Page 6 - Drumul_socialismului_1987_06

“CI. 2 DRUMUL SOCIALISMULU! !

Liceul industrial nr. 1 Hunedoara
Rezultatele reflectă valoarea omului Preocupări multiple pentru

Adam Jambă ¡şi dezli­ lent, responsabil, conştient „Au lost perioade cina nu am putea realiza une­
peşte cu greu ochii de pe de importanţa calităţii era nevoie de o mobili­ le dintre operaţiile de ba­ 20.00 T
120,20 V
conglomeratul de roţi din­ produsului. zare totală - arăta Titi ză, de cea mai mare com­ educaţia materialist 20,35 1>
ţate şi pinioane la care „Finalizăm în aceste zile Zwba, secretarul adjunct plexitate". Ne-a fost greu 9 7 7 ta
meşteşugeşte cu o atenţie modernizarea şi perfecţio­ cu problemele organizato­ să credem că un aseme­ *
pi
deosebită. Pentru el par­ narea strungulu'■ SN 320 rice al comitetului de nea mastodont lucrează şi patriotică a elevilor 20,15 T
că nu mai există nimic şi - spune cu Îndreptăţită partid. Săptămina trecută, cu o precizie de o sutime •'.V
nimeni in jur; este total mindrie Nicolae Timaru, bunăoară, s-au Înregistrat de milimetru. Dar acest di
dăruit lucrului. Şi nici nu şeful secţiei şi secretarul ceva restanţe. Şedinţa co­ lucru numai pînă am vă­ In ansamblul muncii e- limba şi literatura rămâ­ pi
fc
poate li altfel, pentru că adjunct cu probleme eco­ mitetului de partid a ho- zut mai îndeaproape cu ducnţionale desfăşurate la nă abordează lucrări :ic a
m
ceea ce face el este o lu­ nomice al comitetului de tărit, intre altele, pentru cită indemînare şi compe­ nivelul unei unităţi de în­ cercetare, finalizate prin 21,05 V
crare de mare precizie şi partid. Deşi are puţin pe­ mulţi dintre noi un pro­ tenţă —, cit de precaute şi văţămînt, laturile mate- comunicări ştiinţifice pre­
complexitate. Este vorba ste 30 de ani, este unul gram de 12 ore. S-a mun­ de precise sint gesturile rialist-ştiinţifică şi patrio­ zentate în sesiunile anua­ K
de montajul cutiei de a- dintre „veteranii" secţiei. cit chiar şi mai mult, iar tînărului comunist Emil tică se constituie în com­ le de referate, organizate 21,50 T Ii
22.00
vans a strungului SN 320, Vorbeşte cu dragoste de­ astăzi sintem cu planul la Gruiescu, cel care in acel ponente de bază ce con­ la nivelul şcolii şi mai m
unul din produsele de ba­ spre oamenii pe care ii zi“. moment rectifica un ghi­ tribuie esenţial la forma­ departe pc plan judeţean
ză ale secţiei maşini-unel- coordonează, despre tine­ La atelierul de rectifi­ daj de la batiuI viitorului rea personalităţii tinerilor, în cadrul cercului de fol­
te din cadrul Întreprinde­ reţea lor, dar şi despre cări te întimpină un zum­ strung cu marca înt'eprin- ■ a omului nou al societăţii clor, condus de prof. Ma-
rii mecanice Orăştie. Se competenţa şi răspunde­ zet abia perceptibil, con­ derii mecanice Orăştie. noastre socialiste. Pentru rioara Aslău, elevii fac
lucrează cu toleranţe da rea cu care se pregătesc tinuu. Aici se .execută Asemenea pilde de înal­ a afla ce pondere ocupă cercetări şi culegeri ale
numai citeva zecimi, chiar şi acţionează pentru creş­ toate operaţiile de finisaj tă dăruire şi competenţă aceste laturi în cadrul creaţiilor, mai cu scamă BUC
diop.ro
sutimi de milimetru. „La terea calităţii muncii. A Înainte de montare. Ce am intilnit la fiecare pas. procesului instruetiv-edn- literare, a! căroi caracter G.15 Si
cea mai mică abatere sau crescut numărul de tura­ înseamnă o asemenea o- La maşina de frezat lon­ cativ desfăşurat la Liceu] laic este evident. Expe­ La or<
greşeală totul se dă peste ţii, — continuă el - prcci- peraţie ? „O mare res- gitudinal din atelierul uzi-- industrial nr. 1 Hunedoa­ rienţele de laborator ofe­ culturi
cap" — ne spune tinărul nare am putut urmări la ra, am avut o convorbire ră, la rîndul lor, suficien­ nai; 7
