Page 6 - Drumul_socialismului_1987_12
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI h
• : In în t îm p;î n a r; eâv et f ri ţje i^iJŞ-ii;ţ;iQ * *V^;í\e- a p a r ti d alii j Cartea mai aproape de cititori
51 a n I ve r săr I i . ă T O ^ Ţ e a n i d e l a r ţ J f ^ c l â m a r e a • R e p u b l i d
:
— Ca fond de carte, bi eest sens de conducerea preparatori ş.a. Pentru a
SPIRIT REVOLUŢIONAR, CONŞTIINŢĂ ÎNAINTATĂ, blioteca Clubului sindica şi serviciul dc specialitate aduce cartea mai aproape
telor din Petri,la numă al minei. în colaborare cu de ei avem un număr în ■ MANI.?
PUTERNICĂ MOBILIZARE ÎN MUNCĂ ră 26 120 volume. Cei pes biblioteca tehnică am or semnat de biblioteci vo magi al A.
te 2 100 cititori înregistraţi ganizat utile prezentări la: lante deschise în apropie minul cultu
pe primele zece luni ale „Cartea minerului de la rea punctelor de lucru. şu Mic, a
manifestare
anului, majoritatea oameni abatajele mecanizate com Aici, aceştia au posibili di cată zilei
(Urmare din pag. 1) nat şi răsucit fire crep, va- duccrea în viaţă a măsu ai muncii la întreprinde plex", „Cartea lăcătuşu tatea să împrumute carte brie. A p
mare nuimi
porizatorului pentru aces rilor de modernizare, sub rea minieră şi preparaţic, lui", „îndrumătorul arti social-politică, beletristică, — ţărani coc
te fire, introducerea teh toate aspectele, a produc au solicitat pentru lectură ficierului de mină" ş.a. cu tematică istorică, să
A ţine pasul cu noul, şi oameni a
intr-un domeniu cum este nologici de vopsire con ţiei de ţesături din mătase. 19 625 cărţi. Lor, cititori Prin intermediul staţiei participe la medalioane li domiciliază
prezentarea
cel al ţesăturilor din mă tinuă la ţesăturile tip mă — Merită evidenţiaţi lor, Ic sînt destinate di de radioficare a minei a- terare, recenzii, simpozioa în care s-
tase nu este un lucru U- tase pe maşina de vopsit pentru contribuţia adusă verse acţiuni cu cartea or ducem la cunoştinţa celor ne etc. Asemenea mani portanţa i
şor. Iată de ce la Ţesăto- policrom, modernizarea ane. ajutorii dc maiştri Ilie ganizate la sediu, în prin interesaţi noutăţile edito festări se organizează şi Transilvanie
ria de mătase Deva sînt sci de mostrat, realizarea Cojocarii, Va sile Iepure, cipalele unităţi economi riale. Ne confruntăm însă în căminele de nefamiilişti nia de la
1918, un gr
strădanii pentru a racorda de produse noi de nivel Dorin Almăşan, ing. Au ce, la staţia de radiofica- cu un neajuns şi anume pentru noii încadraţi. utecişti şi
continuu producţia la li mondial ridicat, într-o rel Bălan, sing. Petru rc a minei. Această suc cărţile dc specialitate pe — Finalul de an aduce susţinut un
nia modei, a respecta in gamă bogată dc contexturi, Crăciun, lăcătuşul Mircea cintă „fişă", .înregistrată care le deţine biblioteca evenimente importante în poezie pati
dicii de calitate stabiliţi. desene şi poziţii coloristi Soreanu, maistrul electri pe numele bibliotecii pe- depăşesc, în unele cazuri, viaţa partidului şi popo E CONCU
