Page 12 - Drumul_socialismului_1987_12

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 345 O JOI, 3 DECEMBRIE 1987

Şedinţa Comisiei pentru industrie F 2 t4 lP M o ]R ^ 4 P JH cM o ]B î

si activitatea economico-financiară
9 CONVORBIRI ROMÂNO—VEST-GERMANE
a Marii Adunări Naţionale care La Bonn a avut loc o în­ Ceauşescu, preşedintele al R.F. Germania un sa­
tovarăşului
BONN 2 (Agerpres). —
mită
Nicolae
prietenesc,
împreună
lut
trevedere între Ion Stoian, Republicii Socialiste Româ­ cu cele mai calde urări
a analizat relaţiile României cu B.I.R.D. mitetului supleant al Co­ nia, expresia sentimente­ de succes şi fericire per­
membru
lor sale de respect, precum
Politic
Executiv,
sonală.
secretar al C.C. al P.C.R şi cele mai bune urări de în cadrul convorbirii
în ziua de 2 decembrie lutare efectuate de către majorare a creditelor a- şi Hans-Dietrich Genscher, sănătate, fericire şi succes s-a exprimat dorinţa co­
a.c., a avut loc şedinţa B.I.R.D cordate prin adăugarea ris­ vicecancelar şi ministru al in întreaga activitate. mună de a se acţiona
de lucru a Comisiei pen­ Ca urmare a amplifi­ cului valutar, arbitrar şi afacerilor externe al R.F. Din partea preşedintelui pentru dezvoltarea în
tru industrie şi activitatea cării datoriei faţă de de percepere de dobînzi Germania. Nicolae Ceauşescu a fost continuare a relaţiilor
economico-financiară a B.I.R.D. cu riscul valutar excesive, ţinînd seama că Vicecancelarul H.D. Gen­ adresat vicecancelarului
■Marii Adunări Naţionale, adăugat, România a su­ România îşi îndeplineşte scher a rugat, să se trans- şi ministrului de externe româno—vest-germane.
în cadrul căreia a fost portat efecte financiare în întregime obligaţiile a-
prezentat şi discutat ra­ negative, prin plăţi mai sumate prin contracte, fără
portul ministrului finan­ mari de rate de credit şi însă să recunoască riscul
ţelor privind ansamblul dobînzi. valutar adăugat în mod ne­ care pun in pericol rela­ le - Costa Rica, Guate­
¡I
relaţiilor Republicii So­ La creditele acordate justificat de către B.I.R.D., ţiile între state şi securi­ mala, Honduras, Nicaragua
cialiste România cu Banca României, în raport cu precum şi dobînzile ex­ tatea lor. şi Salvador — informează
Internaţională pentru Re­ structura de valute în care cesive. S-a cerut să nu se Rezoluţia cere statelor agenţia nicaraguană ANN.
construcţie şi Dezvoltare. acestea au fost primite, mai efectueze plăţi către membre să respecte obli­ In declaraţia comună
România, ca ţară în îndeosebi la creditele B.I.R.D. pînă nu se vor gaţia decurgînd din drep­ dată publicităţii, partici­
m NAŢIUNILE UNITE. -
curs de dezvoltare, a de­ contractate după anul clarifica complet toate pro­ Participanţii la cea de-a tul internaţional de a se panţii au evidenţiat voin­ \
venit membră a B.I.R.D. 1980, dobînzile stabilite au blemele cu acest organism. abţine de la a organiza ţa fermă de a continua \
în anul 1972, pornind de devenit în prezent mai Dacă B.I.R.D. nu va re­ 42-a sesiune a Adunării sau instiga la acte tero­ eforturile de instaurare a
la obiectivele înscrise în mari decît costurile re­ nunţa la aceste practici Generale a Organizaţiei riste în alte ţări, să con­
Statutul acesteia privind surselor mobilizate de inadmisibile, România va Naţiunilor Unite au înce­ tribuie la eliminarea cau­ păcii, de dezvoltare eco­
sprijinirea dezvoltării po­ B.I.R.D. pe piaţa finan­ trebui să analizeze dacă put dezbaterile in plen a- nomică şi socială în zonă
tenţialului productiv al ciară internaţională, in­ mai este cazul să rămînă supra problemei Orientului zelor care promovează te­ Totodată, a fost reafirmată I S
ţărilor membre. Aceste o- clusiv comisionul cuvenit ca membru în acest or­ Mijlociu, pe baza unui rorismul internaţional, in­ hotărîrea de a sprijini
biective nu au fost reali­ acestei bănci, cu pînă la ganism. Totodată, Româ­ raport al secretarului ge­ clusiv colonialismul, rasis­ procesul de instalare şi