8.00 R.
comunist. O spune cu lucru pe llie Totoi, la tel cu tovarăşa Rodica Aniţa, te dovezi care le consoli­ Curieri
modestie, ca pe ceva li- COMUNIŞTII - PROMOTORI de tinăr, dar la fel de secretarul organizaţiei de dează informaţia ştiinţi­ Buletii
resc. Aşa şi este. Pen­ Al SPIRITULUI REVOLUŢIONAR dăruit muncii de calitate. partid şi Vichente Giur­ fică. Râs pui
lor;
tru că aici, la atelierul Ne-am convins de acest giu, directorul liceului. Argumente în sprijinul ştiri;
montai, firescul răspunde­ lucru in timp ce ne dădea — Acordăm o atenţie în­ educaţiei materialist-ştiin- irurile
rii face parte din Însăşi zia geometrică de uzinare, ponsabilitate" - ne spune tot felul de amănunte de­ semnată acestor laturi ale ţifice şi patriotice, desfă­ leviziu
forinaţ
viaţa şi munca de fiecare iar prin combinarea strun­ Aurica Chiriţa, rectificator spre cum lucrează cu un muncii educaţionale; ne-a şurate la nivelul liceului, sate ;
moment a oamenilor. „A gului normal cu cel revol­ pe o maşină de rectificat grup de freze care execu­ relatat prof. Rodica Aniţa, sint activităţile cercului 11.00 1
executa această lucrare ver, au crescut substanţial interior. De ce ? Pentru cu caracter interdiscipli- 11,05 I
legii;
este, practic, o mare in­ posibilităţile de prelucra­ că, de exemplu, o carca­ tă 8 operaţii simultan. Iar în primul rînd prin in­ nar, drumeţiile pentru cu­ terpret
vestiţie de încredere pe re. De asemenea, prin se­ să de rulment nu trebuie aceasta este o realizate termediul orelor de diri- noaşterea trecutului isto­ Panci u
ciu;
care organizaţia noastră, pararea cutiei de viteză să aibă o abatere mai proprie, rodul căutărilor şl genţie în cadrul cărora ric al localităţii şi a rea­ ştiri;
întregul colectiv, o acordă de cea de avans a sporit mare de o sutime de mi­ strădaniilor specialiştilor abordăm teme ca; „Ade­ lizărilor anilor socialismu­ râie;
membrilor săi cei mai productivitatea muncii". limetru ! Iar această pie­ din secţie. văr şi mit", „Idei şi prac­ lui, excursiile efectuate la pronia,
buni“ - sublinia loan Sint, desigur, doar o par­ să este doar o părticică De bună seamă, despre tici nocive în rîndul sec­ Ţcbea, Sarmizegetusa, Al- Din ce
Curteanu, secretarul orga­ te din eforturile ce se lac din ceea ce se realizează ceea ce izbindeşte in pre­ telor religioase" (clasa a bu lulia, în Maramureş 18.00 I
Avanp:
nizaţiei de partid. Dar aici pentru creşterea con­ in atelier. Aici selecţia se zent colectivul secţiei, de­ X-a A 3, diriginte — prof. (dc un număr, totuşi, lim'- 15,15 (
pînă aici drumul este lung tinuă a rodniciei întregii face de la sine. Cei ce spre ceea ce Împlineşte el Mihai Bardoţ), „Cum si tat de elevi — n.n.), în­ lung,
şi complex. Un specialist activităţi a colectivului. nu au calităţile, gradul zi de zi nu vorbesc decit cînd a apărut religia" (cla­ soţiţi de profesoarele Mă­ de I'lo
mente)
nu se formează de azi pe Pentru că, realizarea şi de profesionalism necesa­ rezultatele dobindite. Iar sa a XlII-a seral, dirigin­ ria Virac, Maria Pascu. Ucvisti
miine. Cerinţele cresc, pro­ modernizarea maşinii de re cer singuri să munceas­ acestea reflectă valoarea te — prof. Maria Cotar), Marioara Aslău ş.a., par­ 4 olelor
al;
dusele se înnoiesc, preten­ găurit şi scobit orizontală, că in altă parte. omului, a omului comu­ „Ce înseamnă patriotism ticiparea la săpăturile ar­ -6,25 <:
ţiile partenerilor interni şi sau a unei largi game de „O îngrijim ca pe ochii nist, conştient de marea şi cum acţionăm în spi­ re voi u