Şefa colectivului de crea ce, îmbunătăţirea activi cian Viorel Lucaci şi trilcne, aparţine tovarăşei nivelul de înţelegere al rului nostru cu puternică taşamenlelc
ţie, Valentina Dehel, ne-a tăţii de export prin crea alţii. Florica Băgăianu. oamenilor din producţie reverberaţie în viaţa so- din clasele
ale Şcolii p
prezentat un scurt bilanţ rea de zone şi formaţii de întregul colectiv al Ţe- — Din experienţa pc ca şi al elevilor liceului in cjgl-politică a ţării. Este Urieani s-
al realizărilor la acest ca lucru specializate pe arti sătoriei de mătase Deva re o deţineţi în munca de dustrial. Credem că e ne vorba de Conferinţa Na în perioadi
pitol. „Pentru a fi compe cole cu asemenea destina este hotărît să muncească bibliotecar, care dintre ac cesar ca specialiştii care ţională a partidului, ani iembric, ui I
strădaniei
titivi, a ne putea desface ţie, îmbunătăţirea acti mai bine în spiritul o- ţiunile iniţiate cu cartea le elaborează şi editura versarea a 40 de ani de „Săptămînă
producţia trebuie să con vităţii controlului tehnic rientărilor şi sarcinilor se bucură de cel mai larg care le tipăreşte să se gîn- la proclamarea Republicii. — cum au i
cerea —
cepem şi să executăm me de calitate ş.a. Desigur, o conducerii partidului, să interes în rîndul mineri dească la acest lucru. — în cinstea acestor c- înlr-o perii
reu articole noi, cu largă bună parte din aceste mă lor ? — Ce alte căi folosiţi venimente au fost iniţiate daniilor la
căutare la beneficiari. Co suri sînt. deja realizate. se mobilizeze mai mult — în primul rînd, ac pentru a favoriza apropie cicluri dc acţiuni su-b ge vâţătură, i
lectivul nostru a făcut e- pentru a încheia anul ţiunile cu cartea tehnică. rea cărţii de omul mun nericul „Epoca Nicolae ferinţei Naţ
Udului, ca
forturi în această direcţie, — Numiţi, vă rugăm, şi 1987 cu realizări cit mai Biblioteca contribuie, ast cii ? Ceauşescu — o perioadă cu succes g;
dar este şi conştient că ci ţi va dintre lucrătorii cu bune, a pregăti temeinic fel, în mod idirect la ridi — Cred că nu spun o de măreţe realizări în is care s-a de
poale face mai mult. In aport însemnat la tra- producţia anului viitor. carea pregătirii profesio noutate dacă afirm că ma toria poporului român" c- H DE'/.BA
prima etapă a programu nale a oamenilor muncii, joritatea cititorilor noştri vidcnţlind bogatele ctito şi echitatea
lui despre care vorbim MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE alături, bineînţeles, de ac sînt mineri, ajutori de mi rii şi împliniri obţinute de senţiali în
s-au realizat cinci articole ţiunile întreprinse în a- neri, artificieri, mecanici, România socialistă în pe noroi gener
noi, în 24 de desene şi înaltul forum comunist poziţie de artă plastică rioada deschisă dc Con tema dezb
za te la i
206 dc poziţii coloristice. — Conferinţa Naţională realizată de pionieri si gresul al IX-lea al parti „Dacia“ di
Perioada scurtă care n a partidului — şi cea de şcolari din municipiu. dului, largul democratism marginea fi
„Ilus
nese
trecut de la intrarea în a 40-a aniversare a Re Expoziţia dc desene a- a! societăţii noastre. Se de cîmp“.
