Page 5 - Drumul_socialismului_1987_01

■U*-

Primele ziîe ale anului —

primele succese în producţie
IS mile Puternica reverberaţie pe care a produs-o în ini­ cat dispecerul Ovidiu Ţir- ţ
s
duj>ă cum ne-a comuni- ^
din
oamenilor
tuturor
judeţul
muncii
nostru
S M A L M tregului popor, cu prilejul Anului Nou, este dovedi­ tonîtă, iar la cea din Po- ^
tovarăşului
Nicolae
în­
adresat
Mesajul
Ceauşescu
ban, la brigada din Gura- S
prelucrai
’
sada
în
s-au
tă dc abnegaţia şi dăruirea cu care colectivele munci­
acest an 138 tone de bon- ţ
toreşti
din
economice
luincdorcne
unităţile
acţionea­
ză în producţie în aceste zile de început de an. Re­
joga s-au executai revizii /
pînă
zultatele
totodată,
obţinute
bune
relevă,
acum
hotărîrea oamenilor muncii hunedoreni dc a face din şi reparaţii la toate insta- ) |
tiiu
laţiilc
şi
'utilajele
nniVIITFTIIl III JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C acest al doilea an al cincinalului 1986—1990 un an carieră. De aici, în uri- i
al împlinirilor, 1987 fiind considerat, pe bună drep­ mele zile ale anului 1987. '
ULAR JUDETEA» tate, încă un pas liotărîtor pe drumul care va înscrie au fost livrate supli- ţ
România socialistă în rîndul ţărilor cu dezvoltare mentar sarcinilor peste \
medie. Am cuprins în acest grupaj cîteva dintre 1 009 tone de calcar, des- i
ii cele mai semnificative astfel de realizări: tinat fabricilor de zahăr J
Anul XXXIX, nr. 9 061 DUMINICĂ, 4 IANUARIE 1987 4 pagini - 50 bani din Timişoara. Calafat. 1
Oţel peste de muncă, a ţinut să Podari şi Combinatului |
aprecieze în mod deo­
MESAJUL ADRESAT PE TOVARĂŞUL NiCOLAE CEAUŞESCU prevederi sebit contribuţia adusă de produse sodice Go­
vora.
Cu totul remarcabil la realizarea investiţiei
CU PRILEJUL ANULUI NOU - ÎNFLĂCĂRAT PROGRAM startul puternic pe care — de mare importanţă Producţia de mase !ţ
l-au luat oţclarii din pentru viitorul minei —
DE ACŢIUNE PENTRU ÎNTREGUL POPOR Combinatul siderurgic a şefilor de' echipă Ioan plastice — la niyelul ^
Hunedoara în întrecerea Drăguşin, Logliin Mariş sarcinilor \
socialistă cu colectivele şi Miron Gros, a clccfri-,
Bilanţ fructuos in 1986, celorlalte secţii şi uzine şi maistrului Pavcl Ştio- Cu dreptul au păşii in )
cianului
Bălăuţă
Nicolae
din această citadelă a si­
derurgiei româneşti. Ca lea. l)e asemenea, meri­ noul an de producţie şi ^
chimiştii de la Orăştic. i
te revin şi celor care au
mobilizare exemplară pentru o încununare a deosebi­ coordonat execuţia lucră­ Tovarăşul Ionel Colhon. }
tei atenţii acordate pre­
gătirii corespunzătoare a rilor miniere şi electro­ a şeful atelierului A.C.P., ţ
nc-a comunicat : „In ca- ^
mecanice,
respectiv
realizarea sarcinilor din 1987 producţiei hunedoreni an, maiştrilor principali Iosif drul secţiei de oxizi do ,
acest
din
au
oţclarii
lf primele !
