Page 11 - Drumul_socialismului_1986_11
P. 11
MULUI NR. 9010 • MARŢI, 4 NOIEMBRIE 1986 Pag. 3
Un cinematograf
.EVIZIUNE
de premieră
jurnal Cinematograful „Patria" din generată de specificul unor CRONICA ETAPE! Stoinescu şi 1—0. în min. Dacia Mecanica
a i >nomlcu Deva este ceea ce se numeşte... meserii, a gradului de cunoş
un cinematograf de premieră tinţe, cum acţionaţi pentru ca 25 Dumitrcasă pasează Orăstie — F.C. Bihor
îglimla Dunării :
al judeţului. înseamnă că este acesta să fie în măsură să pă • în etapa a 11-a, des
iportaj realizat ia principala unitate bunedorea- trundă mesajul real al filmu făşurată pe parcursul săp ideal şi acelaşi Stoinescu 0— f (C—0)
rşova (color) nă de acest fel ce găzduieşte lui ? tămânii, Jiul Petroşani a lobează mingea în colţul Desfăşurat pe un timp
un număr însemnat de ac — Găzduim procese cinema
;ă de balet (eo- admirabil pentru fotbal, în
ţiuni, adevărate sărbători ale tografice, iniţiem prezentări, izbutit o foarte preţioasă scurt : 2—0.
filmului, organizate de între dezbateri pe marginea filme şi apreciată victorie în faţa faţa unui număr mare de
lonieo şi Julieta" prinderea cinematografică ju lor proiectate avînd colabora Sjnortului studenţesc. Cu Aurul Brad — U.T.A. Nici celui mai optimist spectatori, meciul dintre
deţeană, dar şi acţiuni coti rea cadrelor didactice, a or suporter al Aurului nu-i
5. Prokoiiev. cele două protagoniste a
diene proprii cu bogată încăr ganizaţiilor de masă şl ob efectivul reîntregit — au
sează ansamblul cătură educaţională pentru şteşti. Aceasta în situaţia în reintrat Neagu şi Vancea 4-0 (2-0) venea să creadă că Aurul lăsat de dorit. Ambele c-
rului de balet toate categoriile socio-profe- care spectatorul vino el la —, cu un portar, Gîrjoabă, conduce cu acest scor de chipe au jucat sub valoa-
Londra, sionale şi do vîrstă. noi. E vorba deci dc munca * rea lor. De la F C. Bihor
— Aici, ne-a relatat prof. noastră de ansamblu. Recu mai sigur, cu debutantul 2— 0 puternica echipă din
cţiuni Voicblţa Oros, responsabila noaştem Insă că e absolut ne Timofte într-o rapidă şi Excelentă victorie, au ob ne aşteptam la mai mult,
jurnal Instituţiei, ca de altfel şi în cesar să no deplasăm, la rîn- ascensionară afirmare, iată, ţinut jucătorii brădeni în Arad. ca foşti divizionari A. în
idcrea progra- alte centre din judeţ, este lo dul nostru, în mal mare mă ce priveşte Dacia Mecanica,
cul de întîlnlre cu marele pu sură cu aparatele portabile, Ia echipa lui Gigi Mulţescu a faţa echipei din Arad I După pauză, Aurul con
ii.
blic a celor mal cunoscuţi locul de muncă al potenţia păşit în a doua... decadă tinuă să domine şi în min. a avut cea mai slabă pres
realizatori de film de la noi. lilor noştri spectatori. Acest a turului cu un succes Atit prin scor cît şi prin taţie din actualul campio
Aici au loc premiere de gală lucru solicită un efort supli joc, Aurul, a făcut dovada 62, la o pasă de la Ucu, nat.
sau .chiar premiere absolute mentar, dar şi o colaborare dătător de speranţe într-o
ale unor filme româneşti des mai apropiată cu conducerile relansare a echipei cu noi unei echipe mature, robus Ciontoş ridică scorul la Există şi uncie scuze do
făşurate în prezenţa unor re unităţilor economice, cu orga şi mai solide argumente 3— 0. A fost rîndul lui care trebuie ţinut cont, ca
gizori ca Francisc Muntoanu, nizaţiile 'de partid, de masă te, care, atunci cînd se
Gheorghe Vltanidis, Sergiu Ni- şl obşteşti. Acţionînd în acest co.mpetiţionale. Prima eta mobilizează, îşi poate în Miatov ca în min. 69, cu lipsa a 3 titulari : Vătafu.
