Page 1 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 1
h ....................
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢ1-VĂ i
In intimpinarea gloriosului jubileu al partidului I
le onorăm cu cinste sarcinile încredinţate J
fei
La Întreprinderea meca
lUtUTUl HUWEOO&Wft nică de material rulant Si- număr cit mai mare de
vagoane reparate. Aşa cum
s o c i a l i s m u l meria, in cadrul secţiei în- se cere I De la acest punct
de lucru, maistrul Sabin Ar
tii se execută reparaţii pe
riodice şi capitale la toate
meanca, secretarul organi
tipurile de vagoane cister
zaţiei de bază nr. 1, ne-a
spus :
— Pentru a spori numă
tră. Niciunde în ţară nu
nRr.aM aî nniviiTETUim JUDETtfliM HUNEDOARA flt P.c nă utilizate în ţara noas rul de vagoane la dezle
se mai face aşa ceva. Dar
simerienii nu se laudă cu gare s-au adus in ultima
asta. Ei repară cu price vreme îmbunătăţiri in pro
pere aceste vagoane şi le cesul de efectuare a pre
redau traficului feroviar. siunilor hidraulice. In pre
Anul XXXVIII, nr. 8 825 MARŢI, 1 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani Hala în care muncesc cei zent instalaţia asigură rea
310 oameni din secţie este lizarea concomitentă a 10
probe la tot atitea posturi,
imensă, organizată în func
eliminîndu-se mişcarea su
ţie de modul firesc în care
plimentară a vagoanelor
trebuie desfăşurate repa
CHEMĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU raţiile. rezultate pentru colectivul pe linii. Consecinţe : a
pe care-l conduceţi ? crescut productivitatea mun
Inginerul Mihai Poenar, — La toţi indicatorii — cii, s-a redus efortul fizic
înflăcărat program pentru şeful secţiei, ne spunea că rezultate bune. Contribuţia al muncitorilor, a sporit e-
aici se acţionează pentru a
dinamiza toate disponibili secţiei se regăseşte în spo ficienţa in producţie. îm
rul de 540 000 lei la pro bunătăţirile aduse la P.H.
a
creatoare
tăţile,
forţa
Anul Internaţional al Păcii colectivului, şi a le canaliza, ducţia marfă, în repararea s-au făcut cu eforturi pro
suplimentară a peste 150
prii, cu oamenii secţiei şi
spre îndeplinirea ritmică a vagoane în unităţi echiva in afara orelor de program.
planului. lente pe două osii, obţi Cei care efectiv au pus mina
PACEA - BUNUL CEL MAI DE PREŢ SĂ SE TREACĂ — Sîntem singurii din ţară nute de întreprindere pe la realizarea lor se numesc
NEÎNTÎRZIAT LA care executăm reparaţii la primele trei luni din an. loan Stanciu, Sabin Simion,
AL OMENIRII vagoanele cisternă — ară Orice activitate are un Constantin Benegui, Dorin
ACŢIUNI CONCRETE ta interlocutorul. Nu avem inceput. In reparaţia va Andrei — lăcătuşi. Tot aici
Am luat cunoştinţă cu deo Libertatea şi independenţa, concurenţă, dar sîntem con goanelor cisternă, el se nu ne mai preocupă construi
sebit interes despre lucrările dreptul de a decide asupra DE DEZARMARE ! ştienţi de importanţa mun meşte tunelul pentru spăla rea unui bazin, care să
plenarei Consiliului Naţional propriului destin sint astăzi cii prestate, de faptul că rea exterioară, urmat de colecteze apa după efec
al Frontului Democraţiei şi bunurile cele mai de preţ, Am urmărit cu deosebit in vagoanele reparate la Si- sectorul pentru efectuarea tuarea probelor, in vederea
Unităţii Socialiste, despre care trebuie apărate cu străş teres, adincă emoţie şi mîn- meria trebuie să întruneas presiunilor hidraulice (P.H.). relolosirii ei la alte veri
chemările la pace şi dezar nicie, continuu consolidate. drie patriotică, magistrala că parametrii de calitate De-abia după trecerea a- ficări. O treabă nu prea
