Page 10 - Drumul_socialismului_1987_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Ţeiey
P a t r i a
13.00 Telex
întind braţele sprc-nalt Şi-n fiecare rădăcină.
Şi adierea sărutului tău Clipele tale mă dor »3,05 r.a st..
Şi m-alină... mină o
Mi se revarsă pe chip.
11,15 Săptăm
Eşti dimineaţa timpului meu
Tu eşti dimineaţa timpului meu
însetat de lumină, însetat 15.00 închide
l)e lumină. inului
Te strig şi tc-aştept 19,00 Telcjuri
Emulaţii, spectatori, comentatori In orice zbor DIANA ZLACZKI-CIZU 19.20 (color) Teleene
19,15 Varletăi
M-am întrebat de multe sportiv cînd se situează faţa lipsei de fair play, Speetac
orî ce ne duce, ca spec­ in sferele înalte şl pure cînd e obiectiv şi n-a Scena şi oamenii ei (oilor)
tatori, pe stadioane, ce ne ale frumuseţii. E vorba fost corigent la limba 20,30 l'ilni ar
face ca, in faţa televizoa­ deci de una dintre cele română, prezenţa lui e „Effl 15
relor sau a aparatelor de mai alese bucurii, căci, o plăcere şi concură la „Doina Crişului", ansam­ vînd egal în. interpretare. te sînt .şi dansatorii Cris- mieră
radio, să urmărim cu su­ ca şi în cazul spectaco­ desăvirşirea spectacolului. blul de cîntece .şi dansuri Dar ansamblul este la fel tina Sîna, Mihaela Şipoş a tele
fletul la gură competiţiile lului artistic, e o bucurie Dacă e, dimpotrivă, potic­ al Casei orăşeneşti de cul­ de apreciat şi în interpre- şi Liliana Medrea. Adina ic.d. t;
sportive ? Cu siguranţă, în dezinteresată. Cînd însă nit, lipsit de personalitate tură Brad, a devenit o tarea brîurilor pădureneşti, Circo e muncitoare la
primul rind, speranţa de competiţia e dinainte măs­ şi agramat, te poţi lipsi, emblemă de suflet nu nu­ a jocurilor din zona Orăş- I.M. Barza, loan Musca- 22.20 Telejur
a-i vedea invingind pe luită în culise, cînd ea ne ca telespectator, de servi­ mai pentru localnici, ci tiei, a căluşerului şi chiar ru — tehnician veteri­
„ai noştri". Dar iată că rezervă priveliştea detesta­ ciile lui, închizînd sonorul pentru mulţi iubitori ai al unor îndrăgite dansuri nar la C.A.P. Ei şi mulţi
urmărim cu aceeaşi pasiu­ bilă a loviturilor pe la şi mulfumindu-te doar cu folclorului românesc din din Maramureş, Satu Ma­ ca ci, dansatori şi inter­
ne şi competiţiile în care spate, cînd oarba încrîn- muta elocvenţă a imagi­ judeţul nostru. Fără în­ re, Bistriţa-Năsăud. preţi instrumentişti s-au
nu sînt direct angajaţi „al nii. Ca să nu mai vor­ doială, frumuseţea acestui „Entuziasmul şi valoarea apropiat de munca artis­
noştri". Intervine atunci, bim de comentatorul ra­ ansamblu provine şi din ce caracterizează activita­ tică, de spiritualitatea o-
dincolo de măruntul spirit \ jL e c Z w v x \ dio, a cărui importanţă e sudura organică a entu­ tea celor care semnează raşului, dornici să comu­ BUCUltEŞt
in fiecare dintre noi, de a n PRIVELIŞTI pe care o are (sau nu o care aşezămîntul de cul­ regăsindu-se, cu fiecare agricultură;
partizan, aspiraţia latentă decisivă prin capacitatea ziasmului cu valoarea pe nice emoţional cu publicul, tiioprograinu
0,30 La ord
ne bucura de frumuseţea are) de a te face să-ţi tură de aici o promovează Ansamblul prezenţă scenică, în clima­ jurnal; 7,30
In întimpin,
unui spectacol împlinit şi cenare se substituie ambi­ Imaginezi ceea ce el vede. cu consecvenţă în fiecare tul sănătos al muncii c- rinlei Naţio
pur sau - cu un termen ţiei, atunci in locul ele­ Dar cînd îl auzi spunînd ediţie a festivalului „Cin­ „Doina Crişului" ducative cu oamenii, pen­ dulul; S,00 H
mai exact, deşi mai pre­ vatei bucurii a împlinirii „neregularitate" în loc de tarca României". Remarca­ tru oameni". S,10 Curiera
9.00 Buletin
tenţios - aspiraţia de a nu râmîne decît gustul a- neregulă, „mlngie" şî bilele succese ale ansam­ „Cu oamenii, pentru Audienţa ra.