etapa a Il-a este mai bo publicii sînt întâmpinate parţinc membrilor cercu organizează, de asemenea, pn steiul
gată în fapte : s-au reali în judeţ prin educative lui de profil dc la Şcoa călătorii pe hartă, proiec set
zat deja şapte articole noi şi apreciate manifestări la generală nr. 8 (in ţii de diapozitive redînd orăs-.to»^ ii
Olivia Mici
în nouă desene şi 14 pozi politico-idcologice şi cul structor prof. Tiron Bu- aspecte ale amplei dezvol puns unor
ţii coloristice. Sînt arti turale. diu), cea de ceramică — tări a Văii Jiului în ul bări ale ti
cole bine primite la acţiu 0 Emisiuni speciale. La membrilor coreului con timii ani, acţiuni destina
nea de contractare, reali Institutul de mine Pe dus dc sculptorul Ion te cu precădere noilor an
zate din fire sintetice şi troşani, Consiliul Uniu ■Şeu, de la C.P.S.P., iar gajaţi în mineritul Văii
poliesteri — cîteva exem nii asociaţiilor studenţi cea de încrustări în lemn Jiului, recitaluri dc poezie jîM
ple : „Octav", „Mintia", lor comunişti a organizat — cercului condus dc patriotică organizate în co
„Georgeta", „Delia" — cu o suită de manifestări prof. Mircea Lac. laborare cu cenaclul lite
posibilităţi largi de între omagiale. La staţia de • Cinemedalion. La ci- rar condus de profesorul DEVAÍ :
buinţare (îmbrăcăminte tip radioamplificare a insti n e ma togra f u 1 „Cu 1 tu ral “ Ion Dan Bălan, cu cadre seriile I-ll
iubesc,
cir:
sport şi îmbrăcăminte în tutului s-au transmis, în din Lupeni întreprinde le didactice de la nivelul 11UNEDOAI
general). ultima săptămînă. emi rea cinematografică ju oraşului. Toate aceste ma iui Barbă
— în etapa a doua a pro siuni speciale sub gene deţeană şi unitatea gazdă nifestări dovedesc certe dorn — A);
gramului de modernizare a ricul „Să intîmpinăm au organizat einemeda- valenţe educaţionale, dez »lern — i
producţiei — a completat Conferinţa Naţională a lionul „Nicolac Ceauşescu, voltarea dragostei şi ata ŞANI : (P:
Chirlţa
ing. Eugenia Panicaţi, partidului cu rezultate secretarul general al şamentului pentru patria mai bune
şeful compartimentului foarte bune în pregăti partidului nostru, ctito socialistă. pentru creşte Stan şi Rrr
O.P.M. —, avem stabilite rea noastră profesiona rul României moderne". rea prestigiului ei în lu brie) ; şati
EUPENI : te
20 de măsuri, a căror e- lă". în aula institutului Participanţii — 400 do me, mobilizează contribu ¡osc (Culturi
ficienţă economică se va a fost organizată o ex elevi de la Liceul indus ţia. oamenilor muncii la Ainada (Cuc
concretiza într-un spor al poziţie ele afiş politic, trial nr. 2 Lupeni -- au dezvoltarea şi ascensiunea NEA: Rivali
producţiei marfă. după precum şi fotomontaje urmărit cu interes in ei pe noi trepte de civi PETRIEA: .
citorese);
calculele noastre, de 15,3 dedicate apropiatelor c- tervenţiile | irofesori 1 or lizaţie şi progres. Epoca îndoi
milioane lei. Se pune în venimente politice şi is Livia Şanclru şi Liviu A- MINEL BODEA citorese): l
continuare accentul pc torice din viaţa ţării. vram, intervenţii inspi birc, iubirea
le ,1- (Ret
diversificarea structurii • Expoziţii. în holul rat argumentate de sec Cî. pent
sortimentale, prin asigu Casei do cultură din De venţele filmului „Zi de In cooperativele agricole (Ste .d'Bis
rarea maşinilor de bobi va a fost deschisă o ex sărbătoare“. I.M.M.R. SImeria. Tu compartimentul rotârie se reali BARZA: Fc.