fief s-au realizat primele
obţinut însemnate depă­ Belea şi Marchian l’aur. 30 tone de prociu
duse şi a j
S-a încheiat, cu cîteva zile tăţi şî de a asigura mersul târli învăţămintul, ştiinţa, cul­ şiri ale planului zilnic cît şi a inginerului Ioan început, totodată
in urmă, primul an al ce­ neabătut înainte al societă­ tura, întreaga viaţă econo­ în fiecare schimb, ma­ Bota, şeful sectorului tirea fabricaţiei tă. p regii- i ţ
urnii
lui de-al optulea cincinal, ţii noastre pe calea dezvol­ mică şi socială a ţării. xima atenţie fiind acor­ transport-înt reţinere. sortiment nou de oxid ,
(apt ce ne prilejuieşte un tării sale materiale şi spiri­ Toate aceste realizări au dată încadrării tuturor galben de fier, care va fi '
succint bilanţ al activităţii tuale, a civilizaţiei socialis­ fost posibile datorită faptu­ şarjelor în parametrii ca­ 1 000 tone de calcar livrat la export. în.ca-ţ
desfăşurate de colectivităţile te". lui că avem în fruntea noas­ litativi înscrişi în gra­ livrat peste plan drul uzinei de mase Plas- i
muncitoreşti hunedorene, o 1986 - a fost un an bun tră, în acest marş triumfal fice. Astfel, la oţelăria tice realizările obţinute *
trecere în revistă a pregăti- sub toate aspectele dezvol­ spre o nouă devenire, Parti­ Siemcns-Martin nr. 1. fabricilor de zahăr sînt Ia nivelul celor \
—--r'rftH - efectugte pentru pro­ tării economîco-sociale a pa­ dul Comunist Român şi pe muncitorii din formaţiile Oamenii muncii de la scontate. Aici, s-au rea- i
1
ducţia 1987 şi, în fine, o triei. în primul an al actua­ cel mai înflăcărat revoluţio­ conduse dc topitorii şefi Cariera minieră Vcţcl — lizat deja peste 70 tone ?
privire asupra demarajului lului cincinal poporul nostru nar, cel mai iubit fiu al na­ Felician Dobra şi Ion Mintia, care au încheiat diferite piese din mase i
din acest an. a trăit satisfacţia unor rrol ţiunii, tovarăşul Nicolae Oancea au elaborat mai anul 1986 cu bune rezul­ plastice, ' cu prioritate \
Dar, înainte de toate a- realizări pe cafea făuririi so­ Ceauşescu - ctitorul Româ­ multe şarje rapide din tate la toţi indicatorii, pentru industria, de auto- i
cestea, trebuie să arătăm cietăţii socialiste multilate­ niei moderne, bărbatul vi­ oţel aliat, examenul de şi-au reluat din plin ac­ turisme. Dispunem de J
că în 1986 s-au împlinit 65 ral dezvoltate şi a comunis­ teaz de numele şi fapta că­ calitate fiind trecut cu tivitatea, obţinînd — la condiţii optime pentru ca ţ
de ani de la crearea Parti­ mului pe pămîntul românesc, ruia sînt legate toate prefa­ note maxime. în acelaşi nivelul unor brigăzi — şi în următoarele zile l
dului Comunist Român -.for­ în conjunctura existenţei unei cerile înnoitoare din chipul timp, la nivelul secţiei primele depăşiri de plan să obţinem realizări fru- /
ţa politică în jurul căreia grele crize economice mon­ şi alcătuirea patriei noastre. plusul producţiei obţinu­ în producţie. As^t moaşe în producţie" \
s-au unit şi se strîng mereu diale, poporul nostru a reu­ Aşa cum subliniază condu­ te însumează '60 tone de
energiile întregului nostru şit - prin munca sa unită cătorul iubit al partidului şi oţel.
popor şi se multiplică pu­ şî plină de eroism — să statului nostru în memora­
terea sa de creaţie, capa­ realizeze o creştere a pro­ bilul Mesaj adresat' poporu­ S-a finalizat
citatea de construcţie a noii ducţiei industriale de peste lui la cumpăna anilor, „toa­
societăţi. 7 la sută faţă de anul 1985, te aceste realizări evidenţia­ o importantă lucrare
Anul 1986 - după cum a- să obţină alte însemnate ză cu putere justeţea poli­ minieră
precia secretarul general al progrese în sporirea produc­ ticii generale a partidului In cursul zilei de ieri.