EŞTI I: 0,00 Ra colaescu, Geo Saizescu, Mircea mod, avantajul este reciproc. pă de după... 10 să fie un şut plasat sub trans Mi tu şi Sterie — acci
mul dimineţii ; Veroiu, Ion Popescu Gopo, — Un lucru mai delicat îl noul început al Jiului pe trece adversarii. Aşa s-au dentaţi, la care se adaugă
1 medicului; G,30 a actorilor — Emil IIossu, constituie calitatea spectacolu drumul redresării I © Deşi desfăşurat lucrurile în versală să pecetluiască sco şi ieşirea din ioc a lui
ia zilei în 'agri- Alexandru Rcpan, Gheorghe lui cinematografic. rul la 4—0. Haţiegan. în min. 28 — ac
7.00 Radiojur- Vlsu, Stela Popescu, Florin — Acest lucru depinde de suporterii Corvinului spe această întîlnire. Aurul a
Azi, în ţară ; Piersic care au evoluat în mai mulţi factori : de acura rau şi, la un moment dat, Această frumoasă victo cidentat (pînă atunci în
teţea proiecţiilor, de ambianţa
;ta presei; 8,10 filmele „Să mori rănit din sălii, dar şl de spectatori. chiar aveau motive serioa reuşit să şteargă mult din deosebită vervă de joc).
melodiilor; 9,00 dragoste de viaţă" (unele mo Toate acestea, grefate pe fun neplăcuta impresie lăsată rie echipa a dedicat-o ju La toate acestea dacă
ie Ştiri; 9,05 mente ale filmului fiind rea dalul calităţii intrinseci a pe se sil- viseze la un rezultat cătorului Doru Stoinescu,
lizate în judeţ), „Horea", „Un
m ascullători- petic de cer" (acţiunea petre- liculei de film. Aş vrea să bun ăl echipei lor, aceasta la Satu Mare. Scopul fi mai adăugăm şi un arbi
Buletin de ştiri; cîndu-se pe şantierul hidro menţionez că ne preocupă a părăsit stadionul din nal reflectă doar în parte care în ziua meciului a îm traj discret părtinitor cu
rofonul plonle- centralei de pe Rîu Mare- permanent calitatea proiecţii Buzău învinsă ; la limită, oaspeţii, se explică şi eşe
5 Muzică popu- ceea ce s-a întâmplat pe plinit 26 de ani.
,15 Publicitate ; Itetezat), „Vară sentimentală", lor realizate de operatorii noş dar învinsă. • Suporterii se cul echipei gazdă.
tri, conduşi de Nicolae Do-
îtin de ştiri ; „Racolarea" ş.a. gnru, precum şi serviciile per consolează acum platonic teren. Din start, Aurul a A arbitrat Constantin Unicul gol al partidei a
— Ce întreprindeţi concret
■ersitatea radio; sonalului cinematografic. Am plecat puternic şi în min. Drulă, Tg. Jiu. fost înscris de Cigan în
cîntecele şi dan- pentru educaţia patriotică, re dori însă să nvem mai des că echipa hunedoreană a
voluţionară, etică a spectato
ipoarelor; 12,00 rilor ? alături, de noi opinia sănă jucat din nou fruimos, ca 3, la şutul lui Ciontoş min Aurul: Rus — Lăcătuş min. 52, ia o bîlbîială a
ie ştiri; 12,05 — Organizăm, deopotrivă, ac toasă a marii majorităţi . a impresie artistică, dar nu întregii apărări a gazdelor,
ncdicală radio ; ţiuni cu filmul documentar şi spectatorilor pentru a curma mai atît... Or, asta nu gea s-a oprit în stîlpul por (Miatov — min. 62), Faur, care l-a obligat pe Cocii
comoara folclo- artistic. Pentru aceasta peli abaterile unora care găsesc Jtt ţii. Meci vioi, dîrz. Aurul Ştef, Costar, Gavrilă, Du- să iasă~ din poartă.