trăi o stare de spirit ago­ mar al zădărniciei, al frus. „mingii" în loc de min­ blului — în toate etapele conducerea muzicală şi oameni". O idee generoasă letln dc şti
nală. Agonale se chemau trării, al timpului care ni ge şi mingi, cînd in întrecerii prestigiosului coregrafia ansamblului sînt pe care membrii ansam­ comoara fol
Revista Ut.
la vechii greci întrecerile s-a furat. Un gol marcat cu toiul unei faze fierbinţi festival naţional — unde întîlnite la fiecare membru blului „Doina Crişului" o 11.00 Bule
al acestuia — ne spune
Din
11,05
atletice. Ele au apărut mina şi un arbitru care se el îţi serveşte cugetări s-a încununat cu lauri, ca prof. Bianca Leuceanu, di­ servesc cu dragoste şi liste ; ll,35
pe o treaptă superioară de face că nu vede sînt tot personale de genul: „După şi în evoluţiile din judeţ, rectorul Casei orăşeneşti pasiune pentru frumosul Ion Vasilesc
civilizaţie, în momentul atît de execrabile ca un cum se vede, în fotbal, din ţară şi de peste hotare de cultură Brad. Familii artistic, care, la rîndul letln dc stil
(U.R.S.S., Austria), se da­
cînd omul a găsit tăria hirdău de lături azvîrlit de golul cel mai sigur este său, înfrumuseţează. Pa­ blicitatf t
să înlocuiască spiritul de un dement pe verdele u- mai puţin sigur decît cel torează, fireşte, unei in­ întregi fac parte din siune care pentru Voicu marca t j
De la 1 - ia
adversitate cu acela de nui gazon inaugural. foarte sigur", — ei bine, tense activităţi artistice, ansamblu. Perechile din Marin înseamnă apro­ jurnal; 15,00
emulaţie. Agonalele se Oricît ar părea de ciu­ atunci te laşi păgubaş. caracterizată în primul rînd formaţia de dansuri : Ma- ră radio-lv.
rieta şi Viorel Jorza sînt
prin repertoriu şi calitate.
re de pretu
desfăşurau sub semnul se­ dat, în pofida poziţiei sale Nefiind microbist ci doar Conducerea muzicală apar­ muncitori la I.M. Barza, pierea interpreţilor de jo­ Dialoguri ci
cul românesc de la cea
ver şi neîntinat al legii de intermediar, un comen­ un spectator în căutarea Radiojurnal;
onoarei sau, cum zic en­ tator sportiv contribuie şi spiritului agonal, închizi ţine unui valoros interpret Adriana şi Nicolae I-Iuţ la mai fragedă vîrstă. Sub alese din oi
Buletin de
glezii, în spiritul celui el la satisfacţia noastră aparatul şi-l deschizi cu instrumentist — Aurel fel (unul la preparare, ce­ îndrumarea sa, şoimi ai Muzică “.o
la
lălalt
U.U.M.R.),
Ma­
mai desăvirşit fair play. ca spectatori. Pe nesim­ trei minute înainte de fi­ Stînga — de ani şi ani a- riana şi Mircea Băjan patriei din grădiniţe au neavoâsr ră;
Sentimentul „ agonal pe ţite, el poate chiar să ne nal, cînd nu se mai trans­ preciat pentru calitatea sînt tot muncitori la deprins ţarina şi învîrtiţn, serii * Sapi
iar cînd au ajuns pionieri'
muncii sale. Coregrafia a-
care, în taină sau chiar educe spiritul agonal. Cînd mit decît rezultatele teh­ parţine unui ált interpret U.U.M.R. Corina este au cules cu aceste jocuri eâ internă
nală
*
Mi
fără s-o ştim, îl urmărim e spontan şi inteligent, nice, scutite prin laco­ contabilă, iar soţul ei, Radiojurnal
cu toţii, ar fi deci o sta­ cînd are o capacitate a- nismul lor de precaritatea valoros — Voicu Marin. Adrian Niţă, muncitor la lauri pentru locul 1 pe formaţii, nu
sugestia dv.
re sufletească de sărbă­ sociativă dobîndită prin exprimării şi de zgura cu­ Suitele puse în scenă sînt fabrica de producţie in­ ţară în „Cîntaroa Româ­ jurnal; 22,11
niei".
