Page 5 - Drumul_socialismului_1987_09
P. 5
Preşedintele Republicii Kenya, Daniei Toroifich Arap Moi, va
PR'ÔLÉTARI DÎN ïOATE TĂRICE. UNIŢI-VA efectua o vizită oficială de prietenie în ţara noastră
iM
■ ■ Nicolae invitaţia tovarăşului le Republicii Kenya, Moi, blica Socialistă România,
Da
La
Toroitich
Arap
Ceauşescu,
pre
niel
în prima jumătate a lunii
Socia
Republicii
şedintele
va efectua o vizită oficia
septembrie 1987.
liste România, preşedinte-
lă de prietenie în Repu-
_ 0 _ ®--------- s - « - S - 9 — « — 0 — • — ® — •_ <9- o _ e _ o_______ o _ v _ ta _
S O C I A L I S M U L ÎN LUMINA MĂSURILOR STABiLiTE DE CONGRESUL
EDUCAŢIEI POLITICE Şi CULTURII SOCIALISTE
LII ilODETEAM DARA Al P C Cu cartea, pentru îmbogăţirea
■ş i a i c o m s i u U L U I P O P J U D E Ţ E A N
sufletească a oamenilor
Anul XXXIX, nr. 9 266 MIERCURI, 2 SEPTEMBRIE 1987 4 pagini - 50 bani Pentru noi, cei care am să-i imprimăm un pronun- timp permit desfăşuxarea
avut cinstea de a parti ţat spirit revoluţionar, să-i unei • activităţi de cea
cipa la lucrările înaltului sporim eficienţa. mai bună calitate.
forum al educaţiei po Subordonînd propria ac Luînd în considerare
litice şi culturii socialiste, tivitate acestor cerinţe activitatea de pină acum,
c
/* *\ ca şi pentru toţi factorii fundamentale, cel de al ca şi direcţiile pentru
II ÜTMAffü CSHFFRtSftf KAMPIE A «RTIBIIHII educaţionali, cuvântarea III-lea Congres al educa viitor, bibliotecile publice
vor
m O E U F $l MUVERURIt A 48 BE AHf i'ostită de secretaxml ge ţiei politice şi culturii so din judeţ activităţii înscrie în
centrul
o
neral al partidului, tovară
lor
stimulează
să
cialiste
ne
Ü t A MAREA REPS BUC i I
V\
şul Nicolae Ceauşescu — ridicăm activitatea noastră preocupare statornică pen
adoptată de Congres ca la noi cote de calitate, tru asigurarea unei baze
document programatic, de care să ati'agă mase cit documentare complexe,
mare valoare teoretică şi mai largi de oameni ai actuală dinamicii sociale,
tehnice,
a-
şi
ştiinţifice
ne
Creşterea productivităţii muncii-cale practică —, activitate orientează muncii, ca beneficiari ai dccvată profilului eco
vii
întreaga.
tezaurului literar pe care-!
toare. Lucrătorii din ca posedăm. nomic al judeţului. Urmă
fermitate
cu
crite
rim
sigură pentru sporirea producţiei de minereu drul bibliotecilor îşi ex corespunzătoare de de reţea riul calităţii ■ achiziţiilor,
o
Dispunem
adeziune
primă
la
totala
bi
sporind ponderea unor
ideile şi orientările a- blioteci publice, de o ba
în bătălia pentru a da unor cantităţi cît mai mai ganizaţiei de partid a ate cestui document de o ex ză materială bună, un Prof. VALERIA STOIAN,
ţării cît mai multe mi dc materii prime pentru lierului electromecanic — cepţională importanţă, în indice de dotare de 2,1 directorul
nereuri, colectivul Carie economia naţională". s-a pus un accent deose lumina căruia sîntem che în mediul urban şi de 3,6 Bibliotecii judeţene
rei miniere Veţcl—Mintia Despre rolul pe care bit pe creşterea producti maţi să ne îmbogăţim şi în tftediul rural. Dotările
a obţinut în ultimul timp îl are creşterea producti vităţii muncii, indicator diversificăm activitatea. ce s-au făcut în ultimul (Continuare în pag. a 2-a)
succese notabile. Dintre vităţii muncii în obţinerea esenţial în atingerea co
acestea sc detaşează, fără unor cantităţi suplimenta telor pe care ni le-am
îndoială, locul al III-lea re dc minereuri şi de alte propus în actuala etapă
pe ţară ocupat în între substanţe minerale utile de construcţie socialistă.
