Page 7 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 7
IERCURI, 2 APRILIE 1986 pag. 3
PRIMĂVARA PRIMENIRII Şl ÎNFRUMUSEŢĂRII Vrînd, nevrînd, căutările trebuie
să continue!
Hunedoara : „PENTRU CEL MAI FRUMOS Câlan: AMBIŢII DE
CARTIER ÎNSEAMNĂ, DE FAPT, GOSPODARI Este cunoscut faptul că tarea propriu-zisă şi spec Dintre elevi, bine s-au pre
în eco- judeţul nostru dispune de tacole agreabile, gîndind că zentat Cristina Buciuman
PENTRU CEL MAI FRUMOS MUNICIPIU" HARNICI un număr relativ mic dc numai astfel poate fi atras Mariana Deac (Liceul in
tor, vi- solişti de muzică populară publicul în incinta aşeză- dustrial Călan), temeinic
misiune • Dc Ia declanşarea acţiunii de bună gospodărire cu reale calităţi vocale. De mîntului de cultură. pregătite de cunoscuta so
Duminică, circa 1 000 de
ptAizie şi înfrumuseţare, Ia Hunedoara s-au realizat: între cetăţeni şi oameni ai mun aceea, organizarea unui Au lăsat o impresie a- listă de muzică populară
ţineri de zone şi spaţii verzi pe o suprafaţă dc peste concurs de selecţie devenea greabilă Sorina Silav (Casa
? ar ticlui cii din Călan, în mod deo Mariana Anghel, Florentina
mân — 50 de ha ; refaceri şi reînsămînţări de zone şi spaţii sebit de pe străzile Flori mai mult decît utilă, pre de fete Orăştie), cu reale Bugnar (Şcoala generală
atoarc, verzi pe 30 de hectare; 9 000 pomi, arbori şi arbuşti santă. Comunele, oraşele calităţi de doinitor (la Certeju de Sus), Liliana
oluţio- ornamentali au fost supuşi tăierilor dc corecţie ; gar lor, Independenţei, Unirii, şi-au desemnat reprezen prima piesă), şi o manieră Blada (Şcoala generală
dul viu, atît de frumos şi prezent la Hunedoara, a Bradului, Dr. Petru Groza, tanţii care, sîmbătă şi du Gcoagiu), Sorina Avram
al (co- fost completat şi extins pe o lungime de peste 4,3 Gării, 7 Noiembrie au ţinut minică, au evoluat pe sce (Ribiţa) ş.a.
tru Ro- kilometri ; s-au plantat 2 800 arbori şi arbuşti or să „rotunjească" acţiunile na Casei de cultură din Concluzii Efectiv au evoluat în
namentali — tei, sălcii, plopi, tuia ctc. • La efec dc gospodărire şi înfrumu Hunedoara. în faţa juriu pe marginea concurs 61 interpreţi elevi
tuarea acestor lucrări şi a multor altora, au partici seţare pe care le-au desfă lui — alcătuit cu acest pri şi 63 interpreţi maturi. Dar
pat peste 42 000 de cetăţeni — bărbaţi şi femei, ti Concursului judeţean nu se poate afirma că a-
şurat în această primăva lej din reprezentanţi ai
neri şi vîrstnici, elevi, copii —, care au efectuat mai ră. instituţiilor culturale, ai de selecţie ceastă modalitate de selec
bine de 160 000 ore de muncă patriotică, a căror organizaţiilor sindicale şi a soliştilor tare, la care am fost mar
Cu ceea ce s-a lucrat
valoare depăşeşte de pe acum 5 milioane lei. Pentru U.T.C., specialişti — au evo de muzică populară tori sîmbătă şi duminică, a
frumuseţea oraşului lor ! duminică, locuitorii Căla- luat elevi, mai mici şi mai fost îndeajuns de elocven
