Page 15 - Drumul_socialismului_1986_03
P. 15

pag. 2                                                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8





               Ideile şi orientările din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu }

                       la Plenara lărgită a Consiliului Naţional ai Agriculturii                                                                                          20,00 Telejii
                                                                                                                                                                          30,20 Aetna:
                                                                                                                                                                             nomic
                      program concret de muncă pentru agricultorii hunedoreni                                                                                             20,35 Cu to
                                                                                                                                                                             fti tu
                                                                                                                                                                             Emisii
                                                                                                                                                                             şi cin
        i  PĂMINTUL  -  AVUŢIA  ÎNTREGII  NAŢIUNI  -  FOLOSIT!                                                                                                           20,15 Tribul
                                                                                                                                                                             Partid
                                                                                                                                                                             Itomâr
                                                                                                                                                                             novată
        >                         RAŢIONAL, CU EFICIENŢĂ MAXIMĂ!                                                                                                      |  21,05 Film
                                                                                                                                                                             revolu
                                                                                                                                                                             lor) i
                                                                                                                                                                             flăcări
                                                                                                                                                                         21,50 Teleju
                     CE    ARATĂ     EXPERIENŢA                      mm
                     UNITĂŢILOR FRUNTAŞE
            Refcrindu-se  La  necesi­  Haţeg,  Orăştie  şi  altele,                                                                                                        |£ ADi
           tatea  folosirii  integrale   care  obţin  cîte  3  500  —
           şi  cu  eficienţă  maximă  a   6  000  kg  cereale,  20—25
           pămîntului, secretarul ge­  tone  cartofi  şi  35—40  to­                                                                                                      BUCURE?
                                                                                                                                                                          dioprogram
           neral  al  partidului,  tova­  ne sfeclă de zahăr la hec­                                                                                                     6.15 Sfatul i
           răşul  Nicolae  Ceauşescu   tar  demonstrează  că  acolo                                                                                                      La ordinea
           în  cuvîntarea  rostită  la   unde  există  interes  şi                                                                                                       cultura; 7,0
           plenara  lărgită  a  Consi­  preocupare  faţă  de  buna                                                                                                       7,30 Azi în
                                                                                                                                                                         vista prese
           liului  Naţional  al  Agri­  gospodărire  .  şi  folosire  a                                                                                                  rul melodii
           culturii  a  subliniat  că  :   fondului  funciar  .pămîn­                                                                                                    letin de şt
           „Trebuie,  să  înţelegem  că   lul  dă  roade  bogate.  ■                                                                                                     pundem
                                                                                                                                                                         10, C0 Bule
           avem  obligaţia  să  facem   Experienţa  acestor  u-                                                                                                          10,05 Intcrp
           totul  pentru  a  folosi  cît   nităţi  arată  că  rodnicia                                                                                                   popularii; ]
           mai   raţional   pămînlul,   pămîntului o hotărăsc oa­                                                                                                        socialiste ;
                                                                                                                                                                         de ştiri ;
           pentru  a  cultiva  fiecare   menii prin hărnicia şi pri­                                                                                                     ruselu cop
           metru pătrat de pămînt şi   ceperea  lor  în  a-1  cultiva                                                                                                    Publ. citat
                                                                                                                                                                         de ştiri ; 1:
           a  aplica  cu  fermitate  le­  şi  îngriji.  Important  este                                                                                                  colului XX
           gea  după  care  nimeni  nu   ca  experienţa  bună  cîşti-                                                                                                    moara fol<
          poate  să  deţină,  sub  nici   gată  de  unităţile  fruntaşe                                                                                                  De la 1 L
           o formă pămînt clacă nu-I   să  fie  larg  cunoscută  şi                                                                                                      nai ;   15,00
                                                                                                                                                                         ştiri ; 15,05
          munceşte".  Acţionînd  în   generalizată,  astfel  îneît                                                                                                       ţilor ; 16,00
          spiritul  acestor  imperati­  în  acest  an  să  se  înre­  Cu tractoarele sau animalele, fiecare metru pătrat de teren agricol trebuie lucrat cu răspundere maximă, pen­  16.15  Trage
                                                                                                                                                                         preş ;
                                                                                                                                                                               16,3
          ve, în numeroase coopera­  gistreze  o  îmbunătăţire   tru a produce, a se realiza recolte sigure şi stabile.                                                  econe ** ‘’e ;
           tive  agricole  di,n  judeţul   radicală  a  întregii  activi­                                                                                                medi
                                                                                                                                                                         de şt.