torească împlinire pe care cultură, cînd are curajul getărilor neghioabe. desprinse din folclorul dustrială şi prestări ser­ Moment f
Zarandului,
Ţării
ţarinele
o poate naşte spectacolul opiniei şi al atitudinii în RADU CIOBANU Muzică de
şi învîrtitcle de aici nc’a- vicii. De la această unita­ LUCIA LICIU
CRONICA PLASTICĂ CRONICA DISCULUI
„ANOTIMPURILE" DEVA : M
ceştilor (I'a
Dincolo de revelaţia ac­ policromă a toamnei, iar Vă recomandăm, astăzi, romanţei l -
(Arta);
tului de cultură, expoziţia siluetele sau personajele discul ce cuprinde cele­ Duelul (A
de pictură, grafică, şi însufleţesc armonios acest brul ciclu de 4 concerte Călătorul c
sculptură găzduită de gale­ cadru artistic. Lucrările pentru vioară cu acompa­ dern — B)
ria „Apollo" din Lupcni în general, dar mai ales niament de orchestră de bobocilor
PETR-sAN
vine să întregească în mod cele de grafică, exprimă în coarde reunite sub titlul l.an l
fericit un crez, un destin mod nedisimulat echilibrul „Anotimpurile"., Această Baba şl (
(7 Noiembr
artistic al creatorului de cromatic şi estetic al crea­ admirabilă suită aparţine ea (Unirea)
frumos, binecunoscutul ar­ torului lor. • compozitorului, violonistu­ Jandarmul
tist plastic Iosif Tellmann. Lucrările în cărbune şi lui, dirijorului şi pedago­ (Cultural) ;
Fără să se vrea retrospec­ acuarelă îl identifică pe gului preclasic venoţian — Răzbunarea
tivă, expoziţia reprezintă autor în marea sa dra­ Antonio Vivaldi (JG78 -- (t. u c e a f
o nouă filă de album din goste pentru natură, mai 1741). Creaţia sa, bogată şi NEA: Dosi
creaţia fecundă a artistului cu scamă pentru peisajul semnificativă din punctul rară — se
care d peste patru dece­ monism. Sculpturile au o de vedere al revoluţiei for­ aerul); AN
c
nii exprimă cu mijloacele linie (5e definire mai mlă­ melor instrumentale, cu­ gost.cn şi r<
specifice frumuseţea mo­ dioasă, «P mai puţine de­ prinde 45 de opere şi ora­ eltorcsc); L
rală şi spirituală a oame­ talii, dar cu foarte pro­ torii şi peste 450 do con- urme — sc
nilor, a muncii lor, fru­ nunţată expresivitate. Fi­ ' certe în diferite combi­ (Retezat); 1
museţea cotidiană a urbei gurile decupate, printr-o spre victor
care l-a consacrat. Iosif tehnică anume, transmit o naţii instrumentale. Por­ I-1I (Steau
Tellmann s-a impus pe puternică vibraţie de forme nind dc la formele stator­ UA.ŞTIE : (
parcursul anilor prin ex­ şi un neîndoios mesaj nicite de predecesorii săi, rcştl (Patrl
poziţiile în care a fost estetic. Vivaldi stabileşte tipul so­ Bucuros tiloi
prezent atît în ţară cît şi Părăsind galeria de artă natei preclasice şi al con­ haţeg :
peste hotare. „Apollo" din Lupcni, care certului instrumental al­ sus. „Mlst
O adevărată surpriză în face cinste atît edililor cătuit din trei părţi con- (Dacia);
actuala expoziţie a consti­ oraşului cît şi mişcării trastante. El devine pro J tema lui I
tuit-o prezenţa, alături de artistice de aici, vizitato­ motorul concertului solo CAbAN :
lucrări de pictură şi gra­ rul rămînc cu impresia acompaniat dc orchestră, lui Surcou
fică, a primelor creaţii de bine conturată că a parti­ admirate pretutindeni. gen dezvoltat apoi de cultură); f
sculptură executate cu cipat la o întîlnire cu Teatrul de stat „Valea din Sibiu cu spectacolul Hândql, Bach, Haydn şi nia albastr;
multă migală, într-o ma­ frumosul nealterat, şi a Jiului" a prezentat, ieri la „înainte, tinereţe 1" După Mozart. 1.LIA - Dra
nieră originală, perspnală. luat parte în acelaşi timp Deva, piesa „Timp în doi" reprezentaţiile dc la De­ „Anotimpurile" — parte volu r . J (Li
Iubitorul de frumos des­ la un act de cultură do de D. R. Popescu, specta­ va şi Hunedoara, astăzi din vastul opus VIII al iui LARI: Tată
-
coperă cu emoţie firească înaltă ţinută artistică şi col cai e astăzi este progra­ ansamblul sibian se aflu „PORNI Vivaldi — „II ciment® men scurt
că spaţiile coloristice ale estetică. mat la Hunedoara. De la la Haţeg, iar do rnîine LUCEAFĂRUL..." dell’armonia" (1725), con­
lucrărilor do pictură sînt, 1 octombrie se află în ju­ stituie una din primele
de fapt. crîmpeie din paleta T1BER1U KARPATIAN . deţ Filarmonica de stat -— în Valea Jiului. încercări do programutism»
Librăria „Miliai Eminescu“
din Deva primeşte iubitorii în muzica simfonică. Colo
sînt
concerte
cadru am­
Iulian Mihu — regizor CRONICA FILMULUI Delcanu — stăpînă pe literaturii intr-uu O expoziţie patru alo anotimpurilor evo­ s
cări
deosebit.
biant
în filmografia căruia crea­ mijloacele de expresie, reprezentativă pentru denu­ primăvara, vara, toamna Pentru a:
ţii de referinţă (..Viaţa nu „ANOTIMPUL IUBIRII" Gheorghe Visu — firesc şi mirea librăriei întîmpină citi­ şi iarna. Perfectul echili­ fl frumoas.
iartă". „Procesul alb") stau frust, Ileana Predescu, Va- torii de Ia intrare : o carte bru care îmbină pitorescul noaptea s
Gerul va fi
alături de altele mai puţin este clasică. Ea, directoa­ (un director general ome­ leriu Paraschiv, Alexandru — simbol, rămasă deschisă la descriptiv şi resursele vir* nin. Vîntul
izbutite („Comoara", ,’,0- re dc fabrică, femeie între nos şi înţelegător, un in­ Arşinel, Mircea Albules- versuri nemuritoare, portre­ tuozităţii instrumentale cu pînă la
tul
Luceafărului
poeziei
ro­
mui şi umbra") — se reîn- două vîrste, atinsă de o giner preocupat doar do cu, Gcorge Motoi, Adina maneşti, operele poetului, lu­ limpezimea scriiturii ar­ nord-est. vo
minime
tî neste cu publicul prin- boală considerată incura­ propria-i bunăstare, un Cezar, Jean Lorin-Florescu crări ale criticilor şi scriito­ monice sînt trăsăturile de­ între zero
c -- peliculă în care fan­ bilă, îl iubeşte, sprijinin- maistru plin de haz, mun­ şi alţii) încearcă o parti­ rilor români despre creaţia finitorii pentru caracteri­ iar cela mt
aticul şi rcalui se între- du-1 pe merit, discret din citori mereu la datorie, o tură uneori discutabilă. eminesciană. zarea acestei suite, rod al şl 19 grade
fund pînă la pierderea umbră. El. tînăr inginer în­ scci’etară duplicitară şi Deşi poartă „marca re­ Concepută şi realizată de izolat se va
mă şl ceai
Entităţii. sugerînd un drăgostit de fabrică, se decorul de utilaje) vin să gizorului", „Anotimpul iu­ Centrul de librării şi unitatea inventivităţii lui Vivaldi,
gazdă, expoziţia este doar un
i ntimp metaforic : ano- căsătoreşte cu o tînără (in­ completeze suprafaţa unui birii" este un film contra­ început în materializarea u- al darului său de a gîndi La mitnt
orchestral cu totul cxccp-'
~i mpul iubirii. giner stagiar) care l-a tablou cu unele porţiuni dictoriu, aşa cum sînt şi nei generoase idei: toate li­ ţional în raport cu epoca moaşă, cu
senin. Vînl
Melodramă sentimentală, cucerit cu un proiect pen­ realiste, cu altele supra­ unele personaje cu desti­ brăriile din judeţ, care poar­ moderat di
filmul este - construit pe tru reconditionarea unor realiste ori de-a dreptul nele lor cu tot. tă denumiri ' de scriitori, vor sa. tic. Local
ideea simetriilor de per­ utilaje. Ea se retrage. O groteşti. întîmpină iubitorii literaturii lat ceaţă.
sonaje şi destine. Trama serie de 'oi— ca-n viaţă Actori cunoscuţi (Cristina VERON1CA PALADE prin expoziţii reprezentative. Prof. ELENA TĂMĂŞAN
!
e