Page 5 - Drumul_socialismului_1987_07
P. 5
PROIfTAW DTN TOATE TĂftfCg. UNITM/A ! în spiritul sarcinilor subiiniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescia
la plenara comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şl
a Consiliului Suprem ai Dezvoltării Economice şi Sociale
Sporirea continuă a calităţii produselor -
sarcină de căpetenie a întregului colectiv
Rentimelo de care se şi calitativ al maşinilor aparatură de măsură ş!
bucură astăzi în ţară şi unelte fabricate aici. control la nivelul nece
peste hotare produsele rea în acest al doilea an al sarului realizării verifi
lizate în cadrul întreprin cincinalului dezvoltării in cărilor şi determinărilor
derii mecanice Orăştie tensive, calitatea repre prevăzute în documentaţii,
este strîns legat de atenţia zintă Un adevărat cuvînt perfecţionarea pregătirii
permanentă acordată îm de ordine pentru colecti profesionale a personalu
Anul XXXIX, nr. 9 213 JOI, 2 IULIE 1987 4 pagini — 50 bani bunătăţirii continue a ca vul întreprinderii, un răs lui muncitor productiv ‘ şi
lităţii producţiei. Această puns concret al constructo al celui din serviciul
apreciere — pe care am rilor de maşini din Orăş- C.T.C.—laboratoare. în a-
consemnat-o în timpul tie la cerinţele formulate celaşi context se înscrie
discuţiei purtate cu sing. de secretarul general al şi campania de promova
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ Ion Barna, şeful serviciu partidului, tovarăşul re în practică a unor
lui C.T.C.—laboratoare al Nicolae Ceauşescu, la re- metode moderne de con
„Mecanicii" — este con centa plenară comună a trol cum este cea de
firmată la tot pasul, în Consiliului Naţional al Oa merite (metodă baza
fiecare dintre secţiile şi menilor Muncii şi a Consi tă pe clasificarea de
atelierele întreprinderii, liului Suprem al Dezvol fectelor şi urmărirea frec
începînd cu recepţia ma tării Economice şi Sociale. venţei apariţiei acestora)
teriilor prime şi materia O dovedeşte şi stadiul şi cea multidimensională
lelor, a reperelor şi sub- îndeplinirii programului (printr-o singură opera
ansamblelor primite prin special de măsuri adoptate ţie de verificare se deter
strîngerea furajelor! colaborare de la alte uni în acest sens. Astfel, au mină precizia dimensională
a mai multor parametri).
30
stabilite
fost
ac
de
tăţi şi încheind cu amba
larea şi expedierea pro ţiuni concrete. în vederea Pentru relevarea efecte
Cele două lucrări înscrise şurare cea de a doua ratori iau parte zilnic la duselor, pe întregul flux sporirii parametrilor cali lor acestor strădanii am
pe agenda de lucru a oa praşilă manuală. Ion praşila manuală la varză de fabricaţie se remarcă tativi ai diverselor produ apelat la exemplul întîlnit
menilor muncii din agri Cionca, inginerul şef al de toamnă, tomate ş.a. Ca organizarea riguroasă a se aflate în fabricaţie, cele în secţia maşini-unelte,
cultură — întreţinerea cul cooperativei, remarca hăr urmare, toate culturile sînt sistemului de control teh 28 cu termen scadent în atelierul SN 320.' Aici, la
turilor şi recoltarea, trans nicia şi priceperea ce o curate de buruieni, evo nic al calităţii, la care se semestrul I al anului în fabricarea strungurilor nor
portul şi depozitarea fu dovedesc în efectuarea lu luează bine. Printre cei adaugă interesul major pe curs fiind realizate în to male de 320 x 750 mm, gru