,00 Ra- nului au împlinit cifra de mari, tineri din unităţi c- tă. Căutările vor trebui
inctii ★ continuate. Mai cu seamă
6,30 La Duminică de dimineaţă a Am văzut peste tot în 7 000 ore de muncă pentru conomice şi instituţii hu- personală, interesantă de
igricul- plouat uşor, în cîteva re Hunedoara oameni muncind nedorene, consideraţi că interpretare, o învîrtită că unele localităţi au efec
jurnal ; prize scurte. Dai- mii şi pe şantierele înfrumuseţă a face din oraşul lor unul posedă calităţi vocale. Unii tuat o selecţie superficială
;,00 Re rii oraşului lor. Plantau cu dintre cele mai frumoase sincopată (la piesa a doua), sau, în ultimă instanţă, au
curi e- mii de hunedoreni au ieşit dintre ei au evoluat acom Maria Moldovan (I.C. Orăş
) Bule- la acţiunile de înfrumuse migală pomişori, greblau ale judeţului. paniaţi de grupuri instru tie), Lia Cioran (Casa de desemnat cîţiva tineri „să
iăspun- ţare a străzilor, cartiere zonele verzi, semănau iar mentale, alţii fără acom participe", unii cu calităţi
; 10,00 O contribuţie deosebită cultură Orăştie), Olimpia vocale incerte. Şi ce e şi
,05 Sin- lor, a municipiului, în bă, încărcau moloz. Mii şi au adus-o în acţiunile din paniament. Dar nu acest Tirănescu (Romos), prin
logice ; general. mii de oameni făceau ase lucru era important. Fap calitatea repertoriului ales mai păgubitor, mulţi inter
ocialis- — Ne este greu să lău această primăvară oamenii tul a şi fost tratat ca atare preţi n-au fost pregătiţi,
0 ştiri; menea lucrări. Şi fără pu şi sobrietate scenică, Valc- nu li s-a acordat asistenţa
1 eopii- dăm pe cineva în mod deo muncii de la C. S. Victoria, de organizatori. Se cerca ria Pleter (Certeju de Sus),
e; 12,00 sebit — ne spunea Nicolae tinţă dc tăgadă afirmăm că de la I.C.S. mixtă, E.G.C.L., să fie ascultaţi interpreţii, Sofia Sav (Cooperativa meş do specialitate, nu li s-a sta
12,05 Anghel, preşedintele aso faţa de astăzi a Hunedoa mai mult sau mai puţin bilit un repertoriu pe mă
X; 12,25 cooperativa „Streiul", ele teşugărească „Progresul" sură, specific judeţului
jrului ; ciaţiei de locatari nr. 45. rei este pe de-a-ntregul emoţionaţi, veniţi în faţa ..Deva), Aurora Haidu (Clu
★ Ra- Dar totuşi cei mai harnici schimbată în frumos. vii şcolii generale şi ai Li microfonului, sau a „publi bul „11 Iunie" Călan), Vic Hunedoara, nici măcar nu
Buletin s-au dovedit în această ceului industrial. (FLORIN cului", atît cit a fost. toria Rădoane (Poieniţa li s-a corectat dicţia. Dar
Oul iu în ceea ce priveşte reper
tii ojur- primăvară Gheorglie Adam, GH. I. NEGREA ŞAPTELE1, corespondent). Au dovedit grijă pentru Voinii) pentru autenticitate,
a Pro- Victor Nichita, Vasile Bel- evoluţia concurenţilor lor Lenuţa Tîrziu (Vorţa), Jc- toriul, vom reveni intr-un
toce de be, Ghcorghe Tănăsescu, factorii culturali, sindicali nica Anghelina (Visca), cu material viitor.