(Minerul) ;
zează importante economii de metal prin folosirea unei Cit de tinei
moderne instalaţii româneşti de sudură sul) strat de flux. M ica industrie şi leseen ţii re
Âciiviiâţi economice şi poiitico-educatsve în imagine Ghcorghc Anton manevrînd această instalaţie*. prestările de servicii — tria): Gi
Cazul perso
aducătoare de câtoarei Xv.
desfâşurate de sindícate de cuttură)
Luna preparatelor culinare însemnate venituri Prinţul ial
• Prin aplicarea riguroa reparaţiilor utilajelor — matica dezbaterii organi BRAZI: A 1
cin
ciipitan
Experienţa
să a iniţiativei „Brigada factor determinant în bu zate de comitetul sindica la Orăştie tivitatea de dovedeşte că ac şi RIA : Talis
industrie
mică
(Mureşul);
înaltei răspunderi munci na funcţionare a acestora. tului de la Cariera minie Timp o lună, in toate peşte şi altele. De asemenea, prestările de servicii sînt a- rul curajos
toreşti", folosirea la capa • Şi la Fabrica de în ră Veţel-Min.tia. unităţile <ie alimentaţie pu ouă cu sos tartar, ouă um ducătoare de mari venituri GHECARI: '
din
citate a utilajelor din do călţăminte Hunedoara, co 0 Consiliul orăşenesc al blică, aparţinînd C.P.A.D.M. plute cu legume, felurite bu ■pentru De unităţile rezultă agricul nexul).
tură.
atenţia
aici
tare şi aprovizionarea co mitetul sindicatului a ini sindicatelor Orăştie a ini Orăştie au avut loc expoziţii dinci cu legume şi paste făi deosebită ce trebuie să i se
vînzare
rea
cu
preparate
prepa
noase,
precum
alte
şi
dc
respunzătoare a locurilor ţiat o nouă dezbatere. Es ţiat masa rotundă cu te lizate de maeştrii bucătari şi rate atestă calităţile de bun acorde acestui sector ce are
de muncă — colectivul de te vorba de cco cu tema : ma „Forme şi modalităţi cofetari din localitate. Cunos- meseriaş ale bucătarului şef, posibilităţi de dezvoltare în
toate cooperativele agricole.
cî.ştigătorul
ori
la întreprinderea minieră „îmbunătăţirea calităţii de acţiune ale activului cînd o mare afluenţă de vi de mai multe profesionale la în legătură cu asemenea
pre
fost
a
zitatori,
sîmbătă
concursurilor
Lonca a realizat de la în producţiei — important sindicatului pentru redu zentată şi ultima expoziţie nivel judeţean şi republi preocupări, Ioan Apostol, e-
ceputul anului şi pînă în factor de creştere a efi cerea consumurilor de ma complexă de artă culinară can. conomislul Consiliului unic
menită să încheie „Luna pre
prezent o producţie supli cienţei economice". terii prime, materiale şl paratelor culinare“. Aceleaşi bune aprecieri au agroindustrial Hunedoara, su
blinia :
delicioasele
mentară dc peste 13 000 « „Forme şi metode fo energie electrică". Peste 131 de sortimente pre întrunit cofetărie şl prepara — în 198<» sectorul de mică
te
de
patiserie
tone cărbune. losite pentru aplicarea me 0 La întreprinderea de parate de bucătărie şi G2 fe realizate în laboratorul dc Industrie a realizat venituri
în valoare dc 9 300 000 lei, ce
• Comitetul sindicatului todelor noi de exploatare tricotaje Hunedoara, comi luri preparate de cofetărie şi specialitate condus de l'Ioren- le mai mari fiind înregistrate
do la întreprinderea pen în vederea creşterii pro tetul sindicatului a orga patiserie nu stat la în dispozi (ina Berian. la C.A.P. Roş, Ilăşdnt, Răcăş-
cumpărătorilor
ambi
ţia
restaurantului
Colectivul
tru lianţi Deva a organi ductivităţii muncii în sub nizat dezbaterea „Moder anţa plăcută a restaurantului „Dacia“, condus de lucrăto tie şi altele. acţionat, în principal,
S-a
zat dezbaterea „Calitatea teran". Aceasta a fost te- nizarea producţiei — sar „Dacia“. Din cele 50 de sor rul gestionar Nicolae Su.şman, pentru dezvoltarea activităţi
preparate
timente
bază
de
pe
cină prioritară a etapei legume, bucătarul şef al u- şi-a onorat rolul de gazdă, lor existente. Astfel, s-au
plăcută
seară
actuale". nităţii, Marin Ţap uri n, reco organizînd în o ambianţa crea extins activitatea secţiilor a-
distractivă
ÍN SPRIJINUL BUNEI SERVIRI Rubrică realizată mandă în mod deosebit sa tă de orchestra Tudorică nexe din Boş, Răcăştie ş.a.
