., prim cratică a întregii activităţi în patria noastră, precum
viceprim-ministru al gu­ din aceste domenii esenţia­ şi problemele fundamenta­
Anul XXXVII, nr. 8 726 MIERCURI, 4 DECEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani vernului, i-au fost adresa­ le pentru progresul multi­ le ale vieţii internaţionale
te, cu prilejul desemnării lateral al patriei, pentru actuale — oprirea cursei
în funcţia de preşedinte al creşterea necontenită a ni­ înarmărilor şi înfăptuirea
Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul Consiliului Naţional al velului de civilizaţie şi bu­ dezarmării, asigurarea pă­
Ştiinţei şi Invăţămîntului, năstare al naţiunii noastre cii, instaurarea unui climat
numeroase telegrame şi socialiste. de destindere, securitate,
ştiinţei şi învâţămîntului — însufleţitor program de muncă scrisori de felicitare de Congresul ştiinţei şi în- înţelegere şi colaborare pe
şi acţiune revoluţionară către comitete judeţene, văţămîntului — se subli­ continentul european şi în
şi
In
întreaga
niază în scrisori şi tele­
lume.
orăşeneşti
municipale,
acelaşi
comunale de partid, minis­ grame — eveniment de timp, ampla expunere sta­
direcţiile
bileşte
mare însemnătate în viaţa
de
bază
tere, instituţii centrale, or­
Cercetarea ştiinţifică şi ingineria ganizaţii de masă şl ob­ social-politică şi cultural- în orientarea pe mai de­
parte
şteşti, academii de ştiinţe,
ştiinţifică a ţării, organizat
a
întregii
activităţi
institute de cercetare ştiin­ din iniţiativa secretarului din domeniul ştiinţei şi al
tehnologică - în avangarda progresului că şi proiectare, alte uni­ şedintele Republicii, tova­ invăţămîntului, constituind
ţifică,
general al partidului, pre­
inginerie
tehnologi­
un însufleţitor program de
acţiune
tăţi de cercetare, şcoli, li­
a
cee, institute de învăţămînt răşul Nicolae Ceauşescu, a susţinută pentru promovarea
teh-
revoluţiei
pus încă o dată, cu preg­
Ampla cuvîntare pe care fnfăptuirea obiectivelor sta­ nă, orientările formulate de superior, consilii judeţene nanţă, în lumină preocu­ nico-ştiinţifice, pentru in­
secretarul general al parti­ bilite de Congresul al XIII- secretarul general al parti­ ale educaţiei şi învăţămîn- parea statornică a parti­ tensificarea cercetării şi
dului, tovarăşul Nicolae lea al partidului impune an­ dului vizează domenii prio­ tului, comitete judeţene de dului şi statului nostru perfecţionarea procesului
Ceauşescu, a rostit-o de la gajarea fermă pe calea noii ritare în economia judeţului. cultură şi educaţie socialis­ pentru perfecţionarea de­ instructiv-educâtiv, pentru
tribuna. înaltului forum al revoluţii tehnico-ştiinţifice, de In primul rîhd intensificarea tă, centrale industriale şi mocraţiei muncitoreşti re* creşterea rolului acestor
ştiinţei şi învâţămîntului se organizare a vieţii economi- cercetării geologice şi elabo­ întreprinderi economice, voluţionare, care asigură, factori primordiali în dez­
constituie intr-un însufleţitor co-sociale pe baza celor mai rarea de noi tehnologii de personalităţi ale vieţii po­ într-o concepţie unitară, voltarea economico-socială
program de muncă şi acţiu­ noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­ valorificare economică a mi­ litice, ştiinţifice şi cultu- participarea activă a şt in­ a ţarii, în înflorirea patriei
:
ne revoluţionară, ce reliefea­ nicii. Referindu-se la aceste nereurilor cu un conţinut util ral-artistice din ţara noas­ iei şi invăţămîntului la dez­ noastre socialiste.
