Page 13 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 13
PROLÎTARf DiN TOATE TĂRtCE. UNIŢI-VA! 0
#-A iHWWttti* csKMîti mmm k fwiouttii
f<5)i g M Iii * SI A81V£8$ÂRH Â 48 SE AM)
şt Mimnm h «■. be aki
m U fmiimhm ripobuch
1
Hotărîre unanimă pentru realizarea
planului la toţi indicatorii
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUIUED Colectivul Fabricii ele pro 1 000 lei producţie marfă materii prime şi materiale
ducţie industrială şi pres au fost reduse cu 31 de lei. — n.n.) din partea condu
Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tări servicii Brad, din ca Desigur, sînt rezultate cerii întreprinderii jude
drul I.J.P.I.P.S. Deva, bune, care exprimă capa ţene. Nu că n-ar fi bine
pune un accent deosebit citatea de organizare şi venite. Dimpotrivă I Colec
pe îndeplinirea ritmică a mobilizare, preocuparea tivul fabricii din Brad a
Anul XXXIX, nr. 9 268 VINERI, 4 SEPTEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani planului fizic sortimental, responsabilă a cadrelor învăţat, însă, în ultimul
pe folosirea cît mai efi tehnico-inginereşti, a în timp, să-şi asigure, cu
cientă a capacităţilor de tregului colectiv de mun eforturi, dar la timp cele
care dispune. Primele re că al fabricii pentru în necesare realizării planu
latări în acest sens le-am făptuirea tuturor indica lui.
Şedinţa Comitetului Politic primit din partea ingine torilor de plan. Secţia „Confecţii textile",
rului Adrian Copcă, şeful
Este al treilea an conse
biroului producţie. cutiv de cînd oamenii condusă de Mărioara Leba,
important
un
aport
are
— Eforturile şi preocu muncii de la F.P.I.P.S. la succesele repurtate de
colectivului
liecutiF al C pările orientate spre nostru unitate executăm o anului.
în cursul
sînt
un
gamă
„Noi
realizarea
singur scop :
exemplară, lună de lună, F.P.I.P.S. BRAD largă de articole: halate
şi haine de casă pentru
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae nu putem fi mulţumiţi de felul cum s-a a tuturor produselor con bărbaţi, înlocuitori paltoa
Ceauşescu, secretar general al Partidului realizat planul pe luna august şi pe pri tractate cu beneficiar'! Brad se menţin în frun ne, bluze cu mîncci deta
Comunist Român, joi, 3 septembrie, a mele 8 luni ale acestui an, tovarăşul noştri din ţară, încadra tea întrecerii socialiste cu şabile pentru adolescenţi,
avut loc şedinţa Comitetului Politic Exe Nicolae Ceauşescu a arătat că este nece rea strictă în consumurile unităţile similare ale în costume de schi, pantaloni
cutiv al C.C. al P.C.R. sar să se ia de îndată măsuri ferme în normate de materiale, treprinderii. Un lucru fru clin tercot, diferite bluze
Au participat, de asemenea, membri vederea îmbunătăţirii radicale a întregii creşterea eficienţei eco mos, pentru care colectivul pentru copii ş.a. — nc-a
ai guvernului, cadre de conducere din munci şi recuperării neîntîrziatc a tutu nomice în producţie. Prin merită felicitări. Realiză spus şefa secţiei. Ne or.
economic, primii secretari şi secretarii ror restanţelor, astfel îneît, începînd din măsurile luate de condu rile raportate în cinstea ganizăm în aşa fel munca
pentru probleme economice ai comitete luna septembrie, activitatea economică să cerea fabricii, am reuşit zilei de 23 August (care îneît fiecare echipă să-şi
lor judeţene de partid, directori generali se desfăşoare la un nivel superior, asigu- ca la aceste „elemente" vor fi majorate pînă la poată îndeplini zilnic nor
de centrale şi de institute centrale de rîndu-se realizarea exemplară a indicato să înscriem rezultate bune Conferinţa Naţională a ma. Punem mare preţ pe
cercetare. rilor, cantitativi şi calitativi, ai planului, în bilanţul perioadei care partidului) — remarca to utilizarea • timpului de
a trecut din acest an. Aş
Comitetul Politic Executiv a dezbătut în centrul preocupărilor trebuie să se si aminti, de pildă, că la varăşa Nicoleta Tudoran, lucru şi a mijloacelor din
comitetului
de
secretarul
RAPORTUL PRIVIND REALIZAREA tueze îndeplinirea ritmică, integrală, la producţia marfă industria partid al fabricii — îşi dotare, pe întărirea dis
PLANULUI PE LUNA AUGUST ŞI MĂ toate sortimentele, a planului la produc lă, de la începutul anu au izvorul în hărnicia şi ciplinei în producţie".
