Page 8 - Drumul_socialismului_1988_01

Pog. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 371 • MARŢI, 5 IANUARIE I988

Personalităţii tovarăşei Elena Ceauşescu — DIN ŢĂRILE SOCIALISTE

elogioase aprecieri în presa de peste hotare de ţevi laminate din Ce- * anual, comparativ cu pe­
O MOSCOVA. - Uzina va spori cu 35-37 la sută
liabirisk a început asimila­ rioada cincinalului prece­
rea în producţie a unei in­ dent. De asemenea, se in­
Personalităţii tovarăşei Elena Ceauşescu, eminent •prim-minislrţi al guvernu­ moleculari. în chimia poli­ stalaţii- unice în acest do­ tensifică acţiunile de mo­
om politic. şi • savant de largă recunoaştere interna­ lui preşedintele Consiliu­ merilor şi cauciucului, ci­ meniu. Laminorul ¡,1020- dernizare a lucrărilor din
ţională, îi sînt consacrate articole apărute în presa lui Naţional al Ştiinţei şi netica poiimerizării, în 1220" al acestei uzine, cel acest sector al economiei,
de peste hotare. Se evidenţiază neobosita activitate învăţămîntului relevă polîmcrizarea stereospeci- mai mare din ţară, a în­ de întărire a bazei tehni-
publicaţia — reprezintă, fică a izoprenului. Cerce­ ceput să producă ţevi de co-materiale şl de dezvol­
în cadrul conducerii partidului şi statului, desfăşu­
printr-o multilaterală acti­ tările ştiinţifice şi tehnolo­ mare diametru capabile să tare a cercetării ştiinţifice.
rată cu înaltă competenţă şi dăruire patriotică, pen­ vitate, un ilustru exemplu gice efectuate sub condu­ menţină în Interiorul lor o O preocupare prioritară va
tru continua înflorire a României, rolul său remar­ de" sinteză; între calităţile cerea sa au asigurat baza presiune de 75 de atmo­ fi dezvoltarea producţiei
cabil în elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului omului politic, dăruit pro­ unor importante unităţi sfere. Pînă acum, ţevile de de cereale şi plante teh­
priei ţări, şi cele ale omu­ acest diametru puteau re­ nice. De asemenea, va fl
şi statului nostru, în dezvoltarea ştiinţei, culturii şi de producţie ale industriei
lui de ştiinţă, de larg o- chimice româneşti. zista la o presiune doar impulsionată activitatea în
învătămintului româneşti. rizont intelectual, pentru de 55 atmosfere. Ulterior, sectorul creşterii animale­
care slujirea intereselor Concomitent cu preocu­ au arătat specialiştii uzi­ lor. Circa 30 la sută din
» „Elena Ceauşescu — o Cotidlanul „The Econo­ pările ştiinţifice şi profe­
viaţă dedicată dezvoltării," mic Tipes“, care apare supreme ale naţiunii sale sionale, desfăşoară o ac­ nei, laminorul "de la Ce- totalul investiţiilor prevăzu­
ştiinţei şi făuririi păcii" se în Incîia, inserează — se îmbină fericit cu remar­ tivitate multilaterală în llabinsk îşi va mări capa­ te în economie în acest
intitulează articolul publi- sub titlurile — „Elena cabila contribuţie la pro­ domeniul social-polific, , citatea de producţie pînă cincinal vor fl alocate a-
; cat în „The Egyiptian Ga- Ceauşescu : O prodigioasă gresul ştiinţei mondiale în Prin Consiliul Naţional la un milion-de tone anu­ g ricultu rîi.
zettc", care apare la Cairo. operă dedicată ştiinţei şi domenii de vîrf, în planul al Ştiinţei şi Tehnologiei, al, astfel îneît să satisfa­
Data de 7 ianuarie — se progresului societăţii' ro­ cercetării fundamentale şi, condus de un savant de că cererile tot mai mari 0 BEIJING. — în cursul
• relevă în articol — â intrat . mâneşti", „România: Noua în acelaşi timp, al aplică­ prestigiu mondial, acade­ ale constructorilor de ma­ anului 1987, R.P. Chineză
în tradiţia poporului ro­ revoluţie tehnico-ştiinţifi- rii ei în practica social-e- mician doctor inginer Elena gistrale de gaze naturale a realizat o producţie de
mân, ea mareînd aniver­ că", „Ştiinţa în sprijinul conomică. . Ceauşescu, ştiinţa româ­ din U.R.S.S., relevă agen­ cărbune de 925 milioane
sarea zilei de naştere a a- economiei româneşti", O altă publicaţie india­ nească — subliniază revis­ ţia TASS. tone, cu 4,4 la sută ma!