5 Fot- Nicolae Gavra, Vasile Mun- Aşadar, căutările artis
oiin uf. ; şi de învăţămînt din Orăş- reale calităţi de rapsod, tice continuă. E absolut
Bv' teanu, Axente Trif, Ioan tic, Călan, Brad caro au Traian Lazăr (Brad) şi mai 1
s > Puiu, Ionel Roşu, Vasile deplasat propriile tarafuri cunoscutele Aurica Hoţea necesar
r
eră, ud- Tomoioagă, Adrian Nisi-
Radio- oferind pe lingă interpre- (Haţeg), Lenuţa Evsei (Brad). MINEL BODEA
cultura pescu, Victor Patru, Ioan
ia dv.; Rădoane, Mariana Damian,
oră; * Rodica Ursache, Dumitru
Moetur- Cabinetul şcolar — ferma zootehnică, pilonii
5—24,00 Cojocaru, Dănuţ Roman,
Toachim Stan. Şi lista ar
putea continua. unui proces educaţional firesc
Am bătut cu pasul car
tierele şi străzile, împreună Educaţia prin muncă şi teoretice de bază şi deo potrivă şi unei bune co
cu tovarăşii Teofil Bog pentru muncă a elevilor re potrivă să ofere o trecere laborări cu unităţile agri
dan, primarul municipiu prezintă una dintre sarci firească spre activitatea în cole din comună. Şcoala
lui, şi ing. Nicolae Groza, nile majore puse în faţa ferma zootehnică a C.A.P. ia în convenţie, an dc an,
’ă şeful sectorului gospodărie
iţi atv comunală şi locativă de la şcolii româneşti de Con unde cunoştinţele se îmbo de ia cooperativa agricolă
HUNE- gresul al XlII-lca al parti găţesc în timpul practicii de producţie efectuarea lu
nopţii consiliul popular munici dului, larg dezbătută de productive. Timp de 11 crărilor agricole pe 10 ha
Legen pal. primul Congres al ştiinţei semănate cu sfeclă de za
de I-1I
Super- — Este şi astăzi vizibilă şi învăţâmîntului. învăţăm muncind, hăr, cartofi, porumb, la
; Per- şi concretă ambiţia cetăţe Haţeg. Duminică, 30 mart ie a.c. O imagine cotidiană pe La Şcoala generală Beriu, care se adaugă munca pe
(Arta); nilor noştri de a-şi face străzile şi în cartierele oraşului in această primăvară. una dintre instituţiile re muncim învăţînd cele 3 ha ale lotului şco
ntecde
Super- oraşul tot mai frumos — Foto AUREL ANCA cunoscute pentru calitatea lar propriu.
(7 No- remarca pc bună dreptate procesului instructiv-cdu- săptămîni, clasa a IX-a şi Elevii învaţă şi muncesc,
lumea tovarăşul Teofil Bogdan. cativ, temeinic gospodărite, 10 săptămîni, clasa a X-a, Se pregătesc pentru viaţă.
nsează — aşadar 68 de elevi, do-
Cursă Nu am făcut mobilizări impresionează grija peptru Se gospodăresc. Şi-au adus
; VUL- deosebite. Le-am spus doar CU APORTUL CETĂŢENILOR o reală educaţie prin mun bîndesc experienţă lucrînd contribuţia la construirea
ra pa- că ne putem face oraşul că şi pentru muncă, de efectiv atît în ferma zoo unei frumoase săli de sport,
ONE A: mai frumos. Că nu trebuie tehnică cit şi în secţia participă la olimpiadele
r '; Duminică, cetăţenii din satele Şesuri, Curechiu, venită un proces firesc în
să slăbim ambiţia în acest Rovina şi Merişor — după cum ne comunică Floarea formarea elevilor, care în S.M.A. Beriu unde acumu şcolare şi concursurile pe
)A- . : sens. Astăzi, de pildă, pa Giurgiu, primarul comunei Bucure.şci — au răspuns cepe printr-o dotare cores lează cunoştinţe de creştere meserii. Activează în for
^aţă —• ralel cu acţiunile de bună a animalelor, de întreţinere maţii artistice şi sportive.