ţia anexă a Cooperativei
cu sprijinul latele de crudităţi şi Friihs- Munteanu şi solişti laureaţi 2S icole de. producţie din Boş
tiick a la Dacia, iar «lin cele
A POPULAŢIEI Consiliului judeţean 20 de sortimente pe bază de ai festivalului „Cîntarea Ro a trecut la confecţionarea că-
al sindicatelor peşte se disting ademenitorii mâniei“. ruţelor şi a altor comenzi ve
De la tovarăşa Maria realizările depăşesc 900 000 crapi rasol umpluţi cu orez, nite de la populaţie. în acest
Ilărăgu.ş, p r e ş e d i n t a lei, ceea ce înseamnă a- frumos ornaţi, sarmale do NICOLAE GHEORGHIU an, în perioada trecută pînă re de cliic
acum,
valoarea
producţiei
Pentru u
C.P.A.D.M Baia fie Criş, chiziţionarea unor în- ■ realizate aici se ridică la zile : vre
am aflat că lucrătorii a- semnate cantităţi de pro peste 3,5 milioane lei. depus e- nua să se
s-au
Concomitent
cestei unităţi depun stră duse. forturi pentru înfiinţarea de rul va fl t
danii permanente pentru Cu bune rezultate se noi activităţi şi la celelalte Sil prima
valului, ci
din
zonă.
cooperative
o bună servire a popu prezintă şi gospodăria S-au creat agricole la Pcştişu cădea pre
anexe
laţiei. Astfel, în perioada anexă a cooperativei. De Mare (aici se fac coşuri şi al formă de
aici s-a livrat în cadrul te împletituri), Ghelari (unde Crişana vc
care a trecut din acest programului de autoa- se asigură lemn de mină) şi dinţa de t
al doilea an al cincina provizionare, prin unită Buituri (unde se fac lăiţei şi lapoviţă şi
moderat d
lului. planul industriei ţile de alimentaţie pu alte produse). dic. Terap
mici este depăşit cu blică, peste 1,3 tone carne Consiliul unic agroindustrial nime vor
urmăreşte
221 000 lei. La prestările Hunedoara activitatea de îndea tre minus
proape
mică
de porc şi mai mult de grade, ia
de
şi
prestări
de servicii pentru popu 1,1 tone carne de ovine. industrie găsLndu-se noi căi ser între I şi
vicii
de
laţie depăşirile se apro La ora actuală, în gos dezvoltare şi diversificare a locală noa
pie de 200 000 lei. în podăria anexă se aflu acestora. în perioada urmă neaţa. (
procent do sută la sută 30 de porci, 5 000 de pui toare vor lua fiinţă secţii de .serviciu R,
C.A.P.
industrie
Te-
este realizat planul la de găină. 28 de gîşte. mică Cinciş şi la altele, bazate,
liue,
desfacerea mărfurilor că în principal, pe valorificarea
tre populaţie, în vreme ION COŢOI, superioară a posibilităţilor do
care dispune fiecare unitate.
ce la contractări-achiziţii corespondent
TRAIAN BONDOR