»e Ia 1 la 3; culele sînt grupate pe cîteva cinematograf un popas de o aduce puncte în clasa
emicră ra- teme importante cum ar fi jumătate de oră în aştepta ment... făcînd ■ o puternică presiu mitreasă, Nan, Stoinescu. A arbitrat o brigadă, din
Lj,15 Recital de cele inspirate din Istoria pa rea cuiva, după care pleacă ne la poarta oaspeţilor, Bucureşti, avîndu-1 la cen
tarla Boga-Ver- triei. care oglindesc efortul sau pur şi simplu, un loc la • A. S. Paroşeni a reuşit Ciontoş (min. 77 — Al- tru pe V. Angheloiu.
Ateneu. Cîntă- poporului nostru, condus de adăpostul întunericului să de un egal util la Unio Satu în min. 13, Costar şutează măşan), Ucu. (AL. JURCA,
nici; 10,15 Cîn- partid, pentru dezvoltarea per biteze vrute şl nevrute, care Mare şi pînă .acum este (1. SIMINIE, corespon
lotico şi revo- manentă n patriei, ridicarea “dii-nesc mal des „hazul" şi puternic, mingea revine la corespondent). dent). .
10,30 Vîrste ale ci pe noi culmi de civilizaţie "rareori reacţia publicului. In cea mai solidă echipă din
româneşti de şl bunăstare, cu precădere în ce ne priveşte pe noi, oame tre divizionarele B hune-
joară; 17,00 Bu- perioada deschisă de congresul nii cinematografului, vom de dorere. • Aurul Brad "şi-a
ştirl; 17,05 Ra- al ix-lea. Unele filme vizează pune toate eforturile pentru a spălat păcatele din ante Mureşul Deva — C.I.L. Sighet 1—1 (1—0) portarul respinge. în min.
cconomică ; educaţia economică, ntclstă, stopa astfel de manifestări
tl laureaţi; 18,00 civică. Interesante sînt acţiu rioara etapă şi a surclasat 74, acelaşi activ Vidican
ii; 18,30 Da ho- nile care pun în paralel fil nedorlte, pentru ca mesajul pe U.T.A., intrată acum Cît de nedrept rezultat! veşte mingea cu capul — este agăţat. neregulamentar,
îferendumul din mul cu opera literară după filmelor, al celor de producţie pe mîini... bune : Marcel Cît de contradictoriu cu nu suficient de plasat; la 16 m, se ridică, totuşi,
iric, 5 ■ * Muzică, care acestea au fost realizate românească în special, să a- realitatea din teren ! Echi şutează pe jos, - dar min
; '1. ',*00 Buletin (ex. „Ciuleandra", „Ion", „In jungă la sufletul spectatorului, Pigulea a adus de la Bu în min. 14, Iordache şu
L9,05 Cu dăruire trusul", „Adela"). înriurîndu-1 pozitiv gradul de zău... experienţa înfrân pa Devei, dezlănţuită, a tează imprecis la o acţiu gea este reţinută cu un
; 19,20 Sport ; conştiinţă, întreaga personali gerilor la scor • Dacia-Me- dominat jocul 89 de mi- ne colectivă ; în min. 16, mare efort de portarul oas
Avînd In vedere marea
—
ru tinereţea şl diversitate n publicului bare tate. , nute; şi-a creat o mulţime pete. Toate erau frumoa
aţlunli noastre; trece pragul cinematografului MINEL BODEA canica în derută ? înfrânge la un corner dc pe dreap
lojurnal; 20,15 rea suferită duminică, în de- oeazii ; putem spune că ta, Sorin Popa se înalţă şi se... Am văzut spectatorii