externi sint tot mai mari. reductori pentru poduri din cap" — ne atenţionea­ răspundere ce o are la ritul lui ?" (clasa a IX-a heologice întreprinse de mont
letin (
In consecinţă, se depun înalte şi linii mecanizate ză şeful secţiei, arătindu- locul său de muncă, in­ AH. diriginte — prof. către personalul dc spe­ ordona
eforturi şi se caută perma­ presupun aceeaşi investi­ ne un colos, de fapt o ma­ tr-un colectiv în care acest Malvina Bălănoiu) ş.a. în­ cialitate dc la Castelul Folclor
nent noi modalităţi de per­ ţie de gindire, de căutor şină de rectificat ghidaje loc de muncă valorează cercăm să urmărim efec­ Corvinilor. Elevii au în 17,10
grijă străvechiul furnal dc
fecţionare profesională, se şi strădanii lată de care cu comandă numerică. milioane de lei. tul dezbaterilor de la o- la Govăjdic, ce aminteşte ideolog
litâţi
acordă o grijă deosebită nimeni de aici nu este Sint puţine asemenea uti­ rele de dirigenţie prin Fotbal
formării unui om compe- străin. laje in ţară, iar fără ea VALENTIN NEAGU de începuturile sidei urgiei 21.00
nivelul cunoştinţelor, prin româneşti. Util, in planul 22,00 <
modul in care acestea se educaţiei patriotice, revo­ 28,00 ?
regăsesc în comportamen­ mi ¿'"'st
citaic;
tul elevilor în şcoală, fa­ luţionare se dovedeşte muzica
„Dialogul cui tu ral-artistic" letin i
Cum vor continua studiile absolvenţii milie, societate. Nu putem dintre clase, cu care pr-
spune că am făcut totul loj elevii înv iţă rintoce şi
învătămmtului de 10 ani ? in acest sens. Eficienţa ,-r-- poezii ce aduc un cald o-
t'uniior noastre nu o în­
(Urmare din. pag. 1) totdeauna cea scontată, magiu patriei, partidului, m
Potrivit unor noi re­ obligatoriu de 10 ani, în- j valorifică obiceiuri şi da­
glementări, absolvenţii cadraţi în producţie. Pot , — Tot mai instructive
şire do plan de circa 3 învăţământului de 10 ani, participa la concursul de | se dovedesc cercurile ştiin­ tini specifice zonei pădu- drv
la. sută. „începînd de la promoţia 1986—1987, voi' admitere şi elevii care J ţifice pe discipline de în- renilor. judeţului. (l’mrlii
pregătirea blocului finisor continua studiile în anul vor promova anul I al | văţămlnt, a adăugat prof. Sint aspecte care dove­ iau zl
Ni ;uo.
(care este „plămînul" la­ şcolar 1987—1988 la în­ şcolii profesionale in Vichente Giurgiu. în ca­ desc preocupare pentru lO b 11S
minorului) şi pînă la ob­ văţământul de zi — liceal 1987 (indiferent de du- educaţia material ist-şt ii n- Mister.
ţinerea colacului de su­ sau profesional. Pentru a rata de şcolarizare în dru! lor, elevii aprofun­ ciorii
mă compact, noi sintem veni în sprijinul acesto­ meseria pentru care se - dează studiul documente­ ţifică şi patriotică a ele­ Curios
(Modei
prezenţi pe flux şi urmă­ ra, concursul de admi­ pregătesc). lor de partid şi de stat, vilor. Există insă şi sufi­ i do
rim minut cu minut cali­ tere din vară se organi­ O informaţie şi pentru * ale Congresului al XlII-lea ciente resurse pentru a o; 1
vloj-h
tatea produselor rezultate zează numai pentru în- oamenii muncii în vîrstă | Confecţie nora Viorica al partidului, cuvîntărilc face mai mult şi mai ales Ş.\M :
— arăta, şeful echipei de văţămîntul liceal, ocupa­ pînă la 40 de ani, care , Huţa, una dintre munci­ secretarului general, tova­ porii! U
luminători Cornel Socaci, rea locurilor pentru în- nu şi-au încheiat studiile | toarele fruntaşe de la răşul Nicolae Ceau.şescu. eficient în acest domeniu oa speli
de la „sîrmă 3". Luăm în văţămîntul profesional obligatorii — gimnaziu şi J întreprinderea de tricota­ educaţional ¡cmliri
je Petroşani.