cademicianuiui doctor ingi­ „Ştiinţa — factor al pro­ nă — „The Market Fin- ta indiană — se concen­ © TIRANA. - Potrivit mare decît în anul prece­
ner Elena Ceauşescu, sa- gresului" — o serie de ar­ der", sub titlurile „Elena trează asupra problemelor hotărîrllor celui de-al IX- dent, s-a anunţat oficial
' vânţ; de renume mondial,' ticole ce elogiază rolul Ceauşescu: Personalitate mâjbre rezultate din pla­ lea Congres al Partidului la Beijing.
prestigioasă personalitate a deosebit acordat ştiinţei în proeminentă a ştiinţei mo­ nurile de dezvoltare a Ro­ Muncii din Albania, agri­ S-a precizat, potrivit a-
vieţii politice şi ştiinţifice România ca factor de pro­ derne" şi „Afirmarea ple­ mâniei, promovînd, în cultura acestei ţări se va genţiel China Nouă, că in
din România, militantă ac­ nară a ştiinţei româneşti", principal, sectoarele legate dezvolta în ritmuri susţinu­ 1987 în ţară au fost date
tivă pentru promovarea gres multilateral al ţării, scrie printre altele : de progresul tehnico-ştiin- te în perioada actualului în exploatare 27 de noi
faptul cu această orienta­
■ ştiinţei- în beneficiul păcii. re este „minunat ilustrată Academician doctor ingi­ ţific şi asigură dezvoltarea cincinal. Producţia agricolă exploatări miniere.
Pentru români',, acest mo­ de opera prodigioasă a ţi­ ner Elena Ceauşescu este la parametri superiori a
ment . aniversar consti­ nui om, stimat în ţară şi membru al Comitetului Po­ tuturor ramurilor. Aceste
tuie un nou. prilej de a litic Executiv al Comitetu­ premise dau siguranţa că
omagia contribuţiile origi­ larg apreciat pe plan in­ lui Central al Partidului în 1986—1990 şi pînă la
nale ale academicianului ternaţional pentru contri­ Comunist Român,' prim
doctor inginer Elena buţia sa de excepţie la viceprim-ministru al gu­ finele mileniului, ştiinţa
Ceauşescu la îmbogăţirea progresul economico-şocial românească îşi va spori
patrimoniului ştiinţific na­ al ţării sale, la prestigiul vernului, .preşedinte al contribuţia la dezvoltarea
ţional şi universal, la în­ ştiinţei româneşti în lu­ Consiliului Naţional al economică a României, ba- TEHNOLOGIA NUCLEARĂ cercetări, proi. Mihail
făptuirea programelor dc me". Ştiinţei 'şi Învăţămîntului, zîndu-se pe propriile cer­ Şl AGRICULTURA rov, relevă că înfiinţarea
ridicare a. patriei sale pe Academician doctor, ingi­ este o personalitate proe­ cetări, pe promovarea celor instituţiei a fost determi­
noi trepte de civilizaţie şi ner Elena Ceauşescu, mem­ minentă a vieţii ştiinţifice, mai noi cuceriri ale ştiin­ Tehnologia nucleară este nată de necesitatea găsi­
progres, îndeosebi prin an­ bru a-1 Comitetului Politic a efectuat cercetări funda­ ţei şi tehnicii mondiale, în tot mai larg utilizată de rii unor stimulatori biolo­
trenarea ştiinţei, învăţă- Executiv al Comitetului mentale şi şi-a adus ebn- toate compartimentele de oamenii de ştiinţă chinezi gici naturali. Folosind po­
mîntului şi culturii în o- Central. al Partidului Co­ tribuţia în domeniul sin­ activitate. in dezvoltarea agriculturii. tenţialul biologic al Bul­
pera dezvoltării şi păcii. munist Român, prim vicc- tezei noilor compuşi macro- (Agerpres) Pină in prezent, ei au reu­ gariei (anual aici se cu­
şit să creeze, prin folo­ leg 8 000 de tone de plan­
sirea izotopilor radioactivi, te medicinale), colaborato­
1 tuţiilor de acţiune comu­ ■ WASHINGTON. - Mi­ producţia şi întreprinderile un număr de 243 noi va­ rii institutului au reuşit să
peste
40
punct
la
rietăţi pentru 23 de plante pună
nă, între care figurează nistrul american dl Comer­ Industriei construcţiilor, a diferite, mutaţiile produse de preparate originale în­
BLîSÎfeSO organizaţii specializate, ţului a dat publicităţii o turbogeneratoarelor, a ce­ pe cale ştiinţilicg, deter- tre care un stimulator pen­
consilii ministeriale şi aso­ prognoză pentru anul 1988 lor constructoare de echi­ minind o sporire a pro­ tru regenerarea organismu­
ciaţii profesionale. în care se analizează si­ pamente feroviare şi tex­
fg AMMAN. - La Amman ■ SOFIA. - Eforturile tuaţia a 380 de ramuri ale tile. ducţiei. Radioizotopii sînt, lui supus unor suprasoli­
au început lucrările unei tuturor forţelor iubitoare de producţiei de mărfuri şi de asemenea, utilizaţi in citări, un preparat contra
reuniuni a Comitetului mi­ pace din Europa trebuie servicii . din S.U.A. Potrivit ■ MANAGUA. - Trupe I I acţiunea de îmbunătăţirea sclerozei pe bază de u-
nisterial pentru studierea îndreptate spre întărirea prognozei, industria de ale armatei populare san- solului, in controlul apli­ leiuri de trandafir, un pre­
acţiunilor arabe comune, securităţii în „casa noastră calculatoare va fi confrun­ diniste au desfăşurat ope­ cării îngrăşămintelor chi­ parat antireumatic şi altele.
prezidată de către regele europeană comună“, a de­ raţiuni de luptă în depar­ mice, irigaţiilor şi prote­
Hussein al Iordaniei. clarat Michael Herman van tată în acest an cu o a- tamentul Nueva-Segovia jării mediului ambiant în MALAXOR AUTOMAT
cerbă luptă de concurenţă
Întîlnirea este consacra, Meinfeldt, preşedintele or­ din partea companiilor • împotriva unor bande con­ I \ agricultură, precum şi la PENTRU BETON ARMAT
bolilor
u-
diagnosticarea
tâ dezbaterii căilor de spo­ ganizaţiei obşteşti interna­ străine, în principal japo­ trarevoluţionare antisandl- nor animale. CU FIBRE DE OŢEL
rire a eforturilor comune ţionale „Generalii pentru niste care au pătruns în- Se precizează că in
îndreptate în direcţia ex­ pace şi dezarmare". în- neze. Concurenţii străini tr-o . localitate rurală, în- China funcţionează astăzi După cum inlormec
tinderii cooperării între ţă­ '* tr-un interviu acordat zia­ vor continua să submineze cercînd să incendieze clă­ 26 de institute de cerce­ publicaţia franceză „In
rile arabe si examinării rului „Ra.botnicesko Delo", poziţiile industriei america, dirile unei cooperative a- tare, in care îşi desfăşoa­ dustries et Technlques",
prevederilor^ j raport el şi-a exprimat sprijinul ne constructoare de ma­ gricole. Potrivit unui co­ î l ră activitatea 2 000 de societatea suedeză ,,Ver-
prezentat C.<SLatre un grup pentru eforturile ţărilor şini, pîriâ în 1990, această municat al Ministerului specialişti in domeniul uti­ tex International AB" a
de experţi prezidat de pri­ balcanice de creare a unei Industrie urmînd să redu­ nicaraguan al Apărării, lizării tehnologiei nucleare realizat un dispozitiv au­
mul ministru interimar al zone libere de arme nu­ că intre. 150 000-175 000 soldaţii nicaraguan! au u- pentru dezvoltarea agricul­ tomat de malaxare în ca­
Libanului, Salim Al-Hoss, cleare în această regiune locuri de muncă, relevă cis în luptă şapte merce­ turii. drul căruia betonul este
privind reorganizarea insti- a globului. prognoza. îşi vor reduce nari antisandlnlşti. I I armat cu fibre de oţel cu
STIMULATORI lungimea de 30-40 mm
BIOLOGICI distribuite in mod uniform
B.I.R.D. : Strategii oneroase in Africa tropicală La Sofia îşi desfăşoară in masa materialului.