mare cuprinse in cuvinta- Doar astfel se poate clădi, c u v i n t a r e a tovarăşului stabiliţi prin instrucţiuni şi cestor probe, vagonul are
rea t o v a r ă ş u l u i Nicolae Nicolae •Ceauşescu la plena normative. cale liberă spre dezlegat. LIVIU BRAICA
Ceauşescu, îndemnurile de a doar astfel se pot înfăptui ra Consiliului Naţional al - S-a încheiat primul Un post cheie, determinant
face totul pentru salvgardarea aspiraţiile dintotdeauna ale F.D.U.S., care, cu neclintita-i trimestru al anului. Cu ce in realizarea zilnică a unui (Continuare în pag. a 4-a)
păcii, de a acţiona pentru naţiunii noastre, de progres preocupare pentru destinele
apărarea celui mai scump şi bunăstare. poporului nostru şi ale între
drept al fiinţei umane, drep In cele patru decenii de gii omeniri, a adresat un fier
tul la viaţă, la o existenţă viaţă liberă, prin eforturile binte apel tuturor şefilor de
ferită de spectrul ameninţări stat, guvernelor, tuturor na
conştiente ale noastre, ale
lor unui război nuclear nimi ţiunilor lumii pentru amplifi
citor. Cu acest prilej am trăit tuturor, sub conducerea parti carea eforturilor menite să
din nou sentimentul plenai dului, in fruntea căru a se ducă la dezarmare, îndeosebi
al grijii deosebite a celui mai află de peste două decern' 1 la cea nucleară, la triumful
iubit şi mai stimat fiu al po tovarăşul Nicolae Ceauşescu, păcii pe întregul pămînt De
porului român pentru desti claraţia-Ape! a F.D.U.S. vine
s-a schimbat radical înfăţişa
nul de pace şi progres al să întărească, adăugîndu-se
rea oraşelor şi satelor ţării. firesc celorlalte iniţiative de
României, al tuturor oameni
România a înflorit, s-a dez pace ale poporului nostru,
lor de pretutindeni. Vibranta
cuvintare rostită de tovarăşul voltat puternic pe plan eco ale României socialiste, care
Nicolae Ceauşescu ne-a emo nomic şi social, a devenit au avut mereu un larg răsu
net internaţional. Ea este o
ţionat adine, ea fiind stră un nume rostit cu preţuire nouă şi elocventă dovadă a
bătută de un cald mesaj u- şi admiraţie pe întreaga pla vocaţiei de pace a naţiunii
manist, de încrederea fermă, netă. române, ilustrată in atitea o-
că pacea lumii contemporane Mă bucur că trăiesc şi cazii, în ,chip magistral, de
p r e ş e d i n t e l e Nicolae
— în aceste momente de în muncesc in această ţară, că
Ceauşescu. Şi, intr-adevăr,
cordare in viaţa internaţiona pot zi de zi să-mi alătur e- poporul român, toate popoa
lă — este nu numai imperios forturile minerilor de la I. M rele au nevoie de pace pen-
necesară, dar şi posibilă, că
VASILE COSMA, VASILE VULCU,
ea poate fi realizată prin
miner, şef de brigadă, preşedintele Lucrătorii întreprinderii dc berc clin Ilalcg depun eforturi pentru finalizarea la timp
contribuţia activă a tuturor a reparaţiilor planificate. In imagine cîţiva dintre membrii formaţiei de reparaţii coordo
la I.M. Barza C.A.P. Clopotiva nate de ing. Simion Derccichei, care in colaborare eu atelierul mecanic condus de maistrul
statelor, a oamenilor politici,
Pantelimon Sas repară linia de îmbutclierc D.F. CO. Foto NICOLAE GHEORGHIU
a popoarelor. (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a)
Duminică, s-o muncit cu răspundere pe ÎN „SĂPTĂMÎNA PO
Acţiuni energice pentru
ogoare, ca într-o zi normală de lucru
realizarea întregului volum
— Pentru noi această pentru a acorda sprijin re", a C.A.P. Toteşti, mun Transportul cartofilor în
duminică este considerată concret şi direct, factorii de ca se desfăşura în ritm cîmp îl efectuau cu ate de lucrări stabilite