zate de către B.I.R.D. în 2 puncte procentuale (res­ nia va acţiona pentru pla­ neral al O.N.U., Javier mul şi ocupaţia străină. funcţionare a parlamentu­
re! 'ţii'le cu România. pectiv cu pînă la 30 la ta la timp a tuturor o- Perez de Cuellar. în docu­ lui centroamerican, for re­
Condiţiile în care au sută). bligaţiilor de plată către ment se afirmă necesita­ E3 PARIS. - La Paris
fost acordate o parte din în cadrul şedinţei, Comi­ acele bănci şi instituţii tea convocării unei con­ s-au deschis, miercuri, lu­ gional în care va fi repre­
creditele B.I.R.D., în mod sia Marii Adunări Naţio­ financiar-bancare care nu ferinţe internaţionale de crările Congresului al zentată fiecare ţară din
deosebit acelea după anul nale pentru industrie şi aplică asemenea practici, pace în regiune, sub egi­ XXVI-lea al Partidului Co­ zonă. t
1980, au adus prejudicii activitate economico-finan­ nejuste, inechitabile. da O.N.U., avînd în vede­ munist Francez. s
grave României. în loc ca ciară a adus critici se­ Comisia pentru indus­ Forumul comuniştilor fran­ Hj BEIRUT. - Adunarea
aceste credite să consti­ vere -organelor bancare, trie şi activitatea econo­ re caracterul potenţial ex­ cezi dezbate probleme ale Naţională a Libanului a
tuie un sprijin real în Ministerului Finanţelor şi mico-financiară a Marii ploziv al situaţiei actuale, situaţiei politice interne prelungit mandatul forului
dezvoltarea economico-so- tuturor acelora care au Adunări Naţionale a ce­ care reprezintă un pericol ale Franţei, în preajma a- legislativ al ţârii pinâ in
cială a ţării, ele au deve­ încheiat asemenea acorduri rut ca Ministerul Finan­ nu numai pentru ţările legerilor prezidenţiale, care anul 1990.
nit o povară pentru eco­ şi au acceptat astfel de ţelor şi o r g a n e l e din regiune, ci şi pentru Membrii actualului par­
nomia naţională. practici discriminatorii şi bancare să poarte dis­ întreaga comunitate inter­ vor avea loc în primăvara lament libanez — relatea­
Comisia a constatat că inechitabile. S-a cerut să cuţii cu B.I.R.D. pen­ naţională. Orice reglemen­ anului viitor. Un loc im ză agenţia Kuna — au fost
la creditele acordate, se analizeze răspunderea tru ca aceasta să găsească tare a acestei probleme portant va fi rezervat dez
B.I.R.D., printr-o practică ce revine celor vino­ soluţii acceptabile în ve­ trebuie să ţină seama de baterilor pe marginea u aleşi în 1972. Constituţia
arbitrară şi nejustă, dis­ vaţi, de ce au fost ac­ derea compensării preju­ respectarea drepturilor le­ nor probleme internaţio ţării prevede alegeri legis­
criminatorie faţă de Româ­ ceptate asemenea practici diciilor create României gitime ale poporului pa­ nale, îndeosebi ale lupte lative din patru în patru
nia, a majorat substanţial şi de ce nu s-a acţionat şi să raporteze asupra re­ lestinian, inclusiv a drep­ pentru pace şi dezarmare ani, dar din cauza con­
datoria prin adăugarea pentru a li se pune capăt. zultatelor acestora în faţa tului său la autodetermi­
aşa-zisului „risc valutar". Avînd în vedere politi­ Marii Adunări Naţionale. nare — se arată în ra­ Cei 2000 de delegaţi la flictului intern organizarea
Pe această cale, numai la ca inechitabilă şi discrimi­ România consideră că portul citat de agenţia congres vor analiza şi a- lor nu a mai fost posibilă
creditele acordate ţării natorie practicată de trebuie să se procedeze ADN. proba noul Program al de atunci. Din cei 99 de­
noastre după anul 1980, B.I.R.D. în relaţiile finan­ astfel îneît creditele a- P.C.F. şi vor alege orga­ putaţi aleşi în 1972, 19
soldul actual al datoriei ciare cu România, Comi­ cordate de B.I.R.D. să ■ NAŢIUNILE UNITE. -
faţă de B.I.R.D., exprimat sia pentru industrie şi ac­ constituie, într-adevăr, un Cea de-a Vl-a Comisie a nele de conducere ale au decedat, locurile lor
în dolari S.U.A., a fost tivitatea economico-finan­ ajutor în dezvoltarea eco­ partidului. rămînînd vacante.