          nostru,  unde  s-au  întro­  tăţi  a  unităţilor  agricole,                                                                       s-au  produs  20  tone  de   Comunist H
                                                                                                                   furajarea  animalelor.  De
          nat  ordinea  şi  disciplina   punînd  accentul  pe  creş­                                               asemenea,  un  ha  a  fost   legume.                  politică coi
                                                                                                                                                                         dinamizaloa
          în  folosirea  întregii  su­  terea  producţiei  la  hectar   Ţărani cooperatori,                        transformat în grădina le­  ©  In  curtea  sediului   ţii noastre
          prafeţe de pămînt şi unde   la  toate  culturile  şi  pe   Ţărani cu gospodărie individuală,             gumicolă  (există  şi  un   C.A.P.  Roşcani  au  fost   limbii rom
                                                                                                                                                                         rele serii i
          se  aplică,'  totodată,  mă­  toate  suprafeţele.  In  a-   Lucrători ai ogoarelor,                      solar  de  900  mp  pentru   construite  două  solarii  de   ştiri ; 18.20
          surile  necesare  în  ve­  cest  scop,  cadrele  teh­                                                    soiurile  timpurii),  unde,   300 mp, unde se obţin ră­  naţională
          derea  ridicării  fertilităţii   nice  din  fiecare  unitate   Pămîntul  reprezintă  avuţia  întregu­                             saduri   de   legume.   O    Sport; 19,30
                                                                                                                                                                         tieră bucur
          şi  productivităţii  pămîn­  sînt  chemate  să  se  preo­                                                in  fiecare  an,  se  produce   parte sînt utilizate pentru   Radiojurnal
                                                                                                                   întregul  necesar  de  car­
                                                                                                                                                                         tura ’86 ; ?
          tului,  se  obţin  an  de  an   cupe  cu  întreaga  răspun­  lui   popor,   este   proprietatea   întregii                         nevoile   unităţii,   altele   tla dv. : 22.
          producţii  sigure  şi  stabile   dere  de  buna  folosire  a   naţiuni   socialiste.   Avem   datoria   de   tofi,  tomate,  varză,  ră-   sînt  valorificate  Ia  popu­  oră ★ >  Radi
          la toate culturile.       pămîntului  şi  de ridicarea   mare  răspundere  patriotică  să  folosim       dăcinoase,  ardei,  ceapă  şi   laţie.  De  aici  s-au  ob­  Noct«‘!5ă n
                                                                                                                                                                         — 24
            Exemplul  cooperativelor   fertilităţii  şi  a  potenţia­                                              castraveţi  destinat  canti­  ţinut  .venituri  în  valoare
                                                                                                                   nei. In anul trecut aici
                                                                                                                                            de 30 000 lei anual.
          agricolă  din  Romos,  Ra-   lului  productiv  al  tuturor   raţional  toată  suprafaţa,  să  cultivăm
           poitu Mare. Deva. Ostrov.  simrafetelor agricole. .   fiecare  metru  pătrat  de  pămînt  pentru
                                                                                                                               DE CE LĂSAŢI TERENURI
                                                                 obţinerea  unor  producţii  agricole  si­
                                                                                                                                   NECULTIVATE ?