ză forţa ideilor novatoare importante obiective, secre­ mai redus. Pentru Institutul tră. voltarea economico-socială Mesajele sosite de pe în­
proprii gindirii social-politi- tarul general al partidului a de cercetări, inginerie tehno­ In aceste mesaje, în nu­ tot mai puternică a Româ­ treg cuprinsul ţării se con­
ce a conducătorului partidu­ subliniat cerinţa ca cerceta­ logică şi de proiectare a lu­ mele a milioane de cetă­ niei socialiste. stituie într-un vibrant o-
lui şi statului nostru. Este e- rea ştiinţifică să se anga­ crărilor de construcţii şi in­ ţeni ai .patriei, de cele mai In mod unanim se dă cea magiu adus tovarăşei aca­
jeze cu toată hotărirea în stalaţii pentru minereuri De­ diferite profesii, bărbaţi şi mai înaltă apreciere ma­ demician doctor inginer
videnţiată şi cu acest prilej va — instituţie cu un presti­
cuvîntări
Ceauşescu,
rostite
Elena
preocuparea statornică a se­ realizarea noului plan cinci­ gios potenţial creator, care a femei, tineri şi vîrstnici, gistralei v a r ă ş u l Nicolae om politic, ilustru eminent
savant,
nal şi a perspectivelor pînă
t o
de
cretarului general al parti­ în anul 2000, pentru soluţio­ pus în valoare, parţial, pe sînt exprimate, din adîncul
inimii, cele mai calde şi
dului pentru fundamentarea, narea şi introducerea mai baza tehnologiilor proprii, ză­ respectuoase felicitări tova­ Ceauşescu de la tribuna a- de largă recunoaştere in­
cestui larg şi reprezentativ
ternaţională, care, cu înal-
într-o concepţie originală, a rapidă a rezultatelor cerce­ cămintele de la Roşia-Po- forum, document de o ines­
liniilor care direcţionează răşei Elena Ceauşescu pen­
tării şi a tehnologiilor avan­ ieni, Valea Morii, Coranda- tru desemnarea sa în ca­ timabilă valoare teoretică (Continuare in pag. a 4-a)
progresul multilateral al ţă­ sate, în vederea ridicării ca­ Hondol, iazurile de decan­
rii, a rolului pe care ştiinţa, lităţii şi nivelului tehnic al tare nr. 1 de la Uzina de
tehnologia şi învăţămintul îl tuturor produselor. preparare Teliuc, pentru ob- I
au în dezvoltarea întregii Pentru activitatea de cer­
noastre societăţi. cetare ştiinţifică hunedorea- (Continuare in pag. a 3-a) \ Cu planul cincinal îndeplinit J
\ î
\ . .. 7"
LA ZI IN AGRICULTURA lioneze în două zone dife­ \ Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă \
rite. Prima formaţie trans­
portă gunoiul şi-l împrăş­ \ Căutînd mereu în pro­ naiului 1981—1985. în oraşe din Valea Jiului şi
pe
a
Deva
municipiului
coopera­
tie
ogoarele
şi
Organizare temeinică, ritmuri tivelor Cinciş, Boş, Izvoa­ \ pria activitate şi rezervele felul acesta, pînă la sfîr- este pe cale de finalizare
şitul anului se va realiza
integrîn-
ncvalorificate
sistemul de captare — tra­
rele, Hăşdat ş.a. Pînă la
echivalent
activităţi
această dată mecanizatorii \ du-le în efortul de a sa­ suplimentar un volum de tare— aducţiune a apei
cu
tisface tot mai bine ce­
\
susţinute la fertilizarea ogoarelor Nicolae Mărgărint, cu ,.Ifro- \ vele de oameni ai muncii S-au dezvoltat în acest potabile în sistem gravi­
80
rinţele populaţiei, colecti­
peste
lei.
milioane
Petru
Drămnescu,
nul".
Alexandru Gruia, Eugen din cadrul Grupului între­ interval de timp activită­ taţional Sîntămăria Orlca
O lucru re do mare im­ hai, Sabin Crăciunescu şi Florincaş, Dumitru Mihai, \ prinderilor de gospodărie ţile existente, au fost — Deva, la a cărui rea­
portanţă iii această perioa­ Andrei Tămaş au fost cei Dorin Pop, Simion Stoica \ comunală şi locativă ra­ create altele noi. lizare G.I.G.C.L. a con­
dă în agricultură, menită care, organizaţi în forfna- şi Ion Grădinărit — cu \ portează realizarea cu o S-a realizat un mare vo­ tribuit hotărîtor cu forţe
să contribuie la obţinerea ţii compuse clin cîte două remorcile, au transportat lună mai devreme a sar­ lum de investiţii, între umane şi materiale, cu
unor recolte bogate în a- M. A. 3,5, au executat lu­ în cîmp şi împrăştiat, pe \ cinilor aferente cinci- care tcrmoficarea unor maşini şt utilaje. s
nul viitor, este fertilizarea crări de bună calitate, a- terenurile ce urmează a fi s *
ogoarelor. în Consiliul unic sigurînd 60 kg substanţă semănate cu porumb, 800 Sectorul XI al I.M. Petrila
agroindustrial Hunedoara activă la hectar. Precizez tone de gunoi la C.A.P. \
acestei lucrări i s-a acor­ că lucrările amintite au Cinciş şi 250 tone la C'.A.P. \ De mai mulţi ani, sccto- portînd, în aceste zile, în­ şi Iosif Szilagy, coordonate
rul X) al I. M. Petrila se
sarcinilor
dat pe tot parcursul toam­ fost încheiate, cu cîteva Boş. număr& printre sectoarele deplinirea curs şi pe pe a- de maistrul loan Stanciu.