majorat cu aproape 50 la ciară a Marii Adunări nomică şi nu o frînă în Adunării Generale a O.N.U.
sută (respectiv circa 250 Naţionale a cerut organe­ calea progresului şi dez­ a aprobat o rezoluţie în ■ SAN JOSE. - La San
milioane dolari), datorită lor bancare şi Ministeru­ voltării, un mijloc de care califică drept crimi­ Jose a avut loc o reu­
transpunerii automate a lui Finanţelor să între­ spoliere a avuţiei naţio­ nale toate actele şi practi­ niune a vicepreşedinţilor
efectelor schimbării cursu­ prindă măsuri concrete şi nale, de transferare a
rilor valutare numai a- imediate în relaţiile cu venitului naţional către cile teroriste, inclusiv cele din ţările Americii Centra-
supra împrumutaţilor, pre­ B.I.R.D., pentru ca aceasta marile bănci şi monopo­
cum şl a speculaţiilor va­ să renunţe la practica de luri internaţionale.
„ORAŞUL ZBORURILOR SPAŢIALE S.U.A. > A trăi sub mita de sărăcie oficial
Mururoa — un atol care moare recunoscută. Această
Centrul pentru lansa­ lui ambiant şi lucrările nivelul oficial constatare rezultă din
rea sateliţilor de la Jiu- arheologice şi au adus al sărăciei statisticile publicate la
Luni, 9 decembrie, in morţii. Este ceea ce Rus- quan — „Oraşul zboruri­ un important beneficiu Washington.
capitala Ecuadorului înce­ sell Marshall, ministrul lor spaţiale" — constituie economic şi social". Comunicatul Biroului
pe o reuniune de trei zile, armamentelor al Noii Zee- un simbol al realizărilor Centrul s-a transformat, Centrul pentru priori­ federal de statistică din
la nivelul miniştrilor de lande, numea „lipsa de Chinei în domeniul teh­ în decursul anilor, într-o tăţi bugetare şi politice S.U.A. arată de aseme­
externe, la care, în afara sensibilitate şocantă faţă nologiei cosmice. Dar îm­ oază în plin deşert. De-a din Washington a dat nea că numărul săraci­
fării-gazdă, mai iau parte de punctele de vedere ale prejurimile pline de ver­ lungul străzilor largi s-au publicităţii un studiu în lor a crescut considerabil,
Chile, Columbia şi Peru, popoarelor din zona Paci­ deaţă ale centrului, situat ridicat clădiri cu mai care se arată că numărul mai ales în rîndul per­
state membre ale Comisiei ficului de Sud". în plin deşert Gobi, mar­ multe etaje, strada cen­ familiilor cu copii din soanelor aflate în Jurul
Permanente a Pacilicului In termeni fermi a cri­ chează şi progresul în trală, care se întinde pe Statele Unite care trăiesc vîrstei de 60 de ani. A-
de Sud. Se caută o pozi­ ticat ultima experienţă nu­ domeniul ecologiei. cinci kilometri, este flan­ sub nivelul oficial al fectate în mare măsură
ţia comună faţă de ex­ cleară franceză din atol Centrul, aflat în pro­ cată de trandafiri şi de sărăciei este în conti­ de sărăcie sînt şl familii­
şi ministrul de externe nuă creştere. Se preci­
ploziile nucleare franceze, vincia Gansu, China de arbori. Ca şi alte oraşe, le dezmembrate, mai
Co nu mai contenesc, din australian, William Hay- nord-vest, a fost înteme­ „Oraşul zborurilor spa­ zează că, din 1979 pînă ales femeile singure cu
atolul Mururoa. den, care a pus punctul iat în 1958. Prima rache­ ţiale" dispune de servi­ în prezent, procentajul copii. („Prace" — Ceho­
pe I şi a arătat că ţara tă â fost lansată în no­ acestei categorii a sporit slovacia).