pămîntulul ro- meciul cu F.G. Bihor, adău s-a jucat cu multele o- înscrie cu capul: 1—0. în deveni fericiţi de evoluţia
>1,00 La suges- ) cazii pe care şi le-a creat min. 20, Sălăgean ratează echipei lor ! Vor şuta apoi
22,00 O zi în- j prezentam gată punctului pierdut cu
23.00 Moment Armătura Zalău, împinge cu ambiţie, fantezie şi cla din careu, apoi Vidican Rebcgilă, Albu, din nou
23.10 Nocturnă echipa spre zona pericu ritate. Golul din'ultimele are o „foarfecă" peste bară, Albu ; toate mergeau şnur
23,55—21,00 Bu- secunde de joc a picat ca din careul de 16 m. în min. pînă la finalizare. Şi a
tiri. j Punctul muzeistic loasă a clasamentului. Re venit acel minut 89, cînd
venirea lui Dobrău în e- un trăznet, spre stupoarea 29, Vidican pune o minge,
chipă trebuia să însemne jucătorilor deveni şi a cu capul, lui Neag şi a- Caciureae întoarce un fun
din Certeju de Sus un plus de siguranţă şi spectatorilor, pentru că cesta reia din poziţie cen-. daş devean la 16 m şi
poate că locul lui este mai pînă în ultimele clipe ale trală spre poartă, dar slab şutează pe jos din careu
Trecînd pragul punctu nă, ventilatoare, mojare, eficient în apărare, decît meciului jucătorii de la şi nu suficient de plasat. în stingă lui Baila : 1—1.
lui muzeistic aparţinînd şteampuri, trocuri de spă Ia mijloc... • Se pare că Mureşul au făcut cel mai Presiunea deveână conti A arbitrat o brigadă din
îl. şaptelea minei Coranda-Certej, ră- lare a metalului galben. în cazul Mureşului Deva bun meci al lor, de la în nuă : şut înşelător Coles- Buzău, avînd la centru pe
urla); Ceva ce mii impresionat de varieta Sînt obiecte care evi ceputul campionatului. niuc. şut Iordache pe lîngă Nicolae Georgescu. O pres
0 Ii cumpărat tea exponatelor, de inedi acum opereşză neşansă. In
TUNEDOARA : denţiază evoluţia mineritu cel mai bun joc al său — Mureşul este acum la un bară, pătrundere Vidican, taţie iritantă, prin întâr
se grăbesc tul lor, de istoria pe care lui pe aceste locuri, dar se apreciază — echipa s-a apăsător —7 la adevăr, dar oprit de portar cu mina zierea în sancţionarea fa
- A); Aventu- o înmagazinează, de fap mai ales efortul uman, văzut nevoită să se mul nu este totul pierdut, pen zelor, precum şi neacorda-
rio (Modern — tele de viafă la care au prezenţa omului. Mărturii tru că echipa, antrenată de în afara careului de 16 m, rea de cartonaşe galbene
litanul Florian ţumească cu un singur dar lovitura liberă este
Intrusul (cas- fost martore. Ei bine, în stau in acest sens saboţii punct, celălalt fiind pier doi tineri antrenori — MLr- oaspeţilor. în special în
tOŞANI: Lupii treaga mulţime a acestor de lemn ce atestă condi dut, surprinzător, la sfâr cea Marian şi Vasile Vidi- ratată de Ştefănescu şi min. 17 lui Szoke. Tuşicrii
(Parîng); Din martori a fost strinsâ, prin ţiile grele in care se des can — bine coordonaţi de reluarea lui Iordache la au fost în " contratimp.
ă dragoste (7 şitul meciului. Important fel.