cerea socialistă în 198C. ne-a vorbit şi inginerul — Ce lucrare mai impor
„Am cucerit această treap şef al unităţii, ing. Marin tantă poate fi amintită la
tă frumoasă a podiumului Sebescu. „Brigada de pro acest, capitol ?
întrecerii — sublinia ing. ducţie Pojoga — ne-a re — în primul rînd linia
Ionel Lazăr, directorul u- latat interlocutorul — a nouă de ceV'le care a
nităţii — prin mobilizarea fost dotată cu două exca fost introdus.!.. în func
forţelor oamenilor muncii- vatoare de mare capaci ţiune în primăvara aces
din toate sectoarele şi tate (cupă de peste 3 mc) tui an. Aceasta, ca o
brigăzile noastre. prin şi s-a introdus, tot acolo, contribuţie pe care şi-a
buna gospodărire a resur metoda derocării calca adus-o întregul colectiv al
selor de care dispunem rului prin folosirea teh brigăzii noastre pentru
şi creşterea mai accen nologici cu găuri dc son creşterea producţiei . de
tuată a productivităţii dă cu cuptor. în acest mod minereu marfă.
muncii. Referitor la ul a crescut productivitatea — Vă rugăm să amin
timul indicator amintit, muncii şi, implicit, canti tiţi cîţiva muncitori frun
menţionez că ne-am con tăţile suplimentare de taşi preocupaţi continuu de
centrat atenţia pentru masă minieră. Dc pil îndeplinirea şi depăşirea
traducerea în viaţă a pre dă, la Mintia s-a in acestui indicator ?
ţioaselor sarcini şi indi trodus în flux o nouă — Lăcătuşul Elelc Ia-
caţii formulate de secre staţie de concasare, fapt kab, care, împreună cu
tarul general al partidu ce a determinat creşterea alţi oameni, răspunde de
lui. tovarăşul Nicolae productivităţii muncii". întreţinerea celulelor de
Ceauşescu, privind depă — Şi în cadrul brigăzii La turnătoria de oţel a C.S. Hunedoara, formaţia de turnători condusă de Glieor-
dar
mai
cu
Khe
este
cea
şirea nelimitată a planu de producţie Mintia — MARIN NEGOIŢĂ lizări Filip muncă. echipa cu tineretului mică medie do I vîrstă nivelul şi secţiei cele în mai bune rea
ocupă
la
locul
Eliiipu
so-
întrecerea
în
lui în domeniul extracţiei arăta maistrul Constantin cialistă - Foto NICOLAE GHEORGHIU
minereurilor, asigurarea Dumitraşcu, secretarul or- (Continuare în pag. a 2-a)
CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE
CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ Preocupări asidue pentru sporirea
Activitate spornică pentru strîngerea recoltei acestui eficienţei învăţămîniului
au şi pregătirea însămînţării cerealelor păioase! hunedorean
Desfăşurate în preajma se desfăşoară la puţin timp
Cele mai importante ac — Cine au fost primh nel Firuţa, Otilia Uicţ şi O puternică mobilizare, deschiderii noului an şco după cel de al III-lea Con
tivităţi ce se află pe a- la culesul porunxbului ? alţii. Condţxcerea coope de forţe cunoaşte trans lar, consfătuirile cadrelor gres al educaţiei politice
genda de lucru a coopera — Am început lucrarea rativei veghează cu aten portul şi Explicarea îngră didactice din învăţămîntul şi culturii socialiste, eve
torilor, mecanizatorilor şi în tarlaua „Ceroane de ţie să se realizeze un ritm şămintelor naturale. Ga- preşcolar, primar, gimna niment de importanţă deo