zi normală de lucru — ţi decizie de la nivelul comi susţinut. Mecanizatorul Mi- lajele cooperativei Anton
nea să precizeze Teodor Pă- tetelor comunale de partid, ron Flueraş se străduia să Furca, Cornel Micloşoni, în perioada 3i martie — mai urgent, pentru a asi
tescu, inginerul şef al membrii birourilor executi nu facă nici un rabat la Ion Vlaiconi I şi Ion Lupu- (i aprilie, caro esto decla gura o bună prindere a po
C.U.A.S.C. Toteşti —, în ve ale consiliilor populare. acţiunea de plantare a car lescu, care asigurau şi ali rată „Săptămîna pomicul- milor. Staţiunea de cerce
fiecare unitate acţionîn- De reţinut şi preocuparea tofilor De altfel, alături de mentarea maşinii. Mai re turii", oamenilor muncii tare şi producţie pomico
du-se, în primul rînd la deosebită a specialiştilor şi el se afla permanent in marcăm pe cooperatoarele din agricultura judeţului lă Gcoagiu pune la dispozi
plantatul cartofilor, dar şi mecanizatorilor pentru ca ginera Veronica Semna, MIRCEA LEPĂDATU nostru le revin sarcini de ţia gospodăriilor populaţiei
la alte lucrări. Ca urmare, litatea lucrărilor. şefa fermei vegetale, care mare răspundere privind circa 50 000 puieţi, care să
toate cele 15 maşini de în tarlaua „La adăpătoa urmărea acelaşi obiectiv. (Continuare în pag. a 2-a) dezvoltarea patrimoniului fio plantaţi în curţile şi
plantat, aparţinînd S.M.A. pomicol, precum şi finali grădinile caselor, precum
Cîrneşti, sînt la această zarea lucrărilor menite să şi pentru completarea go
oră în cîmp, în plin lucru. asigure sporirea potenţia lurilor din livezi. în ace
De asemenea, tot acum se lului productiv al livezi laşi timp, este necesar ca
munceşte la administrarea lor. pomicultorii să acţioneze
îngrăşămintelor organice, Intre obiectivele cărora cu toate forţele în vederea
pregătirea patului germi se impune să le fie. acor încheierii tăierilor la pomi,
nativ şi adunatul pietrelor dată atenţie maximă un inclusiv la cei răzleţi, a
de pe ogoare. Nc-am pro loc de seamă îl ocupă, în tratamentelor fitosanitare,
pus ca şi astăzi să obţinem această primăvară, extin fertilizărilor, arăturilor în
vitezele planificate în fie derea plantaţiilor de pomi plantaţii şi săpatului în ju
care unitate, pentru a în şi arbuşti fructiferi pe cele rul pomilor. De asemenea,
cheia cît mai grabnic plan 120 ha planificate la C.A.P. se cerc să se lucreze intens
tatul cartofilor, celelalte lu Pui, Vîlcelc, Livadea, Bo- la văruitul pomilor, la
crări. şorod, Sînpctru şi Sîntă- strîngcrea crengilor din
Ne-am deplasat în cîteva măric-Orlea. De menţionat plantaţii şi la realizarea în
unităţi să vedem cum este că plantatul arbuştilor timpul cel mai scurt posi
organizată activitatea, cine fructiferi s-a făcut, pînă bil a celorlalte acţiuni de
şi cum munceşte, cu ce re acum, pe 30 de hectare, igienă a pomilor.
zultate. Prima constatare: iar la C.A.P. Pui sînt fă Consiliile populare şi con
în toate locurile unde se C.A.P. Toteşti. Duminică s-a muncit in toate brigăzile unităţii la plantatul cartofilor. cute gropile pentru planta ducerile unităţilor agricole
Miron
cu
Flueraş,
Seruna
şi
muncea, alături de meca In Imagine, Ion mecanizatorul Anton Furca şi împreună Micloşoni, inginera Veronica plină acţiune rea pruniloş pe 20 de hec au datoria să se preocupe
surprinşi
Cornel
în
cooperatorii
Lupulcscu,
nizatori, cooperatori şi spe de plantat. tare. Important este însă ca
cialişti, se aflau în cîmp, plantările să se încheie cît - (Continuare în pag. a 2-a)