Avantajele acestui tip de
activitatea un centru de beton sînt reducerea gro­
Politicii néocolonialiste timii anj a sporit depen­ fiilor statului, aşa-zisa „li­ acesteia aşa-zisa „politică stimulatori biologici. ' Di­ simii şi ' creşterea rezis­
promovată de ţările capita­ denţa financiară a statelor beralizare" a importurilor economică greşită“ a ţări­ rectorul acestei instituţii de tenţei la soc.
liste dezvoltate faţă de ţă­ continentului de ţările oc­ şi activizarea capitalului lor regiunii. Autorii ra­
rile în curs de dezvoltare cidentale. Astfel, la sfîrşi- particular.' Aceste „reţete" portului consideră necesar
a condus, în principal, la tul J.ui 1984, datoria ex­ ale F.M.I. nu numai că ca statele africane să re-
o bruscă înrăutăţire a pro­ ternă a 29 state africane nu au contribuit la depă­ * nunţe la planurile lor de
blemelor ' social-economice — cele mai dezvoltate — şirea dificultăţTor, dar le-a •industrializare şi să-şi ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI
şi vafutar financiare ale se ridica la 44,6 miliarde şi agravat, accentuînd de­ concentreze eforturile doar A U T O
statelor din Afriha tropi­ de dolari, de 4,5 ori mai pendenţa acestor ţări cre­ spre dezvoltarea ramurilor
cală începînd • din prima mult faţă de încasările to­ ditoare de capitalul' străin. tradiţionale de export. HUNEDOARA—DEVA
jumătate a anilor '80. Re­ tale din exportul şi servi­ Modul în care B.I.R.D. în­ Numeroase state afri­ Str. Horea nr. 12-14
ducerea preţurilor la ma­ ciile acestor ţări în anul ţelege să abordeze proble­ cane aflate într-o situaţie
teriile prime — care con­ disperată au fost nevoite
stituie baza exportului a- să cedeze cererilor F.M.I. A N U N Ţ Ă
cestor state — în condiţi­ DIN PRESA STRĂINĂ şi B.I.R.D. După dalele de
ile creşterii preţurilor la ia sfîrşitul lui mai 1986, Toate unităţile deţinătoare de parc auto
produsele importate de ele 11 state din. Africa tropi­
a dus la încetinirea ritmu­ respectiv. mele economice ale re­ cală şi-au deznaţionalizat vor prezenta prin delegat, autorizaţiile de
lui creşterii economice şi, Ea începutul anilor ’80, giunii au fost formulate sectorul de stat, 10 şi-au transport tip M.T.Tc. pentru vizare pe anul
în multe cazuri, chiar la multe state din Africa tro­ în raportul B.I R D. publi­ devalorizat moneda naţio­
o depresiune economică. picală au fost nevoite să cat în 1981 în care se mi­ nală. O serie de ţări au 1988.
Situaţia s-a înrăutăţit şi solicite sprijin F.M.I., in­ nimalizează factorii ex­ fost nevoite să introducă Vizarea se face de către Inspectoratul
mal mult in urma secetei stituţie financiară interna­ terni ai crizei economic^ sistemul de cumpărare-vîn-
care a afectat zena în pe­ ţională care a condiţionat, din această parte a conti­ zare liberă de valută stră­ de control auto Deva, camera 30, pînă în
rioada 1983—1985. Nivelul însă, livrarea de credite nentului (scăderea preţuri­ ină la licitaţii, fapt care data de 15 ianuarie 1988.
veniturilor pe locuitor în prin aplicarea aşa-mimitu- lor ia produsele de ex- a produs nu niitpai o de­
Africa tropicală este acum lui „program de stabili­ poi t, protecţionismul ■ de valorizare a monedei na­ Relaţii suplimentare la sediul I.T.A. Hu-
mult mai mic decît a fost zare" a economiei care pe pieţele ţărilor indus­ ţionale, dar, practic, a nedoara-Deva, telefon 12160, 12161, 12162,
în anii ’60. cînd .majorita­ prevede, în primul rînd, trializate, rata înaltă a dus la încetarea reglemen­
tea acestor state şi-a cu­ devalorizarea valutei na­ dobînzilor) şi se consideră tării de către stat a co­ interior 15 şi 20,
cerit independenţa. în ul v ţionale, reducerea' investi- drept cauze principale ale merţului exterior. (Biki)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob i «ui
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr.Pqtru Groza, nr 35. Telefoane : 11275, 12.157, 11585. Telex: 72288. ŢIP ARUL: Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 275.