Page 2 - Drumul_socialismului_1987_02

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

* M hi M Wir M w—r g jmmm r wwr # jmmmr g gmmm r
S I
î Cîatec de îlftfoe gustul pîinii *
o pe buzele oamenilor
ca un sărut pe care ci I
I Zăpezi tinere iiică-1 mai cred de taină. *
V
cu zvon de voievozi Dar Unirea c scrisă I s
I se cern pe cu.şmile noastre, DUH
*» cu slove mari I
pe cerul PATRIEI 1 FE
lumina de gnu »I
reîntinerită ti,30 Telex
încolţeşte I li,35 f.urni
I şi de sub pămiut cu fapta, cu oamenii. K * Te
»* I
răzbate afară, DANIEL MARIAN ghloz
I albă“
mul
Creaţia plastică — prezenţă activă Andrei Pleşu „Ochiul şi lucrurile ' 12,10 Din
1
eului
în viaţa artistică a judeţului Notele definitorii ale e- teritoriu spiritual în care colitoare, profund fără a zică
ior)
seurilor cuprinse în recen­ se operează cu instrumen­ o sublinia ca pe o sărbă­ 13.00 Allun
Prezenţa Filialei Deva—Pe­ Rătcă, Marcel Breileanu, Ti- plasticienii, să dăm în con­ ta carte a lui Andrei Ple­ te destinate altor teritorii. toare şi orgolios fără a că­ (parii
troşani a U.A.P. în viaţa berlu Fazakas, Eva Şutii), tinuare producţii artistice şu se dezvăluie, teoretic, Andrei Pleşu optează pen­ dea în aroganţa formulă­ 14.50 Conte
artistică a judeţului a în­ ori în cea de pictură (Ion cit mai Izbutite, cu un me­ (coloi
semnat, îu anul trecut, un Cârjoi, Gheorghe Pogan, A- saj angajant“ (Ion Tenghe- din conturarea condiţiei tru spaţiul limbajului pe rii definitive. Transparen­ 15.00 luciii
număr important de expo­ drian Samson ş.a.). Pentru ru). „E nevoie din partea de „erou umil" a criticu­ care îl trăieşte ca pe o lu­ ţa textului prilejuieşte, în
ziţii, modalităţi principale calitatea creaţiei lor, Mircea fiecăruia dintre n'oi de o lui, care, în infidelitatea me şi care îi garantează ultimă instanţă, relevarea mulul
de contact cu publicul, cu Rătcă, Eva Siito (grafică), prezenţă mal activă în via­ 10.00 Teleji
iubitorii de artă, o bună fosif Tellmann (pictură) nu ţa artistică a judeţului. Stnt sa declarată este absolut în ultimă instanţă liber­ disponibilităţii unui inte­ 10.15 Ţara
parte dintre ele desfâşurîn- fost oaspeţii expoziţiilor In­ creatori care sacrifică mult convins că „arta trebuie tatea de a-.şi etala pe de­ lectual fin care, prin in­
ilu-şi vernisajele în prezen­ ternaţionale organizate în timp lucrului în atelier, ca înşelată cu celelalte for­ plin deosebita mobilitate termediul opei’ci, abordea­ lor) *
ţa unor critici şi istorici de şi altor activităţi organiza­ furii
artă din Capitală. S-a in­ te pe plan judeţean şl lo­ me ale culturii, iar cultu­ intelectuală finalizată a- ză semne ale lumii pentru ncşli.
tensificat, în acelaşi timp, cal. Alţii nu participă de­ ra reclamă şi ea, de la o â-i restitui posibilele seru­ 10,35 O opi
activitatea de documentare, loc. Mi-nm propus să spri­ vreme, o anumită distan­ ri ¡.ficaţii.