SURILE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTE ţia fizică — condiţie hotărîtoarc pentru lui şi pînă în prezent, dăruirea în muncă ale Am notat din secţie mai
GRALA A PREVEDERILOR DE PLAN aprovizionarea corespunzătoare a unităţi înregistrăm o depăşire de oamenilor, în interesul multe nume de oameni s
PE LUNA SEPTEMBRIE ŞI TRIMES peste 1,5 milioane lei, la sporit al factorilor de maistrul principal Aclam
lor productive, pentru realizarea, la ter
TRUL III 1987, RAPORTUL CU PRIVI menele stabilite, a contractelor econo producţia fizică de circa conducere pentru rezolva Marian, bine pregătit pro
RE I,A SARCINILE DE PLAN PE TRI mice. 150 000 lei, la producţia rea operativă a tuturor fesional, omul care de
MESTRUL IV ŞI PE ANUL 1987, RAPOR în mod deosebit, secretarul general al netă de 1,4 milioane lei. problemelor care vizează pune cele mai mari efor-;
TUL PRIVIND ACŢIUNILE DESFĂŞU partidului a cerut consiliilor de coordo De asemenea, am livrat bunul mers al producţiei.
RATE PENTRU ELABORAREA PRO nare pe ramuri din cadrul guvernului, suplimentar la fondul pie- Cu alte cuvinte, nimeni de LIVIU BRAICA, f
GRAMELOR DE MASURI SUPLIMEN ministerelor, centralelor, întreprinderilor ţii diferite produse în va aici, de la Brad, nu aş DORU MIJA, /
TARE DE RECUPERARE A RESTANŢE să pună în permanenţă pe primul plan loare de 5,5 milioane lei, teaptă soluţii pentru re corespondent ţ__
LOR ŞI DE REALIZARE A PRODUCTI am obţinut un beneficiu zolvarea unor neajunsuri
realizarea producţiei de export şi a ex de 1,7 milioane lei, iar în producţie (legate mai
VITĂŢII MUNCII PLANIFICATE PE portului, lichidarea grabnică a oricăror cheltuielile materiale la ales de aprovizionarea cu (Continuare in pag. a 2-a)
1987, RAPORTUL PRIVIND PROGRA rămîncri în urmă care mai există în acest
MUL DE RECUPERARE A DEPĂŞIRII domeniu. în lunile următoare va trebui
CHELTUIELILOR PE SEMESTRUL I să se realizeze un volum mult sporit de
1987 ŞI ÎNCADRAREA ÎN COSTURILE producţie pentru export — şi aceasta im Creşterea eficienţei predării
DE PRODUCŢIE PLANIFICATE PE A- pune ca în toate centralele şi întreprin ÎN ZIARUL DE AZI :
NUL 1987, derile care au sarcini de export să se H CURIER SOCIAL-CE-
în legătură cu aceste rapoarte au luat acţioneze în modul cel mai hotărît pen ştiinţelor sociale — puternic
cuvîntul membri ai Comitetului Politic tru îndeplinirea riguroasă şi în cele mai TĂŢENESC :
Executiv, prim viccprim-miniştri şi vice- bune condiţii de calitate a prevederilor • Afirmarea activă a reflectată în formarea omului nou
prim-miniştri ai guvernului, miniştri, di contractelor încheiate cu beneficiarii ex democraţiei munci
rectori de centrale şi primi secretari ai terni, asigurîndu-se lansarea la timp în toreşti revoluţiona In cadrul consfătuirilor sorii de ştiinţe sociale au
re în aplicarea le
Unor comitete judeţene de partid. S-au fabricaţie a producţiei şi realizarea ci cu gislaţiei muncii (I) judeţene ale cadrelor di datoria să studieze temei
analizat pe larg rezultatele obţinute în prioritate. Pe fiecare centrală, întreprin dactice, organizate de In nic, permanent documen
îndeplinirea planului pe luna august şi dere vor trebui clarificate şi soluţionate • La intervenţia zia spectoratul şcolar jude tele de partid, să-şi însu
pe primele 8 luni ale acestui an, subli- ncîntîrziat toate problemele de care de rului... ţean, un loc important l-a şească ideile, tezele şi con
Constructorilor —
nilndu-sc atît progresele realizate faţă de pinde realizarea în bune condiţiuni a pro • mîncare bună, con ocupat analiza asupra ac ceptele teoretice şi practi
perioada corespunzătoare a anului tre ducţiei de export şi a exportului. In a- tivităţii desfăşurate de ce ale partidului. Elocven
cut, cît şi stările negative care s-au ma cest cadru, secretarul general al parti sistentă profesorii de ştiinţe socia te sînt în acest sens se
nifestat în activitatea unor ministere, cen dului a arătat că se impune să se ia de • Din poşta săptă- le din învăţămîntul gim siunile de comunicări, sim
trale şi unităţi economice. îndată măsuri ca toate comisiile ju mînii nazial şi liceal, pentru pozioanele ce au avut loc?