p a r t i d u l u i , tovarăşul tivităţii muncii şî ridicarea nostru, care, aplîcînd în mod la Mina Deva, s-a fina­
NICOLAE CEAUŞESCU, ’ în nivelului tehnic şi calitativ creator adevărurile şi legi­ lizat o importantă lucra­
Mesajul adresat întregii na­ al produselor, în creşterea tăţile obiective la realităţile re minieră. Este vorba
ţiuni cu prilejul Anului Nou eficienţei economice şi a ve­ şl condiţiile concrete din despre montarea ghida­
- „a fost un an în care po­ nitului naţional. în agricul­ România, îşi îndeplineşte cu jelor la cele două secţii
porul nostru, constructor con­ tură, recolta de cereale a cinste misiunea istorică de a de transport ale puţului
ştient al socialismului, şi-a anului 1986 a fost cea mai conduce naţiunea română dc la 450 — la 520 metri,
demonstrat încă o dată, prin mare din istoria ţării, de pe calea socialismului şi co­ aşigurîndu-se astfel con­
fapte, voinţa şî capacitatea peste 28 milioane tone ! Au munismului, a independen­ diţii optime deschiderii
sa de a învinge orice greu­ urcat noi trepte ale dezvol- ţei, bunăstării şi fericirii". blocului dc minereu cu­
Alături de întregul popor, prifer de Ia acest nou
oamenii muncii hunedoreni orizont al minei. Ingi­ C.S.v. Călim. I'une|iond rea coreeni I cazanului dc 1
Mica industrie şi prestările au obţinut în 1986 succese nerul Ioan unităţii, care Întreţinerea corespunzătoare numărul instalaţiilor asigurată şi prin f ţ
Stănculcscu,
la
esle
i
electrotermică
centrala
a
însemnate în realizarea o-
de
automatizare
directorul
biectivelor şi sarcinilor sta­ ne-a anunţat acest fapt de către electricienii retru Coroboa şi. nruno lSretfeld din 1
formaţia condusă de Cornel Stoica.
^
de servicii - activităţi bilite de Congresul al XIII-
9 lea al partidului, în mate­
rializarea neabătută a Indi­
aducătoare de mari venituri caţiilor şi îndemnurilor for­
mulate de secretarul general Căldura pe care a
Cooperativii agricolă de vităţilor anexe şi ele pres­ al partidului, tovarăşul
producţie din Brad are o tări servicii se numără şi Nicolae Ceauşescu, privind
bună experienţă în ce pri­ Grigore Cilian, ce munceş­ îndeplinirea şi depăşirea sar­ Secţia „Diamant“ a în­ izvodit-o ... frigul iernii
tricotaje
veşte industria mică şi te la exploatarea lemnului cinilor de plan, a angaja­ treprinderii de Muncitoa­
Petroşani.
din
prestările de servicii — cu încă patru membru ai mentelor asumate în între­ rele tricoteze Lidia Cioto-
activităţi ce sînt aducătoa­ familiei sale, Ioan Danciu, cerea socialistă. Minerii de cn şl Angetă Ivăntci sînt Se munceşte zdravăn ta iernii, mai exact din nece­
re de importante venituri Rudolf Fabi, ioan Iiaţ, la Paroşeni au extras, în a- două lucrătoare cu expe­ o centrală de betoane ca sitatea de a-i înlătura e-
băneşti. - In anul trecut — ■ Viorica Bîrna, Bujor Dan­ nul recent încheiat, peste un rienţă profesională dife­ aceea de la Călan, apar- fectele nedorite, a izvorit..
rită dar cu aceeaşi preo­
c.um ne spunea Rozalia ciu, constructorii de căru­ milion tone de cărbune - cupare pentru lucrul bine ţlnind de Secţia de pro­ căldură.