oresc); mobilizatoarelor îndemnuri ale deputaţilor la acţiunile punzătoare, o bună funcţio
yvi tură gospodărire şi înfrumuseţa de curăţenie şi gospodărire. Astfel, s-au curăţat şan nare a cabinetelor de agri a tractoarelor şi maşinilor Sînt revelatoare rezulta
tezat) ; re colectăm şi liîrtie, car ţurile şi a fost reparat drumul pe o lungime de 9 km, cultură — discipline teh agricole. Cu ajutorul Şco tele obţinute în întrecerile
Steaua toane, metale vechi. Sînt în în satele Şesuri, Curechiu şi Rovina. De asemenea, au nice (bazele zootehniei, lii profesionale Sibişel, sîn- şcolare de volei organizate
1RZA :
12 (Mi- fruntea acţiunii cadre de fost curăţate 9 ha păşuni în satele Bucure.şci, Rovina agrotehnică, mecanizarea tem în măsură să oferim pe plan judeţean unde au
Doi conducere de la centrul de şi Merişor, iar la Şesuri a fost săpată fundaţia pentru agriculturii) destinate trep elevilor posibilitatea de a fost angrenate echipele de
Uria) ; colectare, şoferii Vasile o nouă construcţie, anexă, a magazinului sătesc. tei I de liceu. învăţa să conducă tracto fete şi băieţi de aici, fe
uEOA-
(Casa Tihan, Constantin Luncaşu, La chemările deputaţilor Emanoil Tui, Ioan Vasiu, „S-a urmărit, nc rela rul". tele obţinînd un binemeri
LTEG : Maria Guzganu, o femeie Ioan Circo, Floarea Vlad, Ana Ghilean' Viorel De- tează prof. . Nicolae Nisto- Fără îndoială, rezultatele tat loc II.
atercş- harnică, inimoasă, prezentă rescu, directorul şcolii, ca pe linia temeinicei educa Elevii din Beriu învaţă
R.AZI : mian, Dorica Bota, Petru Demian au răspuns zeci şi şi muncesc, muncesc şi în
: Moş- acolo unde este nevoie. zeci de săteni, dintre care s-au remarcat prin hărnicie acestea să nu fie doar ţii prin muncă şi pentru
ltură); Bilanţul muncii lor : 15 to Sabin Tebieş, Ioan Circo, Ileana Dărăbanţ, Candin dotate corespunzător ci să muncă a tinerilor repre vaţă. Se pregătesc pentru
dorin- ne de hîrtie şi cartoane fie în primul rînd utile, să zintă preocuparea conduce propriul lor viitor.
ILTA : Ancheş, Nicolae Borza, Nicolae Cătălina, Nicolae Vra-
'detec- colectate şi peste 50 tone ciu, Ioan Stanciu, mulţi alţii. constituie un pas serios în rii şcolii, a cadrelor didac
:LARI: de fior vechi. acumularea cunoştinţelor tice, dar se datoresc deo- B. CĂTĂLIN
(Mi-
0 o ommm M rnmmt M armam a mama * ornam o
I
mentat, indicaţiile nece către Oficiul de retribuire mai apucat însă să împar- '
sare". şi legislaţia muncii întrebă tă şi „cîştigul".
O ® Nu-i plăcea munca la s
0 Acelaşi răspuns este rii adresate, tovarăşă Ger- cîmp. Nicolae Feraru cam |
t valabil şi pentru Zenovie trude Andrăşescu din Că *) obişnuia să taie frunză ia ;
Surducan din Poiana Ră- lan, reiese că, potrivit pre \
lea va chiţele-Cerbăl, lonei Uibor vederilor Decretului 197/ • Dădeau „spectacol". ciini prin Bîrsău. Cum mun- t
ca la cîmp nu-i plăcea şi »
cerul AVEŢI CUVÎNTUL din Ribiţa şi Nicolae Be- 1977, nu aţi avut dreptul în loc să participe şi ei, acum frunza încă nu a dat, >,
noros S nea din Stejerel-Luncoiu de la ajutorul pentru mamele \ s-a asociat cu Carol Levai, 1
/aiului • La parterul blocului în care locuim, funcţionează un Jos. cu mai mulţi copii întrucît \ 1 alături de ceilalţi locatari
rvalu- \ atelier de tricotat al Cooperativei „Progresul" Deva, cu • Pentru a vi se răs la data naşterii celui de-a! J la înfrumuseţarea zonelor de prin judeţul Mureş, du- '
loca- \ program de lucru între orele 7 şi 21. Zgomotul produs de punde întrebării, tovarăşe cincilea copii, primul copil verzi, Martin Antal şi Va- cînd o viaţă parazitară. A- |
şi ca maşinile instalate aici ne afectează sănătatea, deoarece Roman Suciu din Brad, împlinise 18 ani. * lentin Ghirca, încadraţi ^a mîndoi au fost arestaţi. ..
© Nu mai confecţionea- f
ise \te \ nu sînt instalate corect şi pereţii nu sînt izolaţi fonic. Cu prezentaţi-vă la Oficiul de Dacă cei patru copii mi | Gfrl.G.C.L. Deva, au provo- ză jaluzele ! Etalîndu-şi ca- |
J cat scandal în faţa blocu-
âri e- şefa atelierului am discutat de nenumărate ori această asigurări sociale şi pensii nori sînt în îngrijirea dv., lui 70 din Micro 15. Pentru lităţile de „meseriaşi" poli- „
su£la \ problemă, dar în loc să aducă Ia cunoştinţa conducerii de stat Deva cu actele pe conform prevederilor Decre I
inten- cooperativei nemulţumirea noastră, ne-a răspuns: „Mu- care Ie aveţi, cuprinzînd tului 410/1985 aveţi drep \ „spectacolul" dat, cei în calificaţi, Constantin Con- «
40—50 \ perioada la care vă refe cauză au fost arestaţi, ur- drea de la Cooperativa '
taţi-vă dacă nu vă convine. Noi dăm producţie". Dar noi, tul la un ajutor de 400 Iei s | mînd să suporte consecin- „Streiul" Călan, Mihai Con- t
empe-
\ la locurile noastre de muncă, nu dăm producţie ? Consi riţi. lunar, începînd cu 1 ianua s * ţele pentru un asemenea drea, muncitor la C.S.V. 6
'or fi
derăm că se pot lua măsuri de izolare fonică a încăperii
7 gra- \ şi de fixare a utilajelor pe postament de cauciuc. (Con ® Din răspunsul dat de rie 1986. s mod de „comportament", Călan, şi Ştefan Condrea, J
ic in \ SESIZĂRI SOLUŢII « potrivit prevederilor Decre- fără ocupaţie, din Deva, au }
înşelat cu peste 10 000 lei *
| tului 153/1970.
s stantin Anghel şi alţi locatari ai blocului D, scara B, bu \ 0 „Cîştigul" n-a mai fost mai mulţi cetăţeni din Si- t
levardul DeceLal - Deva).
c
ia va \ ® Sesizarea dv., tovarăşe interioare. în prezent co I împărţit. Şeful de echipă meria, cărora le-au promi
v
cerul ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI Vasile Muntean din Călan, loana este repusă în func Ştefan Merinţoni, de la sec- că le confecţionează jalu- e
►r că \ se confirmă. Din răspunsul ţiune. Potrivit contractului * ţia de panificaţie Haţeg, a zele. Cei interesaţi, să nu 8
ile cu \ © Oficiul de asigurări so misiei de pensii şi asigu G.I.G.C.L. reiese că nu au 14/31 ianuarie 1986, vi s-a s livrat, într-o noapte cînd mai conteze pe serviciile ,
i de ciale şi pensii de stat răs rări sociale, precum şi bi existat defecţiuni la coloa repartizat un alt aparta | era de serviciu, o cantita celor trei Condrea !
ecător \ punde întrebării pe care roului personal, învăţămînt, na de scurgere, dar înfun- ment, urmînd ca acela în te mai mare de produse
. Vîn- \ ne-aţi adresat-o, tovarăşe retribuire din unitatea unde dăriie s-au datorat, — aşa I faţă de cea prevăzută în Rubrică realizată j
ctorul \ Gligor Nicula. Cităm: „Pen lucraţi. Verificîndu-se car cum aţi precizat — locata care aţi locuit să fie pre acte, în sumă de 850 lei, _ cu sprijinul s
70—80 tru toate lămuririle pe care netul dv. de muncă, veţi rilor care au exploatat de dat E.G.C.L. Călan — sec J în înţelegere fiind cu ges- Inspectoratului
\ le solicitaţi, adresaţi-vă co putea primi, în mod docu fectuos instalaţiile sanitare torul fond locativ. jj tionara Eva Mihăescu. N-au judeţean de interne J
I