In încheierea dezbaterilor asupra aces deţene special constituite pentru pro • Semnal îmbunătăţirea conţinutu în diverse localităţi ale
tor rapoarte a luat cuvîntul tovarăşul blemele de export su-şi îmbunătăţească B Sâptâmîna viitoare la lui ideologic şi creşterea judeţului cu participarea
Nicolae Ceauşescu, secretarul general al televiziune valorii educative a lecţii cadrelor didactice de spe
partidului. Subliniind că, pe ansamblu, (Continuare in pag. a 4-a} lor de istorie, filozofie şi cialitate. A sporit calita
economie politică, integra tea acţiunilor de perfec
rea organică în conţinutul ţionare ale acestora —.
acestora a documentelor cercuri pedagogice, zile
programatice ale partidu metodice, schimburi de
A lui nostru, a tezelor şi experienţă la nivelul ca
ideilor de inestimabilă va tedrelor şi comisiilor or
loare ce se desprind din ganizate la şcolile gene
general
rale nr. 1 Petroşani, 5 Hu
secretarului
Strîngerea recoltei de cartofi — într-un timp opera partidului, tovarăşul 2 Orăstie, liceele indus
al
nedoara, 1 şi 4 Deva, 1 şi
Nicolae Ceauşescu. Conclu
cît mai scurt şi fără pierderi! ziile desprinse, măsurile triale din Călan, Petroşani,
ce se impun în vederea
nr. 1 Hunedoara, nr. 1
îmbunătăţirii activităţii c- Deva, „Aurel Vlaicu" O-
In toate unităţile Con măr de cooperatori, circa aşa fel îneît să nu se — au încheiat recoltarea ducaţionale viitoare au răştie, „Avram Iancu"
siliului unic agroindustrial 100—150 zilnic. piardă nimic din produc suprafeţelor repartizate. fost privite de participanţi Brad, agroindustrial Haţeg
Călan a început recolta — Ce suprafaţă a fost ţia acestui an. Recolta Recoltarea cartofilor se cu deplină responsabilita ş.ă.
rea cartofilor, care ocupă recoltată pînă acum ? este sortată cu atenţie în află în plină desfăşurare te prin prisma exigenţe O contribuţie însemnată
o suprafaţă de 333 ha. — 22 ha. Brigada din cîmp şi se transportă cu şi la Cooperativa agricolă lor stabilite de Congresul şi-au adus profesorii de
Strîngerea acestei culturi satul Cri.şeni, condusă de operativitate la locurile de producţie din Batiz. al III-lea al educaţiei po ştiinţe sociale, alături do
se desfăşoară sub impera Sofia Lainoş, a încheiat litice şi culturii socialiste, colegii lor de la celelalte
tivele ce stau în faţa recoltarea suprafeţei ce o de depozitare. Mulţi oa TRAIAN BONDOR moment de o deosebită im discipline, la educarea co
deţine — 12. ha. Suprafaţa meni — Gheorghe Bontea, portanţă în spiritualitatea munistă, revoluţionară a
cooperatorilor, mecaniza respectivă se ară şi va ur Adrian Olaru, Ioan Cră patriei. elevilor, la formarea şi
torilor Şi specialiştilor i Atît din informarea pre dezvoltarea multilaterală
realizarea unui ritm înalt ma o a doua recoltare, in ciun, Amalia Perţa şi alţii (Continuare în pag. a 2-a) zentată cît şi din dezba a personalităţii acestora.
de recoltare şi, totodată, terile purtate a reieşit ro Se poate afirma că activi
evitarea oricăror pierderi. lul deosebit pe care şcoa tatea desfăşurată la clasă
Cea mai mare suprafaţă la, disciplinele de învăţă- pentru transformarea con
recoltată pînă acum se mînt şi în cadrul acesto ştiinţei elevilor în convin
află la Cooperativa agri ra ştiinţele sociale, îl au geri personale ferme, care
colă de producţie din în formarea şi afirmarea să se reflecte în activita
Strei. Petru Achim, ingi omului nou, constructor tea lor de zi cu zi, a de
nerul şef al unităţii, sub conştint al societăţii socia terminat ca marca majo
linia : . * liste multilateral dezvolta ritate a tinerilor să devi
te. nă oameni de nădejde, pro
— Recoltăm zilnic 4—5
Pentru a fi în măsură
ha. Scoaterea tuberculilor să pătrundă esenţa aces motori ai progresului, ani
o realizează mecanizatorii tor fenomene, să devină maţi de dragoste şi devo
îoan Snagof şi Gică Ionaş- buni propagandişti ai po tament pentru partid, pa
ca ce se străduiesc să e- trie, popor, trăsături spe-
liticii partidului şi statu
fectueze o lucrare de bună In tarlaua „Ţarina do Jios“ a c.A.r. iua se lucrează cu o puternică mobilizare do lui nostru, să cunoască te MINEL BODEA
calitate. în urma maşini ÎOTjc mecanice, la efectuarea arăturilor în vederea însămi nţărllor de toamnă. meinic glorioaâa istorie a
lor lucrează un mare nu poporului român, profe (Continuare în pag. a 2-a)