în
întreaga
nul
subliniere:
Şl
nei şi i se acordă şi în zile în urmă, pe toate cele \ tle investiţii fruntaşe din perioadă 1981—1983. Pe cele păşirile încă de o pian au de­
fost
continuare cea mai mare 850 ha însămînţate cu Cea de a doua formaţie \ mineritul Văii Jiului. Mi­ 11 luni din an ci au rea­ obţinute în principal pe
nerii
atenţie. cereale păioase în consi- ■acţionează pe terenurile \ noile de aici, care deschid lizat peste prevederile de seama creşterii productivi­
cooperativelor
de
cărbu­
orizonturi
plan o producţie de 20 mi­
tăţii
marchea­
— Astfel — .arăta ingi­ lhîl nostru. Mare, Pestişu din Pestişu ne, asigurind linie activă lioane lei şi 220 ml la lu­ ză un muncii, care de plan
Nan­
faţă
spor
Mic,
nerul Gheorghe Viţă, di­ în aceste zile se acţio­ ei ru, Buituri, Mînerău, \ de front pentru ortacii lor crările de deschideri, plu- de peste 5 la sută. Men­
rectorul S.M.A. Hunedoa­ nează la administrarea în­ -\ de Ia producţie sînt con­ sul pe cincinal la acest ţiuni se cuvin pentru a-
ra — imediat după ce .s-a grăşămintelor organice. şi Răcăştie. Pe mecaniza­ ştienţi lor de şi importanţa mun­ zi indicator fiind de 1 530 ml. ccste bune rezultate şi ad­
se
cii
străduiesc
sector,
încheiat semănatul griului Pentru ca lucrarea respec­ torii Cornel Dudaş, cu uti­ \ de zi să-şi îndeplinească De menţionat că toate junctului Stela şefului de care a
Naidin,
ing.
înregistrează
şi orzului s-a trecut la tivă să se desfăşoare în lajul de încărcat şi cei care \ prevederile de plan. brigăzile producţie, cele spo­ coordonat perseverent şi
mai
de
ruri
.Şi în acest an, ca în fie­
fertilizarea ogoarelor cu condiţii de calitate şi în transportă în cîmp guno- \ care din actualul cincinal, mari avindu-le formaţiile autoritar lucrările din sub­
îngrăşăminte chimice com­ ritmuri hune au fost con­ minerii din sectorul XI al conduse de Constantin Borş teran, sectorul înscriin-
între
de
pe
plexe si superfosfaţi. Me­ stituite două formalii, com­ M. LIONEL \ I.M. Petrila şi-au depăşit şi loan Pop, cele de elec­ du-se mai bune acum Valea
cele
din
ale
tromecanici
lui
canizatorii Ion Pleoţ, Vn- puse din cîte un „Ifron" \ lună de lună planul Ia lu­ cisc Tliiriung, Eugen TOlli Fran- Jiului.
crările de deschideri, ra-
sile Hohor, Gheorghe Mihai, şi şase cupluri de remorci. {Continuare în pag. a 2-a) I
Laslo llamzo, Costieă Mi- Ele au fost dirijate să ac-
ENERGIA S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂILE <
SĂ PRODUCEM Cir MAI MUtîft 1
Economisirea energiei — îndatorirea dunările generale ale gru­
pelor
şi
organi­
sindicale
zaţiilor de tineret" — ne
de onoare a întregului colectiv spunea tovarăşul. Dumitru
secretarul
comi­
Arsinte,
tetului do partid al sec­
Măsurile staiîilite în şe­ orientările şi sarcinile for­ colectiv al Oţelăriei Sie­ ţiei. Şi, ceea ce este mai
dinţa Comitetului Politic mulate de secretarul gene­ mens—Martin nr. 1, din
Executiv al C. C. al P.G.R., ral al partidului, tovarăşul cadrul Combinatului side­ important, aceste propuneri
din octombrie a.c., privind Nicolae Ceauşescu, în ma­ rurgic Hunedoara, îndrep­ au depăşit imediat graniţa
producerea şi folosirea cit gistrala cuvîntare rostită tarul tuturor acţiunilor or­ teoreticului, regăsi ndu-se
mai eficientă a energiei Ia plenara C.C. al P.C.R. ganizate în scopul folosi­ eficient în activitatea de
electrice au declanşat o din 13—14 noiembrie a.c. rii eficiente, raţionale a producţie de fiecare zi.
adevărată campanie, la toa­ au stat la baza întocmirii energiei electrice. „Fie­ împreună cu tovarăşul
te nivelurile de desfăşu­ unor programe proprii de care dintre acţiunile cu­ Grigorie Lazăr, inginer
rare a vieţii economico- acţiune in vederea utili­ prinse în programul pro­ principal cu întreţinerea,
sociale româneşti, de pu­ zării cu maximum de ran­ priu de măsuri are drept am refăcut, la faţa locu­
nere în valoare -a spiritu­ dament a fiecărui kilowatt- suport propunerile formu­
lui de bun gospodar ce oră, încadrării riguroase late de oamenii muncii din lui, drumul parcurs de la
întreprinderea mecanică Oră.şlie. Strungarul loan Dră-
goi a reuşit să reducă consumul de metal la o serie de caracterizează poporul nos­ în consumurile do energie secţie în cadrul adunări­
repere, realizind din economii 100 de repere în plus la fie­ tru. Pentru consumatori electrică aprobate. lor dc dări de seamă a- MIRCEA DIACONU
5
care alte <100 executate. industriali, mari şi mici Un astfel de program nuale ale celor patru or­
Foto NICOLAE GHEORGHIU
deopotrivă, aceste măsuri, constituie, pentru întregul ganizaţii de partid, în a- (Continuare în pag. a 2-a)