; Ultimul mo- grija conducerii minei, a făşura munca într-o peri este ca moralul echipei să Ladislau Vlad, joacă fru Mureşul : Baila — Coloş
rea); LUPENI: organizaţiilor de partid şi oadă in care obţinerea nu slăbească, şi tot ceea ce mos, modern, îneîntă sufle Repriza a doua este in ii iuc (Băda), Ilîrîci. Rebe-
ii (cultural) ; de sindicat, de către un unor profituri tot mai mari tul şi ochiul şi sperăm că gilă, Ştefănescu, Tirchinici,
Şi viaţă şi la- se face bine acum în pre tonul primei, cu jocul la
■agoste (Lucea - mare pasionat, Miron Ne- de către patroni era totul, gătirea şi aranjarea forma vor veni şi rezultatele co borios şi energic al gazde Sălăgean (Albu), Sorin
>NEA: Jandar- tega, om al locului, care ca şi fotografiile îrilăţişînd ţiei în teren să se conti respunzătoare jocului. Popa, Iordache, Neag, Vidi
extra tereştrii a cunoscut ca nimeni al mineri îmbrăcaţi sărăcă Din multitudinea de oca lor. Sorin Popa revenit în can,
; ANINOASA : tul de unde pot fi procu cios, împingind manual va- nue cu convingerea că sînul echipei pe post de
ii vagabondul munca tuturor va fi răs zii ale devenilor, enume „vîrf", are un puternic C.I.L.: Petruş - Areza-
sc); UUICANI: rate documente şi obiecte gonetele cu minereu. Sînt răm: In min. 5, Sorin Popa nov. Grindeanu. Nelega,
ragostei (Rc- cu valoare muzeistică, pe expuse, deopotrivă, costu plătită cît mai curînd şi şutează de la 16 m şi por şut pe jos, în min. 52, scos
!AD: Din nou care mai apoi le-a strîns me populare specifice lo cu rezultate bune pe ta de excelentul portar Petruş, Gorbe, Ţiplea, Stîmbei,
îcla (Steaua bela de marcaj. tarul oaspete apără, în Bonte (Csohan), Moiş, Ca
AŞTIE: Dublă cu migală şi le-a aşezat cului, fotografii ce prezin min. 9, centrare dc pe apoi Vidican execută o pu ciureae, Szoke. (VOICTT LÂ-
Patria); Cio- in muzeul ce vorbeşte de tă „prima promoţie de NICOLAE STANCIU dreapta şi Vidican lo- ternică lovitură de cap, dar
1 — seriile I-1I spre evoluţia mineritului, a subingineri de la Soco- ZĂRUŢ, corespondent).
GEOAGIU -
i ca zăpada unei îndeletniciri străvechi rîmb (1902)", conductori
cultură); HA- in Munţii Apuseni, în cu de mină, pregătiţi prin DIVIZIA A DIVIZIA B3 DIVIZIA C 8
na cursă (Da- noscuta zonă a Sâcârîm- şcoala care a funcţionat REZULTATE : S.C. Bacău — Petrolul REZULTATE : „Poli" Timişoara — Me
ZI: Conlrun- bului. Ploieşti l—l ; „U“ Cluj-Napoca — Vic talul Bocşa 4—2 ; Aurul Brad — U.T.A. REZULTATE : Minerul Lupani — U-
livă: CALAN : in clădirea in care acum toria Bucureşti 0—1 ; F.G.M. Braşov — 4—0; Gloria Bistriţa — Minerul Cavnte nirca Tomnatic 2—1 ; U.M. Timişoara —
vrăjitoarelor Uimind cursul de vizita îşi desfăşoară activitatea Oţelul Galaţi 4—1 ; Gloria Buzău — Cor- 2—0 ; Mureşul Deva — C.I.L. Sighet 1—1 ; Metalurg. Cugir 2—1 ; Unirea Sînnicolau
cultură); SI- re, rînd pe rînd întîlneşti căminul cultural. Şcoala vlnul Hunedoara 2—1 ; Dinamo — F.C. Unio Satu Mare — Minerul Paroşeni 0—0; Mare — Vagonul Arad 0—0; Victoria Gă-
3erlln kaputt Argeş 3—0; Rapid — Flacăra Moreni 3—1; Strungul Arad *- F.G. Maramureş 1—0; lan — Progresul Timişoara 1—3; Oblllci
ILIA: Unde- ştearţuri alimentate cînd- de minerit menţionată s-a F.C. Olt — Steaua 0—3; Jiul Petroşani Dacia Mecanica Orăştie — F.C. Bihor Sînmartin — Minerul Ghelari 5—0; C.F.R.