                                                                 gure şi stabile I
                                                                                                                     Iată  o  întrebare  la  care   diminuată cu cîte 15—100   DEVA: Ti
                                                                                                                   aşteptăm   răspuns   din   tone,  ceea  ce  a  influenţat   jevo (Patrii
                                                                        O MARE REZERVĂ - CULTURILE                 partea  conducerilor  unor   negativ  onorarea  preve­  mincţii (Ai
                                                                                                                                                                         DOARA:
                                                                                                                   cooperative  agricole  care   derilor  la  fondul  de  stat
                                                                                INTERCALATE                        în  anul  trecut  nu  au  ma­  şi  la  fondul  de  autoapro-   Paloş (Mod
                                                                                                                                                                         O dragoste
                                                                Secretarul  general  al   „în  livadă,  ne  spunea   nifestat  preocupare  pentru   vizionare  teritorială,  pre­  dern, sala
                                                               partidului,  t o v a  r ă  ş u  l    şeful  fermei  m\  5,  ing.   a  cultiva  întreaga  supra­  cum  şi  realizarea  venitu­  zestre —
                                                                                                                                                                         (Flacăra);
                                                               Nicolae Ceauşescu, a sub­  Ana  Urşaleş,  noi  cultivăm   faţă  de  teren  disponibil.   rilor băneşti planificate.  este p mea
                                                              liniat,  în  cuvîntarea  la   cu  bune  rezultate  cartofi,   Sînt  vizate  în  special   Este  imperios  necesar   (Ari   PF.
                                                              plenara  lărgită  a  Consi­  fasole  şi  plante  furajere   conducerile  C.A.P.  şi  ca­  ca  asemenea  stări  de  lu­  tenţ.   .‘Pi
                                                                                                                                                                         (Parîiig) ; O:
                                                              liului Naţional al Agricul­  rădăcinoase  —  sfeclă  şi   drele  tehnice  de  la  Rudu-   cruri  să  fie  eradicate  cu   iembrie);  A
                                                               turii, necesitatea de a va­  morcovi.  în  acest  mod   leşti,  Ciula  Mare,  Rîu   desăvârşire  în  acest  an,   (Unirea);   I
                                                              lorifica  mai  bine  însem­  am obţinut producţie echi­  Alb,  Nădăştie,  Izvoarele,   impunîndu-se  măsuri  fer­  Limonada  (
                                                              natele  rezerve  existente   valentă  cu  ceea  ce  se   Romoşel,  Ohaba,  Zam  şi   me  în  fiecare  unitate  a-   VULCAN:  I
                                                                                                                                                                         torit  (Luce;
                                                              pentru extinderea culturi­  poate  realiza  anual  de  pe   altele,  unde  au  fost  lăsate   gricolă  pentru  ca  planul   NEA  :  Tncer
                                                              lor  intercalate’. O  demon­  cîte  10  ha.  Fiind  convinşi   cîte  5 —35  de  hectare   de  cultură  să  fie  respec­  Yung  (Mine
                                                                                                                         :
                                                              straţie  concretă  asupra  a-   de  importanţa  şi  necesi­  necultivate,   „motivîndu-   tat  cu  stricteţe,  astfel  in­  LA:  Iluzii  p
                                                                                                                                                                         citoresc);
                                                              vantajelor  practicării  u-   tatea  practicării  acestui   se"  că  terenul  respectiv   cit  să  nu  rămînă  nici  un   Scuzaţi,  dv:
                                                              nui asemenea mod de cul­  sistem de  culturi, în acest   nu  este  mecanizabil  (!).   metru  pătrat  de  pămînt   bal  ?  (Mui:
                                                              tivare a pămîntului o ofe­  an  vom  extinde  culturile   De  asemenea,  cooperati­  nelucrat.   Obligativitatea   RTCANI :
                                                                                                                                                                             delinc -
                                                              ră   exemplul   Asociaţiei   intercalate  şi  în  livada  de   vele  agricole  din  Cura-   cultivării  tuturor  terenu­  doi   e t e z a  t )
                                                                                                                                                                         ( R
                                                              economice  de  stat  şi  coo­  la  Cărpiniş,  ceea  ce  ne   sada,  Rîu  Bărbat,  Sălaşu   rilor  pune  în  faţa  con­  Pastorala  «