l ă
u
s
t r
i a
d
ducţie i n
a
(exploata­
Bota, contabila şefă a u- ţe Gheorghe Crişan, Caro- cea mal mare producţie din făcut, cît pentru eficientă a I.A.C.R.S. Hunedoara. Se „Cazan de producere a
rea
mai
nităţii — la C.Â.P. Brad lina Oncu, Veronica Bor- Istoria minei respective. Cei modernelor maşini de tri­ transpiră chiar şi cind ză­ agentului termic" — aşa' h-
s-au aflat în funcţiune a- lea şi mulţi alţii, care prin de la Lonea, Dîlja, Vulcan, cotat tip „Diamant“. pada acoperă căputul ciz­ gurează în scripte cea ma
tcliere de tîmplărie, fie­ munca lor plină de hăr­ lupeni, Petrila şi din între- melor de cauciuc, Şi to­ recentă capacitate pusă
rărie. lăcătuşerid, rotărie nicie şi strădanie au con­ tuşi, in iernile care au tre­ in funcţiune aici, pe malul
ş.a., ce execută o gamă tribuit ia realizarea unor (Continuare în pag. a 2-a) cut, colectivul care lucrea­ Streiului. Dar, incepînd cu
variată de produse solici- venituri de 3 550 000 lei, ză aici a tremurat. Nu de şeful centralei de betoane,
frig, ci de grija că pot să maistrul loan Vulpe, şi ter-
minind cu ultimul muncitor
C. A. P, B R A D îngheţe agregatele (pietriş, inscris în foaia de pontaj,
nisip) sau chiar betonul tuturor li se pare pompoa­
tato atît de unităţile in­ depăşind prevederile pla­ gala preparat. să această denumire. Pen­
dustriale cit şi de coope­ nului pe anul trecut. Pînă acum, agentul ter­ tru ei rămine doar o idee
rativele agricole do pro­ — Activităţile de mică mic necesar menţinerii Li­ simplă, materializată aşij-
ducţie şi de: cetăţeni, . în industrie şi prestările de ne/ temperaturi adecvate derea. Adică, şi-au zis be-
care muncesc 42 ‘ de mese­ servicii le'- vom dezvolta bunei desfăşurări a proce­ tonişlii, de ce să stea ca­
riaşi. Activitatea acestora în continuare — ‘spunea sului de producţie in cen­ sată in combinat o loco­
este coordonată de Ioan Mircca Oprişa, preşedinte­ trala de betoane era fur­ motivă cu aburi — veche, e
Hancş, un om harnic şi le cooperativei. în anul nizai de centralele termi­ drept —, cind ea poate li
priceput, bun organizator 1087 înfiinţăm o secţie dc ce din Combinatul siderur­ pusă din nou la treabă ?
şi coordonator. fabricat gheaţă,' una .de gic „Victoria" Călan. N-au Nu să remorcheze vagoa­
In atelierele ’ele prelu­ umplere a sifoatielor şi una fost insă puţine iernile in ne, ci să producă abur. Au
crare a lemnului se confec­ de sucuri naturale. în per­ care, zile de-a rîndul, rit­ reparat-o oamenii de aici,
ţionează scări de mină, spectivă, ne gîndirn la" o micitatea producţiei se a- chiar-dacă nu erau spe­
ghidaje pentru minereu, secţie de industrializare a fla In grea cumpănă. Ba cialişti în locomotive, şi tot
căruţe ş.a. Fierăria asigu­ legumelor şi la alte acti­ se spărgea conducta de a- ei au confecţionat reţeaua
ră feroneria carelor şi că­ vităţi solicitate ’ de indus­ ducţiune, ba aveau neca­ de conducte, au făcut ra­
ruţelor executate, potcoa­ trie, agricultură şi de zuri cu cazonele cei de la cordurile şi totul era a-
ve şi alte produse nece­ populaţie. Astfel, venitu­ C.E.T.-uri. De-acum însă, proape gaia, Mai era ne­
sare unităţii. Se munceşte rile cooperativei obţinute gata, betoniştii' nu vor mai voie de... lochişti. Meseria
cu răspundere şi intr-un pe această calc se vor am­ tremura de frica îngheţu­
climat de ordine şi disci­ plifica în 1087 şi în anii lui, cit o veni el de mare. MIRCEA DIACONU
plină, fără nici un rabat următori.' ' Nevoia i-a învăţat să se —........................—------------------
in calitate. Printre cei ajute singuri. Din frigul {Continuare in pag, a 2-a)
mai buni lucrători ai aoti- 'TRAIAN BONDOR
1