participarea la taberele de jin Iniţierea „Salonului ti­ gloria
creaţie. Ia diverse manifes­ neretului“, prin care să în­ ţare de dragul recuperării Ne permitem, în înche­ lor)
tări cultural-educative. S-a curajăm creaţia tinerilor ab­ valorilor absolute ale vie­ CRONICA LITERARĂ iere, cîteva precizări în terar
făcut simţit deopotrivă spri­ solvenţi de institute de în- ţii". Asumarea unei ase­
jinul acordat creatorilor văţămint superior artistic“ legătură cu o afirmaţie a coreg
plastici amatori ce activea­ (Marcel Breileanu). „Este menea condiţii face ca o- autorului, fără intenţia de 20,20 Film
ză în Festivalul naţional îmbucurătoare varietatea sti­ pora de artă să nu fie re­ a aduce un reproş acestei tîlneş
„Cîntarea României“. listică a creaţiei membrilor ceptată din unghiul strict Louls
Acest lucru a fost relie­ filialei. Dacă o bună parte proape întotdeauna prin- apariţii notabile : Vorbind
fat de plenara Filialei De­ dintre aceştia sînt prezenţi al specializării unui „teh­ tr-o configuraţie care pla­ despre condiţia comentato­ 21.50 Teleji
va—Petroşani a U.A.P., de în viaţa cultural-artistică lo­ nician", ci, în dialectica sează ideea sub semnul a- rului artelor plastice, An­ 22.00 luciii
inlormnrea şl dezbaterile ce cală, există însă unii căro­ transparenţei şi a obsta­ mulul
au avut Ioc cu acest prilej. ra trebuie să li. se amin­ venturii. Limbajul, astfel drei Pleşu afirmă că, spre
S-a evidenţiat în plus con­ tească mereu că au o da­ colului ei, să devină punc­ înţeles, re-.propune în mod deosebire de criticul lite­
tribuţia artiştilor plastici, torie. Pentru aceştia, pro­ tul de plecare pentru subli­ firesc o scrie de termeni rar, acesta are „dificila LUNI, 2
prin creaţia lor inspirata blemele personale au deve­ nierea unor constante sti­
din viaţa, din realitatea co­ nit predominante faţă de de specialitate ca pe ni.ştc şansă de a vorbi despre 20.00 Teleji
tidiană Ia formarea conştiin­ implicarea în actul de crea­ listice de profunzime („Idi­ evenimente p e r s o n a l e , o operă ne vorbitoare". Oa­ 20.15 Euerf
ţei socialiste a oamenilor ţie. Există 80 de absolvenţi lism şi uitare în pictura transcrise printr-o expre­ re opera literară se deo­ blenii
muncii, educaţia lor este­ de invăţămînt artistic supe­ lui Nicolae Grigorescu"), tutun
tică, în spiritul frumosului rior în judeţ, dintre care sie detaşată şi înregistra­ sebeşte in acest sens de
artistic. Membrii filialei tiu activează decît 20. Pre­ ori pentru conturarea unor te din unghi existenţial. opera plastică ? în fond, 20,23 Orlzoi
s-au angajat în mai mare zenţa celorlalţi ar duce la atitudini şi permanenţe ambele „vorbesc" printr-un ilfp.
măsură în relevarea efor­ ridicarea calităţii activităţii Umane („El Grcco şi para­ La Andrei Pleşu se poate . ,.(7.111
turilor oamenilor muncii, a filiale!.' E necesar să de­ vorbi, tocmai de aceea, de receptor şi implică, în c-
faptelor, împlinirilor fără venim un centru de Interes bola insulei"). In această gală măsură, ca o condiţie lor) i
seamăn ale perioadei des­ pentru creaţia plastica na­ infidelitate creatoare — o prezenţă permanentă a a fiinţării în alt statut de­ minţi
chise de Congresul al IX-lea ţională“ (Gheorghe Pogan). care nu înstrăinează în autorului în text, autor ca­ tec
al partidului, perioadă denu­ „Ea Hunedoara nu avem o cît ccl de simplu obiect,
mită cu îndreptăţită mîndrie sală adecvată de expoziţie, fond opera de specificul re, refuzînd răceala neu­ o conştiinţă pe caro să se' Grozi
„Epoca Nicolae Ceauşescu“, împreună cu organele lo­ său — întrezărim o ipos­ tralităţii, oferă un discurs 20,55 Roma
fapt reliefat de expoziţia cale ar trebui să găsim o grefeze pentru a se afir­ „Calv