Un atol care, practic, cii specifice — o gară,
nu prea mai este ceea ce, sa, împreună cu Noua iembrie 19C0. . După zece o centrală energetică, cu 35 la sută, ajungînd
îndeobşte, oamenii din Zeelandă, se pronunţă ani, China lansa primul şcoli, un spital, magazi­ la 5,5 milioane. Această Peste 17 000
pentru dezbaterea in Adu­ ei satelit, ceea ce a fă­ ne, o bancă, un cinema­ tendinţă se explică, în
zonă înţelegeau prin a- de familii şi-au
ceastâ denumire. Coralul narea Generală a O.N.U. cut să devină a cimcea tograf, bibliotecă, un post primul rînd prin dimi­ pierdut locuinţa în
a problemei încheierii ime­ ţară din lume care plasa de televiziune şi chiar o nuarea veniturilor reali­
acoperit de o vegetaţie uri satelit în spaţiu cu piscină. Marea Britanie
luxuriantă s-a transformat diate a unui tratat privind propria ei rachetă purtă­ Dar locuitorii trebuie zate de cetăţenii cu
Intr-o zonă a morţii. A u- interzicerea definitivă a tu­ toare. în noiembrie 1975, să suporte condiţii cli­ salariile cele mai mici, în primele nouă luni
turor testelor nucleare în precum şi prin reduce­
nei morţi perfide, invizi­ China devenea a treia materice extreme — tem­ rea continuă a alocaţii­ ale acestui an, preţurile
bilă şi totuşi omniprezen­ orice mediu. Municipalita­ ţară care lansa şi recu­ peratura maximă atinge la locuinţe au crescut în
tea oraşului Nagasaki - lor bugetare, la nivel fe­
tă. S-a strecurat, prin oraş martirizat de una din­ pera un satelit. De atunci 41,2 grade, iar cea mini­ deral şi local, destinate Marea Britanie cu 19 la
fisurile cauzate de groaz­ tre primele „experienţe" au avut loc alte lansări, mă este de minus 38 gra­ programelor sociale. (A- sută, se arată într-un
raport al companiei pen­
nicele experienţe, în car­ pe viu ale superbombei — inclusiv plasarea în spa­ de. Uneori, vîntul bate genţia ADN — R.D. Ger­
nea coralului, inlestînd şi a cerut Franţei, de aseme­ ţiu a trei sateliţi cu o zile în şir'-reducînd vizi­ mană). tru construcţiile de lo­
ucigind flora, întreaga singură . rachetă purtă­ bilitatea la circa zece me­ cuinţe. Pînă la sfîrşi-
nea, să înceteze sinistrul toare. tri, spun localnicii. tul anului această creş­
viaţă de pe atol. Iradia­ joc. Hu Shixiang, inginer- „Nu mi-am putut ima­ Creşte mizeria tere vâ depăşi 20 la sută,
ţiile şi reziduurile radio­
Sinistrul joc dincolo de şef adjunct la Centrul gina că va fi construită ceea ce va reprezenta
active contaminează, zi de care popoarele văd un de la Jiuquan, arată că o piscină aici, unde în „Creşte mizeria pătu­ nivelul cel mai ridicat
zi, alţi şi alţi locuitori din­ pericol şi mai mare; ni­ au fost realizate sute de primele zile ale sosirii rilor inferioare ale popu­ din 1980 şi pînă în pre­
tre cei 140 000 aflaţi în meni nu face experienţe experienţe cu rachete. noastre şi apa de băut laţiei din S.U.A.” este zent.
spune
preajmă. de dragul experienţelor. „Toţi sateliţii şi-au dove­ era raţionată" — Jicheng. titlul unui comentariu Pe de altă parte, în­
publicat
de
cotidianul
dit utilitatea prin furni­
Sun
inginerul
tr-un
raport
organi­
al
Protestele, multe, şi mul­ Iar recenta experienţă din zarea de informaţii des­ Acum, aproape o cinci­ cehoslovac „Prace", în zaţiei „Grupul de acţiu­
te dintre ele oficiale, n-au Mururoa face parte, pro­ pre resursele terestre, me din zonă este. acope­ care' se arată, între al­ ne împotriva sărăciei"
ajuns nici la creierul şl babil, din programul de pentru planificarea con­ rită de arbori, deşi aceş­ tele : se arată că peste 17 000
nici la inima autorităţilor perfecţionare a noi arme strucţiilor, prognozareâ tia supravieţuiesc cu Peste 33 de milioane familii şi-au pierdut
strategice. cutremurelor, explorarea greu. de locuitori ai S.U.A. au locuinţa în prima jumă­
franceze care au puterea de rezerve de ţiţei şl mi­ avut în anul 1985 veni­ tate a acestui an. (A-
do a opri acest joc al ŞTEFAN ZAIDES nereuri, controlul mediu­ (Agenţia China Nouă) turi mai mici decît li­ genţia China Nouă).
COLEGIUL DE REDACŢIE ; Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. I rums |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288, TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.