rişca '
permanentă probe pentru realizîndu-sc după admi­ treapta I de liceu : Foto GH. OLTEANU La disciplinele fizică, chi­ Dragor
verificarea calităţii, Sîn- terea în treapta a Il-a mie, matematică, biologie, MINEL BODEA răşină
tem pregătiţi şi putem in­ de liceu. (Vor fi cunos- începînd cu anul şco- J CAN :
ro (i
terveni operativ atunci . cute; în timp util, unită­ Iar 1987—1988 îşi pot j NKA:
cînd depistăm un deran­ ţile de învăţămînt din completa pregătirea prin I (Miner
jament pe fluxul de lami­ judeţ în care se vor or­ învăţământul gimnazial J întreţinerea culturilor soclati
ANINC
nare". ganiza clase de şcoală sau liceali treapta I —| vioti <:
¡Maistrul principal Mir- profesională). cursuri serale sau gim-» (Urmare din pag. 1) era condusă de Gavrilă rînd cu lumea, cum se CÂNI:
cea Mihai, secretarul comi­ La concursul de admi­ nazial — fără frecvenţă. | Ca j van, un mecanizator zice. seriile
BRAD
tetului de partid al sec­ tere în treapta a Il-a de Reţeaua unităţilor de în- * piu aruncate deasupra so­ harnic şi priceput, iar Cooperativa agricolă de tuş (S
ţiei, a subliniat faptul că liceu — cursuri serale — văţămînt se va stabili în | lului fără să fie acoperite Elisabeta Jibetean, Florica producţie din Banpotoe ItAlî.V
sătorit
există în cadrul colecti­ pot participa numai ab­ funcţie de numărul de > cu pămînt. Bembea, Marin I.ştoc, Flo­ are, de asemenea, culturi TIR: 1
vului o puternică angija- solvenţii din anii ante­ solicitări şi va fi comu- j O mobilizare puternică rina Lobonţ, Paraschiva foarte frumoase dc sfeclă, tria):
re pentru îndeplinirea riori ai învăţământului nicată în timp util. ’ de forţe umane şi meca­ Bereţchi şi Maria Giur- cartofi şi porumb. Se ra); c,
prevederilor de plan, o nice am întîlnit la C.A.P. că alimentau maşina cu lucrează cu hărnicie şi verlisr
atmosferă sănătoasă de Ilărău. Brigadiera Andrica răsad. Alţi oameni re­ răspundere la întreţinerea I-II «
hâtri
lucru. „în punctele cheie Olaru ne-a prezentat... pa­ coltau ceapa verde. Prin­ acestora. Aurel Lupaş, pre­ (l)acla;
ale producţiei —■ reliefa Asigurarea furajelor leta lucrărilor de pe o- tre cei mai vrednici coo­ şedintele unităţii, ne spu­ caută .