rajelor — se află în plină crărilor de întreţinere mc-, imai harnici cooperatori la care înşişi producătorii talitate. Aceste măsuri au pele specializate do con-
desfăşurare în cele trei canizatorii Traian Crişan, întreţinerea culturilor se bunurilor materiale din vizat, în principal, asigu
unităţi agricole coopera Emil Şerban, Roman Dă- numără Simina Dănilă, această unitate îl manifestă rarea cu documentaţii teh MIRCEA DIACONU
tiste de pe raza comunei nilă, Ioan Nelega şi alţii, Lucreţia Neaţă, Domnica pentru creşterea perma nice a tuturor secţiilor şi
llia. în raidul ce l-am în tarlaua „Livadă" dis- Muntean, Viorica Marin- nentă a nivelului tehnic atelierelor, dotarea cu (Continuare în pag. a 3-a)
întreprins recent în a- coni, mulţi alţii. De re
ceastă localitate, am abor marcat că la lucrările de
dat-o mai înlîi pe tovarăşa COMUNA ILIA pe ogoare au fost mobili
Ana Marin Ticuşan. pri zate şi c.olectivele de IN INTiMPINAREA * Faptele, împlinirile
marul comunei : muncă ale unităţilor eco
— Ce imperative guver cutăm cu Gheorghe Ta- nomice şi instituţiilor de CONFERINŢEI
nează cele două lucrări ? maş, deputat în consiliul pe raza comunei, cărora
— Cele cuprinse în cu popular comunal, care ne primăria le-a repartizat NAŢIO.NALE vorbesc“
vântarea tovarăşului spune: sarcini concrete la gră
Nicolae Ceauşescu, secre dina de legume. A PARTIDULUI Ora educativă a clase solemn, înălţător : ,,Jurăm!
tarul general al partidului, — Zilnic, la întreţinerea Puternică mobilizare de lor cu prolil de Industrie Să slujim partidul şi po
la plenara lărgită a Con culturilor iau parte sute oameni şi la recoltarea, uşoară şi alimentară de porul, să ducem mal de
siliului Naţional al Agri de cooperatori. Aş vrea transportul şi depozitarea I.P.I.C.C.F. DEVA - la Liceul pedagogic Deva parte făclia libertăţii, a
culturii, Industriei Ali să remarc preocuparea a- furajelor, activitate coor nu poale fi comensurată, spiritului de cutezanţă re
mentare, Silviculturii şi cordată de consibul popu donată de Gheorghe Suba, UNITATE DE PRESTIGIU, nici ca timp, nici ca trăire. voluţionară, să facem din
Gospodăririi Apelor, orien lar pentru buna desfăşu preşedintele cooperativei. IN PLIN PROCES DE Clipele ei vor dăinui peste muncă suprema raţiune a
tările .şi indicaţiile date rare a lucrărilor. Deputaţii Pînă în prezent în baza fu ani in memoria absolven existenţei noastre, să ne
cu prilejul vizitelor de sînt repartizaţi pe forma rajeră a fost depozitată MODERNIZARE Şl ţilor, pentru că sînt mo integrăm exemplar în acti
lucru efectuate în unităţi ţii, ajutînd concret la or toată recolta rezultată după mente de suflet. Şi ele ră- vitatea creatoare..."
agricole din judeţele Giur ganizarea muncii, mobili prima coasă la l'ucernă şi ÎNNOIRE A PRODUCŢIEI min. întotdeauna ! Un legămint pe care îl
giu, Teleorman, Olt, Dolj, zarea oamenilor la sapă trifoi — 70 de tone, 30 de
Călăraşi şi Ialomiţa, adică ş.a. (pagina a ll-a)
maximă hărnicie, cea mai O activitate . intensă are TRAIAN BONDOR O TEMĂ PENTRU
mare responsabilitate — loc în grădina de legume.
ne-a răspuns interlocutoa Un mare număr de coope (Continuare în pag. a 3-a) UN DECENIU
rea. Sub conducerea orga
nelor .şi organizaţiilor de
partid se munceşte, de „Sunăm clopoţelul ulti vor onora cu probitate
dimineaţa pînă seara, fo mei ore de curs spre a profesională şi politică.