a (Lumina); va cu seu de oi, ulei de deschis in anul 1836 şi — Sportul studenţesc 1—0; Chimia Rtn. 0—1 ; Armătura Zalău — Olimpia Satu Stmerla — C.S.M. Lugoj 3—2 ; Şoimii Li
Mexicul în rapiţă, bidoane, felinare, este considerată prima Vîlcea — Univ. Craiova 1—0. Mare 4—0; Steaua C.F.IÎ. Cluj-Napoca — pova — C.F.R. Timişoara l—0; Strungul
seriile T-TT lămpi cu carbid şi elec şcoală de acest prolil din C.S.M. Reşiţa 2—0. Chlşineu — Minerul şt. Vulcan 2—1.
C L A S A M E N T U L
trice purtate, pentru a le Transilvania. 1. STEAUA 10 9 10 25— 3 19 C L A S A M E N T U L C L A S A M E N T U 1 .
lumina calea şi locul de Sint mărturii emoţionan 2. Dinamo 9 6 3 0 30— 5 15 1. „Poli" Timiş. ii 7 4 0 28—13 18
muncă, de mineri, înce- te ale practicării unei me 3. F.C. Argeş 11 6 1 4 13— 9 13 2. Gloria Bistriţa n 6 2 3 15- 9 14 1. Unirea S. M. 10 7 1 2 11— 6 22
4. F.C. Olt 10 6 1 3 3. U.T. Arad u G 1 4 12—14 13 2. Progresul Tim. 10 7 0 3
pind cu sute de ani In serii pe aceste meleaguri. 12— 9 13 19—12 21
5. Petrolul Ploieşti 11 4 4 3 12— 11 12 4. F.C. Bihor *) ii 6 3 2 19— 6 12 3. Vagonul Arad 10 5 4 1 17- 8 19
urmă (in 1980 se împli Intr-un spaţiu mult mal a- 0. Victoria Buc. 11 5 2 4 14—11 12 5. F.C. Maram. ii 5 2 4 17— 9 12 4. Şoimii Lipova 10 G 04 20—15 18
neau 235 de ani de ates decvat pentru un • punct 7. S. G. Bacău 11 5 2 4 15—10 12 6. Armătura Z. u 5 2 4 20—14 12 5. Min. st. Vulcan 10 6 0 4 16—15 18
ti : vremea se tare documentară a minei muzeistic, aşa cum inten 8. Sportul stud. 10 4 2 4 14— 9 10 7. C.S.M. Reşiţa 11 5 2 4 11—10 12 6. C.F.R. Timiş. 10 5 1 4 16— 7 16
9. corvlnul Huned.