specialiştilor din C.A.P. Jos", iar primii care au bun de lucru şi, totodată, zial, liceal, profesional şi sebită în viaţa politică a
Deva sînt strîngerea grab ieşit la cules sînt Zenovia să nu se piardă nici un TRAIAN BONDOR dc maiştri, ce au loc în ţării, în climatul dc am
nică .şi fără pierderi a re şi Gheorghe Oancea, Juja tubercul şi nici un ştiu aceste zile la Deva, Hune plă efervescenţă creatoare
coltei de cartofi şi po şi Nicolae Nicoară. Cor lete. (Continuare în pag. a 4-a) doara, Petroşani, Brad, O- cu care întregul nostru
rumb. sporirea rodniciei răştie, Haţeg, Ilia, consti popor întîmpină Conferin
pământului prin aplicarea tuie prilejuri deosebite dc ţa Naţională a partidului
îngrăşămintelor organice analiză a activităţii şi re şi cea de .a 40-a aniversa
şi pregătirea patului ger zultatelor obţinute în anul re a proclamării Repu
minativ în vederea însă- şcolar 1986/87 în educa blicii.
mînţărilor dc toamnă. Zi ţia patriotică, i’evoiuţiona- Analizînd critic şi auto
lele trecute, aici s-a în. ră a tineretului şcolar, în critic activitatea desfăşu
clxciat transportul şi de pregătirea lui pentru mun rată de cadrele didactice
pozitarea furajelor gro că şi viaţă, vizează măsuri pentru pregătirea multila
siere şi fibroase. în baza ce se impun pentru ridi terală, educarea patrioti
de nutreţuri au fost puse carea continuă a nivelului că, revoluţionară a preş
ia păstrare 799 tone pai© dc pregătire teoretică şi colarilor şi elevilor, con
şi circa 300 tone fin. Dar practică a elevilor, pentru sfătuirile generalizează ex
cum se desfăşoară cele educarea lor materialist- perienţa înaintată, stabi
lalte lucrări ce se cer ştiinţifică si umanist-revo- lesc măsuri concrete pen
înfăptuite în această vre iuţionară. Intr-un plan mai tru înlăturarea neajunsu
me ? Ne răspunde Avram larg, este abordată, deopo rilor semnalate în munca
Oprisa, preşedintele coo trivă, pregătirea temeinică la clasă. Sc urmăreşte in
perativei : de cultură generală şi teh- tegrarea organică în pro
— Luni, 31 august, am nico-ştiinţifică, sarcinile cesul dc învăţământ a o-
început o lucrare de cea ce revin unităţilor din în- rientărilor şi ideilor, a
mai mare însemnătate: văţămînt pentru cuprin sarcinilor ce revin şcolii
x’ecoltarea cartofilor şi a derea la cursuri şi pregă hunedorene din cuvântă
porumbului. în tarlaua nu tirea prin învăţămîntul rile conducătorului parti
mită „Lunca Ccrnei Mari", gimnazial seral şi fără dului şi statului, .tovară
mecanizatorul Ioan Boro- frecvenţă şi învăţămîntul şul Nicolae Ceauşescu, to
di a scos tuberculii din liceal seral a persoanelor varăşei Elena Ceauşescu,
-
primele rînduri cu car în vîrstă dc pină la 40 ani, la marele forum al educa
tofi, iar cooperatorii Mihai încadrate în muncă şi care ţiei politice şi culturii so
Bălean, Nicolae Avram, nu au absolvit învăţămân cialiste.
Miklos Ivato. Ioan . Stanţa C.A.r. Komos, Se efectuează pregătirea terenului în vederea începerii însămînţă- tul obligatoriu.' .<în anul şcolar trecut —
te şi alţii i-au strîns în riior. Consfătuirile personalu
saci. lui didactic din acest an (Continuare în pag. a 2-a)