                                                              peratiste Sî-ntandrei. „Rea­  va  asigura,  pe  lingă  o   de  Sus,  Rîu  de  Mori  şi   ducerilor  de  unităţi  sar­  ua  roşie)  ;
                                                                                                                                                                         ZA :
                                                              lizarea  culturilor  interca­                        altele  nu  şi-au  realizat   cina  de  a  spori  numărul   ciumată   Dur
                                                                                                                                                                                (A
                                                              late  are  o  bună  tradiţie   bună  întreţinere  a  solului   în  totalitate  suprafeţele   atelajelor  proprii,  pentru   R A ST ie : Si
                                                              în  unitatea  noastră  •—   din plantaţie, suplimenta­  planificate  la  cultura  po­  ca  terenurile  arabile  aşa-   (Patria);   G
                                                              ne   spunea    directorul   rea   veniturilor   băneşti   rumbului  cu  cîte  10—30   zis nemecanizabile să poa­  mofon  (Fla«
                                                                                                                                                                         GTU-RAt-  ^
                                                              A.E.S.C.,  ing.  Ioan  Dără-   ale  fermei  şi  asociaţiei.   de  hectare.  Ca  urmare,   tă  fi  luate  în  cultură,  să   de   cultură
                                                              banţ.  Pentru  a  folosi  in­  Pe  această  cale  vom  pu­  după  un  calcul  simplu,  la   dea  producţie  în  confor­  Letarem (D;
                                                              tensiv  suprafaţa  din  inte­  tea  produce  cantităţile  de   unităţile  respective  pro­  mitate cu prevederile pla­  Recina   sch
                                                              riorul  serelor,  în  cultura  .   furaje  necesare  hrănirii   ducţia de cereale a fost  nului.           LAN  •  Prier
                                                                                                                                                                         cultură);  SI
               Iată-i pe Emanoil Fă rău şi membrii familiei sale   de  bază  de  roşii  cultivăm   animalelor   din   micro-                                             birea  are  î
             recoltind roadele bogate ale muncii lor.         anual cel puţin 60 000 fire   ferme".                        TERENURI ÎN PARAGINĂ                          seriile  T-IT
                                                              de  salată,  obţinînd  astfel   Asemenea  rezultate  se                                                    ILIA  :  Patr
                                                              un  venit  suplimentar  de   pot  şi  trebuie  să  se  ob­  Conducerea   cooperati­  faţa  sediului  unităţii,  cît   te  de  casă
                                                                                                                                                                         GHELART:
                                                              60  000  lei.  în  cultura  de   ţină  în  fiecare  unitate   vei  agricole  din  Strei   şi  la  capătul  grajdu’rilor.   în naf ATm
                 Cum a fost transformat un teren arid,        castraveţi   obişnuim   să   agricolă,  hotărîtoare  fiind   manifestă,   în   general,   Aici   s-a   încercat   anii
                                                              punem  şi  cîte  40  000  fire   acum  acţiunile  concrete   strădanie  pentru  utiliza­  trecuţi  să  se  pună  în  va­
                  neproductiv, in grădină de legume           gulioarb.  In  spaţiul  din   ce  se  întreprind,  impu-   rea  raţională  a  pămîntu­  loare  terenul,  amenajîn-
                                                              exteriorul  serelor,  printre   nîndu-se  ca  spiritul  de   lui.  Această  preocupare   du-sc  un  solar  pentru
                Un  exemplu  concret  despre  felul  în  care  un   pomi, cultivăm varză tim­  iniţiativă  şi  de  buni  gos­
             teren  arid,  aparent  neproductiv,  poate  fi  trans­  purie,  castraveţi,  levăn-   podari  ai  pămîntului  să-şi   însă  nu  e  dusă  pînă  la   producerea  de  răsaduri
             format  într-o  grădină  roditoare  l-a  dat  şi  Ema­  . ţică şi alte plante".  spună cuvîntul.     capăt.  Ca  să  dovedim  a-   şi  legume.  De  o  bună   Pentru  azi
             noil  Fărău,  ţăran  cooperator  din  satul  Bujoru,                                                 firmaţia,  apelăm  la  câte­  bucată  de  vreme  solarul   fi  în  genere
             comuna  Dobra.  ,  Solicitînd  să  i  se  atribuie  o  su­  SI TERENUL DIN INCINTELE                 va  exemple.  în  incinta   a  fost  lăsat  în  părăsire,   cerul  mai  î
                                                                                                                                                                        Local  vor  c
             prafaţă de 30 ari, pe creasta dealului Făgeţelului                                                   zootehnică  din  Strei  exis­  nemaifiind  cultivat.  Con­  taţii  sub  fori
             —-- intr-un loc invadat de spini şi arbuşti sălba­       GOSPODĂREŞTI TREBUIE SI POATE               tă,  între  adăposturi  şi  şo­  ducerea  cooperativei  are   re,   lapoviţ.