11
0. Strungul Arad
4 2 5
11—11 12
4 4 3
7. Min. Lupcni
plat, cerul va - n.n.), şi pină în zilele ţionează conducerea mi 10. F.G.M. Braşov u n 15—15 10 9. Min. Paroşeni 11 4 3 4 12—11 11 10 5 1 4 16—12 16
Izolat vor că- 11. Rapid ii 5 0 6 10—14 10 10. Aurul Brad 11 4 2 5. 13—16 10 8. Strungul Chiş. 10 5 0 5 12—17 15
aţli sub formă noastre, Alături de ele nei să ofere Ja începutul 12. Oţelul Galaţi ii 4 2 5 10—16 10 11. Steaua C.F.R. 11 4 2 5 12—15 10 9. U.M. Timiş. 10 4 2 4 10—16 14
ţi burniţă. In sini expuse creuzete, că anului viitor, sîntem siguri 13. „U" Cluj-N. 2 5 4 10—10 9 12.Unio- S. Mare 11 4 2 5 10—14 10 10. Metal. Cugir 10 4 1 5 16—13 13
leal preelpita- rămizi din cuptorul fostei că numărul documentelor 14. Chimia u 4 1 6 12—14 9 13. Olimpia S. Mare 11 4 2 5 14—10 10 ll. Obllicl Sînm. 10 4 1 5 14—12 13
li
forniă de la- topitorii locale, eşantioa 15. Univ. Craiova 10 4 16 16—23 9 14, Metalul Bocşa 11 4 1 G 15—17 9 12. C.F.R. Simerla 10 4 1 5
intul va sufla va putea fi mult îmbogă 16. Gloria Buzău ii 2 4 4 9—11 8 15.Dacia Orăştte 11 4 16 16—19 9 13. Unirea Tomnatic 10 4 0 6 16—19 m
13—17 12
4 0 7
Ierat, din sco ne de minereuri şi cristale ţit, iar expoziţia de bază va 11—32 8 16.C.I.L. SIghel 11 3 3 5 12—17 9 14. C.S.M. Lugoj
lie. Tempera- - sulf, fier, pirită, opal, putea H adusă la zl pentru 17. Flacăra "Moreni n ii 3 1 7 8—22 6 7 17. Min. Cavnic 11 3 17 14—19 7 15. Victoria Călan 10 3 0 7 13—21 2
10 2 1 7
8-18
18. Jiu] Petroşani
2 2 7
9—18
ne vor fi eu- cuarţ, gips, calate, bariti- a evidenţia dezvoltarea im 18.Mureşul Deva 11 2 1 8 6—24 5 1G. Min. Ghelari 10 2 1 7 8—24 î.
ETAPA VIITOARE
(duminică.. 16 no-
i minus 3 şi nă etc. un vagonet de petuoasă a mineritului în lembrle) : Cor vinul —*Dinamo ; Flacăra *) Echipă pcuylizată cu 3 puncte. ETAPA VIITOARE : C.S.M. Lugoj —
;, iar cele ma- mină din lemn cu roţi de anii noştri, a minei Co Morpni — F.C.M. Braşov ; F.G. Argeş — ETAPA VIITOARE ; Minerul Cavnic - Obllicl ; Metal. Cugir — Strungul Chlşi
5 şl 10 grade. fler, o rîşnlţă pentru zdro randa-Certej, una dintre În F. C. Olt ; Oţelul Galaţi — Gloria Buzău ; Mureşul Deva; C.S.M. Reşiţa — Strun neu ; C.F.R. Sinţeria • Unirea Sînnl-
gul Arad ; C.I.L. tUgltet — Dacia Mec.
local ceaţă, bit minereu; unelte de ba treprinderile miniere im Petrolul Ploieşti — ,,U“ Cluj-Napoca ; Orăştie ; F.C. MaraznurSş —‘ Gloria Bis colau ; Min. .Şt. Vulcan — Min. i.upeni ;
îngheţ la sol. ză pentru copturile fron portante din judeţul nos Steaua — S.C. Bacău; Sportul studen triţa ; UIT. Arad — Armătura Z. ; F.C. C.F.R. Timiş. — TJ.M.T. ; Unirea Tom
de serviciu tului de lucru, ciocane tru. ţesc — Rapid ; Univ. Craiova — Jiul Bihor — Aurul Brad; Min. Paroşeni — natic — Victoria Călan : Min. Ghelari —
pteâua C.F.R. ; Met. Bocşa —, Unio S.
eo). pentru bătui găuri de mi B. CĂTĂLIN Petroşani ; -Victoria Buc. — Chimia Hm. Marc ; Olimpia S. ,*vre — „Poli" Ti Şoimii Lipova ; Progresul Timişoara
Vîlcea. mişoara. Vagonul Arad. ;