losind timpul bun de lu lăsa să iasă pe poarta li Cred în el. Dirigintele cla
cru pentru scoaterea bu ceului cea de-a 110-a ge sei, proI. Florica Corinda
ruienilor din culturi, adu neraţie de absolvenţi" - - alături de care au sim
narea tuturor resurselor ne spune prof. Eugenia ţit, de-a lungul anilor, căl
de nutreţuri şi depozita Rusu, directorul liceului. dura şi sfatul părintesc,
rea lor în cele mai bune Momentul e emoţionant. dar şi exigenţa —, le-a a-
condiţiuni. Georgeta Ion, lldico Sze- jutat să găsească o temă
împreună am întreprins, kely, Daniela Deac, Eva (pentru deceniul 1987—
marţi, 30 iunie a.c., un Kerteş, Angela Moise, Va 1997) care să le dea posi
raid pentru a culege as lentina lotovici, Mari a M. bilitatea să-şi onoreze le
pecte concrete de la faţa fund rea, Valentina Floare gămîntul. O temă nu doar
locului. şi celelalte colege din pentru un deceniu, ci pen
clasa cu profil de indus tru viaţă : „Faptele, îm
trie uşoară îl trăiesc In plinirile vorbesc".
tens. Rouă din priviri, nos Şi, fără îndoială, tot
Cooperativa agricolă din talgia despărţirii de anii laptele vor comensura şl
Ilia are 38 de ha cu car de liceu se întilnesc cu drumul absolvenţilor claseî
tofi, 45 de ha cu sfeclă zîmbetul cald şi încrederea
de zahăr, 137 ha cu po în viitor, în pasul pe care LUCIA LICIU
rumb, la care se adaugă îl lac spre muncă, spre
cele 100 ha destinate pro viaţă. Legămîntul lor e (Continuare în pag. a 3-a)
ducerii de legume. La car
tofi au fost efectuate toa
te lucrările de întreţinere
necesare iar la sfeclă şi
porumb se află în desfă pajiştilor, caro deţine 209
ba ioturi seminccro cu gra-
minee perene. In primele
două zile de lucru s-a slrîns
producţia do pe mal mult
de 50 de hectare. In para
lel, în toate fermele se
9 CONCURSEI- 'INTER
NAŢIONAL ,.P R1ETENII strînge finul de pe pajişti,
POMPIERILOR“. Nouă pio piua acum fiind depozitate
nier! de in şcolile generale peste 250 tone fibroase.
nr. 2, i şi 7 Deva vor par
9
ticipa la Concursul inter tăţile BUNA SERVIRE. 01 Uni
comerciale
—
nr.
naţional al ţărilor socialis
te „Prietenii pompierilor“, „Elegant“ şi nr. 99 — pen
care se desfăşoară între tru desfacerea produselor
de panificaţie, din Ilaţcg,
3—ir» iulie în localitatea se numără lună do lună
Zltnkn (Balaton), R.P. Un printre cele mal apreciate
gară. Împreună cu alţi şap de cumpărători. Bine apro
te colegi din judeţele Si vizionate în permanenţă,
biu şi Bacău, pionierii hu- practicînd zi de zi o servi
nedoreni vor reprezenta ţa re ireproşabilă, lucrătoarele
ra noastră la concursul in acestor două unităţi îşi de
ternaţional al mieilor pom păşesc cu regularitate sar
pieri. cinile de plan. Printre cele
mai harnice se numără Mă-
© RECOLTEAZĂ SEMIN rloara Raţ, Eva Miliăiescu,
ŢELE DE IERBURI. în a- Viorica Cizmas si altele.
ceste zile s-a început re
coltatul seminţelor de ier
buri de pe loturilo fermelor
aparţinătoare Întreprinderii
judeţene do execuţie a lu
crărilor de îmbunătăţire a
foto NICOLAE GHEOSGHIU