             tici,  niciodată  cultivat  —  s-a  apucat  împreună              SĂ PRODUCĂ ! ’                     sea,  o  importantă  supra­  datoria  —  în  lumina  in­  ploaie.  Vini
             cu  familia  sa  de  lucru.  L-a  defrişat,  curăţat  de   în  incintele  multor  u-   ©  întreaga  suprafaţă   faţă  de  teren  ce  ar  putea   dicaţiilor  şi  orientărilor   slab  la  moc
                                                                                                                                                                                 m
                                                                                                                                                                        râturile
             cioate  şi  bolovani,  I-a  nivelat,  săpat,  fertilizat   nităţi  economice  de  la   de  teren  agricol  din  in­  fi  cultivată,  chiar  şi  cu   cuprinse  în  cuvântarea   cuprinse   în
             şi  cultivat.  Muncă  multă,  dacă  ne  gîndim  că   sate  şi  oraşe,  în  curţile   cinta  fermei  mixte  nr.  1   plante   furajere.   între   rostită   de   tovarăşul   şi  minus  l  «•
             apa  6  căra  sus  cu  butoaiele.  Dar  cu  mare   sediilor  consiliilor  popu­  a  S.C.P.P.  Geoagiu  este   cele  două  adăposturi,  te­  • Nicolae Ceauşescu la Ple­  maxime  intr
             tolos.  Acel  loc  a  fost  transformat  într-o  gi'ădină   lare  sau  ale  C.A.P.  exis­  utilizată  cu  maximi  efi­  renul  plin  de  gropi,  bălţi   nara  lărgită  a  Consiliului   plus  4  grac
                                                                                                                                                                        va  produce
             de  legume  roditoare,  unde  harnicul  gospodar  din   tă  suprafeţe  de  teren  care   cienţă.  Astfel,  pe  două  ha   ş.a.  dacă  s-ar  nivela  ar   Naţional  al  Agriculturii,   lat polei.
             Bujorii  a  obţinut  producţii  record  de  roşii,  vi­  pot  şi  trebuie  introduse   sînt plantaţi 600 de pruni.   putea  fi  semănat  cu  trifoi,   Industriei Alimentare, Sil-'   La munte,
             nete,  ardei,  fasole,  gogoşari  ş.a„  cum  nu  s-au   în   circuitul   productiv.   De  aici  în  anul  trecut   lucerna  ş.a.  în  incinta  de   viculturii  şi  Gospodăririi   fi  în  genera
             obţinut  în  Lunca  Mureşului.  Iată  un  exemplu   Iată două exemple ce tre­  s-au  recoltat  30  tone  de   la  Streisîngiorgiu  există,   Apelor  —  să  ia  măsuri   cerul   noros.
             demn de urmat.                                   buie  urmate  şi  în  alte   prune  şi  s^au  obţinut  8   de  asemenea,  o  mare  su­  eficiente  pentru  punerea   ninge.  Vînti
                                                                                                                                                                        moderat  din
                                                              unităţi.                 tone de iolium, pentru     prafaţă nefolosită, atît în  în  valoare  a  acestor  te­  va  produce
                                                                                                                                            renuri.
                                                                                                                                                                        punere de •
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20