interlocutorul — se află goare: peratori — cum ne spu­ nea ; r.ocoten
<fe cult
comuniştii. Intre oamenii — Mecanizatorul Pavel nea tehniciană Maria Bud — Atît cooperatorii cît Căpitan
noştri de bază care ac­ (Urmare din pag. 1) uă tabere de vară, în pă­ Popa efectuează a doua — se numără Maria Du­ şi mecanizatorii se stră­ rlile
ţionează cu dăruire pentru şunile „Pleşa" şi „Vîrtopi". praşilă mecanică la sfecla ma, Valeria Malea, Corne­ duiesc să efectueze lucrări II, TA:
(I,umin:
realizarea la termen a pro­ In prima, de 108 ha, pă- de zahăr, Nicolae Hoc- lia Cozeria, Aurelia Păscu- de foarte bună calitate,
duselor destinate benefi­ că, teren care a fost bine şunează vacile de lapte, man erbicidează porumbul, leţ, Aron Suciu, Maria loan Flo-roa a efectuat
ciarilor interni şi externi pregătit şi fertilizat cu în­ iar în cea de-a doua, de o echipă lucrează la recol­ Bozeşan, Irma Gabor, Li- două rebilonări la cartofi,
se numără şefii echipelor grăşăminte organice. De 100 ha, tineretul bovin. tarea şi transportul fura­ via Olar şi mulţi alţii. Se Tibor Panci a erbicidat şi
de laminatori Geza Naszo- asemenea, vom semăna In păşune avem asigura­ jelor, pînă în prezent fiind muncea şi la întreţinerea a prăşit porumbul, iar
dy, Nicolae Bleo.şca, Ghcor- porumb in cultură dublă tă apă la jgheaburi, tabe­ cosite 15 ha din cele 24 culturii de ceapă uscată. Gelu Gabor a efectuat
ghe Simion (sîrmă 2), O- pe o suprafaţă de 150 ha. rele sî-nt dotate cu ţar­ ocupate cu lucerna şi Aici însă am văzut şi stra­ două. praşile mecanice 1 Pcntri
vicîiu Pascu, loan Tvan Estimăm, astfel, să reali­ curi pentru viţei, adăpos­ trifoi. turi In care buruiana era sfecla de zahăr. îl piV;
(sîrmă 3), ing. Cornel Cos- zăm cel puţin 1 700 tone turi pentru îngrijitori, de­ — Cum este participa­ mai înaltă de un metru .şl — Care este aportul coo­ CU Ctrl l,
va sufla
lea (şeful atelierului sîr­ de suculente. Restul pînă pendinţe pentru păstrarea rea la muncă a coopera­ foarte deasă, Erau supra­ peratorilor la întreţinerea derat. ’]
mă 3), subinginerul Sergiu la nivelul prevăzut ne-am laptelui. Mulsul se efec­ torilor ? feţele repartizate spre în­ culturilor ? nlme vc
Ignat (mecanicul şef al la­ propus să le obţinem din tuează în tabere, laptele — Bună. Oameni cum treţinere lui Andronic Ga­ — Foarte mare. în tre 9 ş
cele ma
minorului sîrmă 2), Ştefan legumicultura şi folosind transportîndu-se zilnic, cu sînt Avram Ciocan, Silvia bor, Sofronia Igna, Dan zilele bune de lucru, toţi şl 24 gi
Mociofan (şeful atelieru’ui din plin toate celelalte căruţele, la unitate. Avem Bud, Ionică Maica, Vale- Armeanca, loan David, cetăţenii satelor Banpo- lă dinii
întreţinere), dar şi alţii. resurse de nutreţuri din condiţii să asigurăm un ria Zoica, Sofia Dîmpu şi Viorica Todea, Gheorghe toc şi Chimindia au par­ Pentn
Ilotărîrea colectivului sec­ unitate. păşun’at corespunzător în alţii dovedesc multă hăr­ Martinaş şi alţii care au ticipat la sapă. Aş vrea în gene
t
ţiei noastre este de a în- — O ultimă întrebare. această vară şi ne vom nicie în efectuarea lucră­ ieşit cu întîrziere la sapă să-i remarc în mod deo­ cerul
limpina Conferinţa Naţio­ Cum este organizat şi strădui, în acelaşi timp, să rilor do pe ogoare. sau n-au, ieşit deloc. Con­ sebit pe Margareta Vlaicu, amiază
se de p
nală a partidului cu pla­ realizăm întreg storul de In grădina de legume a siliul popular este chemai Eugenia Nicoară, Elena de serv
nul la export realizat in­ unde se desfăşoară păşu­ furaje la nivelul necesa­ unităţii se muncea ■ la să intervină eu operativi­ Voica, Ana Vlad, Jenica ţuriga).
tegral si de a onora toate na tul bovinelor ? rului pentru perioada de plantarea în cîmp a vinc- tate pentru a-S determina June şi alţii ce au fost
contractele cu partenerii". — Avem organizate do­ stabulaţie. ielor. Maşina de plantat şi pe ei să se înscrie în primii la sapă: