Page 1 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! ¡
în întîmpinarea Conferinţei pe ţară
a preşedinţilor consiliilor populare
La iniţiativa deputaţilor
• Orăştioara de Sus. cetăţenii loan Adames- podăriile săteşti. Pe pă- i
După
S lC I A L I S M Ú L O cum ne informea cu, Nicolae Bîldea, Du şunile „Dumbrava", „Pie- i
ză Cosmina Iiujoiu, vice mitru Rujoi din Ludeşlii şa", „Gorgani", „Răriş" ţ
preşedintele biroului e- de Jos, Adam Ciucures- s-au efectuat lucrări de ţ
xecutiv al consiliului cu şi Vasilo Pantiloiu curăţenie şi întreţinere )
popular comunal, cetăţe din Costeşti. în preocu pe o suprafaţă totală de )
nii din satele nccoopera- pările deputaţilor se află 350 hectare. Tot în ca- i
livizate Ludeştii de Jos totodată impulsionarea drul acţiunilor de bună ■
şi Cost eşti au curăţat 35 predărilor la fondul de gospodărire se înscrie
ha de păşuni. Pe o su stat, conform contracte întreţinerea drumurilor ţ
prafaţă de 60 hectare de lor încheiate, acţiune la Mărtine.şti — Jeledinţi. I
păşuni s-au efectuat lu care au răspuns cu prio Turma? — Tămăşasa şi !
crări de igienizare şi în ritate cetăţenii Adam O- Dineu Mic — Dineu 1
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă satele cooperativizate O- pruţ, Trifu Vatic, Ilie Marc pe o lungime Iota- |
ră.ştioara de Sus, Bucium Andreoi, loan Adilmes- lă de 8 kilometri. Depu- ^
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii si Ocolişu Mic. Pe tere cu şi alţii. taţii şi cetăţenii Corne- ^
nurile cu culturi de lia Botescu, Ioan Lices- ,
toamnă alo C.A.P. Oco • Mărtine.şti. In toate cu, Valeria Bran, Ana 1
Cu exigenţă şi răspundere lişu Mic s-au împrăştiat, cele şapte sate ale co Popa, Mariana Gridan )
munei s-au decolmatat
de asemenea, îngrăşă
din Dineu Mic, Ioan Bi- ţ
minte chimice. Au im şanţurile de .pe alinia roscu, Nicolae Bercean
pe întregul flux al producţiei pulsionat aceste acţiuni, mentul drumurilor, pe c» din Mărtineşti, Alexan
primele
lungime totală do 2 000
aflîndu-se
în
rînduri, deputaţii Mn- ml, s-au amenajat, în dru Zudor, lacob Floran
Deşi fiinţează de puţin reparaţii ale ailor utilaje modernizarea are teren noil Poştcrean, losif Bo- treţinut şi vopsit gardu
timp, întreprinderea de tehnologico din uzinele de fertil de materializare am dca, Viorica Bîldea şi rile co imprcjmuicsc go.s- (Continuare în pag. a 2-a)
piese de schimb .şi repa preparare a minereurilor reţinut şi din discuţiile
raţii utilaj minier Deva şi carierele din cadrul cu alţi interlocutori. „Da
s-a înscris deja printre C. M. Deva au necesitat a- turnătoria de aţei şi fon
unităţile reprezentative de daptarea rapidă a liniilor tă pregătim S.D.V.-istica
profil din judeţul nostru de reparaţii la aceste ce în vederea punerii în Tlî-aUie
şi din cadrul ministerului rinţe, lucrîndu-se simul funcţiune, in curînd, a li
de resort. Fiind deci uni tan la mai multe auto niei mecanizate do turna Martie transforma al
tate nouă, se înţelege că vehicule sau agregate, la re, unde vom realiza bile bul zăpezii in gingaşii
este şi modernă, benefi mai multe operaţii. „Pen şi alte repere din fontă clopoţei ai ghioceilor, pe
ciază de o dotare tehni tru a face faţă în cit mai înalt aliată, spunea şeful care-/ aşteptăm de lie-
că adecvată, care asigură bune condiţii acestor sar de formaţie Virgil Alba. care dată cu nespusă
desfăşurarea activităţii cini sporite este nevoie Ceea ce ne preocupă în bucurie, ca semn al so
productive la parametri mod deosebit este calitatea sirii primăverii, al victo
superiori <le productivi MODERNIZAREA produselor pe care le rea riei soarelui, luminii şi.
tate, calitate şi eficienţă. lizăm". „Acţiuni impor căldurii, ce iradiază par
Realizările din 1987, de a c ţ i u n e tante, cu efect ridicat de că din privirea şi zim-
pildă, sînt concludente în productivitate şi produc batul tuturor.
-0 sens, ca şi cele din P R I O R I T A R Ă ţie, le constituie la a- Bine ai venit primă
prunele două luni' ale ceasiă oră organizarea vară ! Ai împletit iir de
acestui an. modernă a unui flux teh borangic alb şi roşu -
în continuare să ne or nologic pentru repararea
— Toate bune pină n- ganizăm mai bine lu semn de puritate şi iu
cum, într-adevăr — rele crul in cadrul fiecărui motoarelor termice de bire —, i-ai pus o floa
vă inginerul şef al unită atelier, pe schimburi şi 000 CP şi organizarea cen re pe care vintul a des
ţii, Gheorgho Barbu —, echipe, releva irig. Viore! tralizată .a debitării me chis-o peste noapte, ca
dar aceasta nu înseamnă Boia, şeful secţiei repa talului, sublinia maistrul să Jie dor de gind cu
că la noi toate lucrurile raţii. Totodată s-a trecut Marinei Nec.şa, de la ate rat, de zimbet şi bucu
merg ca pe roate, că nu -. lierul reparaţii autobascu rie pentru toate fiicele
mai este nimic de re mai hotărît la realizarea, lante grele. Conducerea păminfuluJ.
zolvat, de pus ia punct. prin eforturi proprii, a u- întreprinderii dă mare a- Bine ai venit primă
Cu atit mai mult că pro nor dispozitive de mică tenţie acestor acţiuni teh l,a I.M.M.K. Sime.riii, anul ?j debutat cu bine, iar rea- vară, anotimp al fecun
mecanizare şi standuri de
ducţia sc diversifică an încercare, prin care creş nice şi sperăm să iasă J izurile de pinii acum sînt pe măsura eforturilor dităţii şi reînnoirii, adu-
do an, deci, firesc, apar tem productivitatea mun lucrări foarte bune". cure se depun aici pentru a repara cit mai multe vagoane cind o dată cu mugurii
necesare transportului feroviar. In imagine» maistrul Ioan
şi probleme. Atit in sec cii, micşorăm eforturile I'îrvu şi recepţionerul Vaier Nicula fac predarea unui nou cruzi, gata să plesnească
1
toarele do reparaţi , cit manuale, ridicăm nivelul DUMITRU GHEONEA lot de vagoane cisternă. intr-un cortegiu floral
şi în cele de realizare a calitativ al lucrărilor de Foto NICOLAE GHEORGHIU multicolor, mărţişoare îm
pieselor de schimb. Solu reparaţii". (Continuare în pag. a 2-a) pletite pentru noi cele
ţionarea lor presupune Mai mult, activitatea de ce muncim,,, alături de
căutare, acţiune dinamică, reparaţii luînd amploare, bărbaţi, în fabrici şi u-
adaptarea rapidă a acti a fost nevoie să so dez ]N SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL zine, pe şantiere şi o-
vităţii noastre la cerin volte şi producţia de pie goare, in şcoli sau spi
ţele şi exigenţele tot mai se de schimb. In acest NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA LĂRGITĂ tale. Putem fi intilnite
mari care se pun în sec proces do asimilare şi minulnd cu pricepere,
torul minier pe carc-1 de execuţie îi unor repere A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII răbdare şi competenţă
servim. Ca urmare, pro necesare la activitatea de profesională uneltele per
gramele speciale adopta reparaţii din cadrul între fecţionate ale tehnicii —
te de conducerea partidu prinderii ori solicitate de Mobilizare amplă, responsabilitate sporită de ţa războaiele de ţe
lui pentru domeniul o- alţi beneficiari din cadrul sut la computere şi ro
conomic, îndeosebi cel de Centralei minereurilor De boţi industriali, de la
organizare şi moderni va sînt angajaţi cu dărui tractor Id complicatele
zare a producţiei are te re şi răspundere toţi lu la executarea tuturor lucrărilor de pe ogoare! circuite integrate — ne•
ren -larg, fertil, de apli crătorii din secţiile repa uitînd nici o clipă că,
care; ş-i la T.P.S.R.U.M. raţii, electromecanică şi O activitate susţinută, mintele chimico pc ultime s-a administrat gunoi de înainte de toate, sintem
Deva. turnătorie. „Noi înşine rodnică am întîlnit în a- le hectare însămînţate cu la gospodăriile populaţiei. mame şi soţii, că avem
Preocupările în acest executăm şi recondiţio ceste zile pe terenurile grîu, rămase încă neferti Acesta a fost transportat menirea de a aduce
sens sînt vizibile ta tot năm o scrie de piese, pre agricole din C.U.A.S.C. lizate. Pînă la prînz în cu atelajele şi împrăştiat prin zimbet şi muncă
pasul, în halele şi atelie cum planetare, articulaţii Gcoagiu, unde cooperato cheiem, Pe lingă acestea, manual de membrii coo neobosită căldura şi Îm
rele întreprinderii. Trece sferice, pinioane planetare rii şi mecanizatorii, lio- am mai aplicat îngrăşă peratori. plinirea fiecărei familii.
rea, în scurt timp, de la şi altele, cu care ne a- tărîţi să traducă neabă minte chimice şi pe 80 ha La C.A.P. Geoagiu se Bine ai venit primă
repararea autobasculan te- jutăm în repararea auto tut în fapt sarcinile cu de teren destinat sfeclei acţionează, de asemenea, vară ! Ai aprins in ochii
lor do 50 tone la cele de basculantelor", arăta me prinse în cuvîntarea tova- de zahăr şi altor culturi cu răspundere la pregăti limpezi ai copiilor noş
55 tone (am reparat şi canicul Viorel Burza, din răşului Nicolae Ceauşescu, rea recoltei viitoare. Me tri lumina pe care le-o
motorul unei autobascu atelierul reparaţii auto secretarul general al parti canizatorii Crăciun Da- dă bucuria alături de
lante do 110 tone), ca şi basculante grele. dului, la recenta plenară C.U.A.S.C. mian şi Ioan Rusu, cei mamela ce la deschid
dezvoltarea activităţii de Că la I.P.S.R.U.M. Deva lărgită a Consiliului Na care execută fertilizarea tainele învăţăturii, le
ţional al Agriculturii, ac G E O A G I U chimică a păioaselor, au mingiie fruntea cind
ţionează cu forţe sporite încheiat lucrarea pe toate dorm, le veghează, de
la fertilizarea păioaselor, cele 120 ha ocupate cu orz aproape sau departe,
a suprafeţelor destinate de primăvară. Sin tem mul .şi pe mai mult de jumă dar pentru totdeauna,
culturilor de primăvară, ţumiţi că am reuşit să tate din suprafaţa culti drumul in viaţă. Fiindcă
la executarea celorlalte administrăm o cantitate vată cu grîu. Ioan Rob, nimeni nu ne este mai
lucrări de sezon, menite corespunzătoare de în inginerul şef al cooperati drag şi nimănui nu da
să pună baze’ trainice grăşăminte naturale — vei, sublinia că au mai torăm mai mult ca ma
recoltelor acestui an. peste 2 000 tone — pe toa fost administrate îngrăşă melor noastre I Lor le
Cei mai harnici din te aceste suprafeţe, ceea minte organice pe încă 220 aducem prinosul recunoş
C.U.A.S.C. s-au dovedit, şi ce asigură creşterea fer hectare de ogoare, unde tinţei pentru strădania,
şl
de
nopţile
de aceastăi dată, coopera tilităţii solului, deci pro urmează să se însămînţeze veghe, pentru nesomn for,
gindul
torii de la Romos, care ducţii sporite şi în acest în această primăvară sfe
an". cla de zahăr, legume, car mereu alături de noi.
sînt în prag de finalizare tofi .şi porumb. Pentru Primăvara bate la por
cu toate lucrările aferente Remarcăm faptul că la asigurarea unor producţii ţile Urii cu degete de
acestei perioade. „Putem C.A.P. Romos, după ce au sigure şi bogate, pe tere Hori, iar gindul nostru
considera că noi, practic fost transportate cu re nurile amintite s-au trans pentru toate femeile a-
am încheiat fertilizarea morcile în cîmp şi admi portat de la începutul a- cestul minunat pămînt
păioaselor pe toata supra nistrate toate îngrăşumin- nului 3 200 tone de gunoi românesc, este ca nici
faţa cultivată- — preciza lele naturale dm ferma de grajd. Din această can odată să nu uităm a fi
Mircea Pătrînjan, ingi zootehnică (lucrare execu titate, mecanizatorii Nicolae pentru toţi cei din jurul
nerul şef al cooperativei, tată în ritm .susţinut şi nostru flacără şi boabă
întreprinderea pentru ina terlale do construcţii Deva. Mărginean, Teodor Olca,
; Crima fază tle fabricare a tuburilor I'REMO începe cu do- care coordona în cîmp pe de calitate dc către me de rouă, ca şi mărţi
! zttrea agregatelor pentru materialul do toreretat. Munci- mecanizatorii Petre Cos- canizatorii Aurel SLoicoi, MIRCEA LEPĂDATU şorul.
; toarea Aglala Davitl supraveghează desfăşurarea riguroasă moi şi Herman Zeii. Ad
■ a acestei operaţii pentru res peetarea reţetei do preparare. Florirţ Fodor şl Nicolae Prof. VERGHELIA CHIFOR
ministrăm acum îngrăşă- Cosmoi), în completare, (Conlinuare în pag. a 2-o)