„Realizări ale Epocii Nicolae soluţie". (Tiberiu Fazakas). tază a originalităţii pe ca­ ce devine „cronica" unui ma ca semnificaţie şi va­
Ceauşescu oglindite în arta „E necesar să se acorde o re Lucian Blaga o socotea eu ironic şi în acelaşi timp episoi
plastică hunedoreană“, sau mal mare atenţie unui gen loare ! 21.50 Teleji
cele dedicate măreţului act de creaţie plastică foarte efectul instalării într-un bîntuit de întrebări răs­ MIRCEA MOT 22.00 Inchl
al eliberării patriei de la apreciat de public — cari­
23 August, Zilei minerului, catura. Dacă în Valea Jiu­ mulu
Zilei femeii ş.a. JOAN ŞlîtT — „Mireasă“ lui se organizează „Salonul
Unele expoziţii au fost (lucrare în marmură). de toamnă al umorului“, am u
transformate în reale eve­ vrea să permanentizăm o CRONICA FILMULUI „L i c e e n i i
nimente artistice la care au Belgia, italia, Cehoslovacia. astfel de manifestare şi la
fost invitaţi să participe cri­ Expoziţiile personale şi co­ Deva. Creatori există. în­
tici de artă din capitală. lective au fost în măsură ceputul a fost făcut cu ex­ Scenaristul George Şo- se .numeşte Miliai. Pe ea pată de Ta.mara Buciu-
Pot fi menţionate expoziţii­ să întreţină un elevat cli­ poziţia de anul trecut pe
le „De la Luchian la Ciu- mat artistic, pe măsura con­ care am realizat-o împreu­ vu şi regizorul Nicolae o cheamă Dana. Dar Da­ ceanu-Botez.
curcncu", organizată de fac­ diţiilor materiale de care nă cu Constantin Gavrllă şi Cor jos au maî făcut „e- na visează la Şerban, Regizorul Nicolae Cor- DEVA:
torii culturali judeţeni în se bucură plosticlenii Iiu- Iloraţlu Crişan“ (Mircea chipă comună" în 1985, mai sigur de el, însă de jos a ales, de asemenea, trla); Lai
colaborare cu Muzeul de nedoreni. Ne referim la Butcă). — seriile
artă din Rucureşti, sau cea noile galerii de artă, la nto- Au fost evidenţiate, în n- cînd au realizat „Decla­ o aroganţă şi egoism ce o echipă de foarte tineri IIUNEDCD
deschisă în Festivalul cul­ llerole de creaţie date în celaşi timp, şi alte resurse raţie de dragoste", film vor face ca, în ochii Da­ actori, pe care i-a condus din umbr
turii şi educaţiei socialisto folosinţă in anul trecut în existente în sfera creaţiei încununat cu cîteva pre­ nei, el să descrească. cu răbdare către acele A) : Toat
htinedorene „Snrmis", per­ municipiul Deva. Acest lu­ plastice liuneilorenc. Valori­ mea — se
sonala de sculptură aparţi- cru a fost relevat do cel ficate, acestea ar putea con­ mii în ţară şi străinăta­ Pe lingă calitatea de a puncte de expresivitate dern — 1
nînd lui loan Şeu, Salonul care au luat cuvîntul în ca­ duce la o certă impulsiona­ te, răsplătit cu o mare exprima în profunzime o cerute de desfăşurarea (Flacăra);
judeţean do artă plastică drul plenarei : „Mă număr re a vieţii artistice hunedo- audienţă de public: un vîrstă — cea mai miste­ poveştii. Ştefan Bănică bună ( A
ş.a. Cîţlva dintre plasticie- printre cel care au benefi­ rene, la impunerea el în TROŞANI
nii hunedoreni au fost pre­ ciat de un frumos spaţiu de plan naţional. milion de spectatori în rioasă, mai tulburătoare: jr. (Mihai) reuşeşte un seriile I-J
zenţi în oxpoziţiile republi­ creaţie. Mă bucur de tot 65 de zile. Acest record adolescenţa — filmul portret de „pozitiv”, in­ r ~ ' n
cane de grafică (Mircca sprijinul. E necesar ca noi. MINEL BODEA de public a relevat ma­ „Liceenii" o mai are şi teligent, modest, sensibil v- -rea);
rea nevoie de filme care pe aceea, vitală pentru şi îndrăgostit, tenace ; tembrio ((
să se adreseze tinerilor, arta spectacolului, de a Oana Sîrbu (una dintre CAN: Gi
• Schimb de experienţă. gistul" din Hunedoara este adolescenţilor. o face cu emoţia nicioda­ „stelele fără nume" ale (Lucea f fin
Recent, în cadrul schim­ Viaţa deschisă expoziţia membri­ „Liceenii" este un film tă trucabilă a adolescen­ emisiunii Tv.), în rolul Probleme
burilor de experienţă din­ lor cercului de artă plas­ simplu şi frumos, con- ţei. Liceenii glumesc, se Danei — fata frumoasă nerul); u
terestru
tre cenaclurile literare tică din cadrul C.S.H. Ex­ tinuînd investigarea uni­ joacă, au încă simţul a- şi cuminte — aducînd ANINOAS
„Ritmuri" Deva şi „Vatra" literar-artistică pun Constantin Zgîmbău, versului şcolii, al celor dolescentin al umorului personajului multă gra­ (Muncitori
CÂNI:
Tirgu Mureş, la sediul re­ Dan Pichiu Vifor, Cornel care-1 animă — elevi, e- ş al farselor. Unii dintre ţie si sensibilitate; Tu- Marea Ni A
:
vistei „Vatra" a avut loc de cPltură din Hunedoara, Burlacu, Sandor Nagy, ducatori, părinţi — cu profesorii lor intuiesc far­ dor Petruţ, conturînd în zat): BR/
o şedinţă de lucru în care trăind bucuria unei pre­ Victor Varga, Dumitru Re- problemele specifice vîr- mecul unui atare mod de linii puternice (în rolul mintlrllor
au citit din creaţia lor Do­ miere discografice. Este tegan, Bartok Csaba, Tu- stei, unei colectivităţi a- a fi şi intră şi ci, cu can­ Şerban) „un negativ" cu (Steaua i
BARZA: i
rina Brânduşa — proză, vorba de lansarea discu­ dor I-Ioară, Ana Maria flate în preajma exame­ doare, în rol. scăpărări de „tînăr fu­ tnrio (Ml
Alina Lucia Musulbaş — lui „Viaţa, iubirea cea din­ Toth, Francisc Csiri, Ga­ nului de treaptă. Cheia Distribuţia e punctul rios". într-un ml de mi­ TIE: Deşi
eseu şi Gheorghe Pogan ţii" a apreciatului solist şi briela Brănescu, Daniel realistă a filmului nu ex­ forte al filmului. Ei i se că întindere (tatăl lui rara — sc
tria); Roş
— poezie. în deschiderea compozitor, Victor Socaciu, Tăbăcaru. Mircea Moş, clude momentele de poe­ datorează, în bună par­ Mihai), un actor care căra); G
manifestării a avut loc disc realizat cu concursul Georgeta Moş. Expun, de zie, de lirism, povestea te, senzaţia de naturale­ ştie să îmbogăţească cu Lupii albi
vernisajul expoziţiei de grupului vocal-instrumen- asemenea, «Silvia Chivu, de dragoste schiţată aici ţe, de firesc, de prospe­ atîtea nuanţe „pata de tură); H
pictură a artistului plastic tal „Canon". După ce în­ Monica Mreja, Lucia Măr- fiind conturată cu gin­ ţime. Piese de rezistenţă cuibare" — Sebastian vals (Da.
Bătălia pi
devean Gheorghe Pogan. drăgiţii interpreţi au fost gineânu, Gabriel Pisnic, găşie şi ataşament. ale reprezentanţilor cor­ Papaianl. „Liceenii" este seriile I-TJ
Despre lucrările expuse în prezentaţi. Victor Socaciu Tiberiu Fazakas. Iosif Fe- O poveste simplă şi pului didactic rămân în o povesti romanţioasă, cel din II
rlile I-IH
cadrul Galeriilor „Vatra" şi membrii grupului „Ca­ renez este prezent eu crea­ „spusă" convingător : Un continuare dirigintele luminoasă, pentru că nu­ tură): sn
a vorbit pictorul Radu ţie populară. Expoziţia, băiat iubeşte o fată. Bă­ „Socrate" — interpretat mai aşa poate fi o po­ şl Ovldi
Ciontea, redactorul de spe­ non" au oferit autografe care a constituit şi un pri­ iatul cu floarea insistă, ILIA:
cialitate al revistei. şi un foarte aplaudat reci­ lej de selecţie pentru eta­ de inegalabilul Ion Ca- veste despre vîrsla îna­ Ifngă^/
tal. pa municipală a Festiva­ adică îi aşază o garoafă ramitru — şi profesoara ripată a tuturor posibili­ «o): yf/j-v
tele
„Isoscel“, cu aceeaşi ver­
• Lansare de disc. Prie­ lului naţional „Cîntarea în bancă, fără să fie vă­ vă savuroasă, întruchi­ tăţilor. nerul°e f
VERONICA PALADE
zut şi ştiut de fată. El
tenii muzicii tinere s-au • Expoziţie de artă plas­ României", se bucură de
-cunit de curînd la Casa tică. La Clubul „Siderur- un deosebit interes’.
în primele zile ale aces­ mijloacele de care dispu­ nea tuturor îndeletnicirilor, monicilor şi operelor din
tui an, micul ecran ne-a nem sînt maî modeste. Să promovăm arta muzicală are nevoie de un spaţiu ţară — să aducă mai mul­
Fci
pus în faţa unei versiuni Multe judeţe din ţară se adecvat în care să se des­ te împrejurări prielnice va­ febri
a temei „Verdi", prin ca­ bucură de existenţa înal­ de luat în seamă, există mărit de-a lungul anilor făşoare - e foarte impor­ lorificării potenţialului mu­ ”<5 f
re ne-a amintit, mai în- telor instituţii de practică însă formaţii corale în care în spectacole, festivaluri tant că există săli care zical de care dispune ju­ ¿ru
inele
tîi, de valul de interes pen­ muzicală, care sînt fîlar- voci bune sînt conduse cu camerale devene, hunedo- permit întîlnirl muzicale de deţul nostru, în folosul cu­ rul
;
tru viaţa şi muzica Iu monicîle, operele - insti­ multă pricepere, îndemîna- rene, şedinţe ale cenaclu­ genuri diferite. în conclu­ noaşterii vastei literaturi nin.
Giuseppe Verdi, Johan Se­ tuţii pe care nu le avem, re şi bună orientare în a- rilor din judeţ. Şi mai e- zie, deşi judeţul nostru de­ muzicale româneşti şi uni­ pînă
mini
bastian Bach şi Richard încă, în judeţul nostru. De legerea repertoriului. Exis­ xistă, în aceste şcoli, ab­ ţine importante resurse versale. Vom fi astfel maî est,
Wagner, datorat serialelor aici — inexistenţa unor co­ tă trei şcoli generale cu solvenţi ai secţiei de com­ proprii şi de valoare — aproape de îndemnul tova­ 50—Í
difuzate de televiziunea rişti şi a unor instrumen­ program de muzică şi ar­ poziţie muzicală — muzico­ mărturie stau numeroase­ răşului Nicolae Ceauşescu, zăpa
nirm
română în „Anul internaţio­ tişti - violonişti, violonce- te plastice (Petroşani, Hu­ logie, care nu şi-au aban­ le premii dobîndite în com­ secretar general al parti­ tre
nal al muzicii", şî, mai a- lişti, contrabasişti, cla- nedoara, Deva), unde ac­ donat, încă, specializarea. petiţiile naţionale — resur­ dului, de a acţiona, folo­ grad
rinetişti, oboişti, flautişti tivează absolvenţi ai sec­ Să nu uităm de instru­ se prin care ar putea fi sind mijloacele pe care le Sntn
poi, de faptul că dragos­ ş.a.m.d., care să studieze ţiei instrumentale de la mentele de suflat, pe care mult dinamizată viaţa mu­ avem. în lupta pentru o 5 gi
r
tea pentru arta sunetelo
zilnic cinci-şase ore sub conservatoarele din iaşi, le găsim în alcătuirea fan­ zicală hunedofeană. cultură înaintată, pentru o sem
înseamnă atît a face cit îndrumarea unui dirijor. Cluj-Napoca şi Bucureşti, farelor ce au îneîntat plim­ Sperăm ca anul 1987 — educaţie revoluţionară. dcp \
şî a face cunoscută mu­ Organizate într-un cadru absolvenţi ale căror cali­ bările verii lui 1986 ! Şi — alături de evenimentele ANA FODOR, rolo
zica, chiar şî atunci cînd mai modest, dar demne tăţi interpretative le-am ur- pentru că muzica, aseme­ datorate colectivelor filar­ muzicolog Vra: