Page 10 - Drumul_socialismului_1988_03

DRUMUL SOCIALISMULUI N
p ng. 2

Spirit analitic, responsabil — soluţii
9
practice de îmbunătăţire a muncii

■ ZI 11E(
Adunarea generală a- înaltă calitate, în condiţii rea strictă a devizelor şi sia (Io ierni'
nuală pentru dare do sea­ de productivitate sporită a întărirea colaborării cu trciuvj, ''crea
mă a organizaţiei de muncii, de reducere a proiectantul, elaborarea de (ip la Hun
clarat ziua
partid a atelierului 1 al consumurilor specifice, de noi tehnologii şi cunoaş­ „zi record
secţiei reparaţii siderur­ utilizare cît mai eficien­ terea îndeaproape a aces­ ţie“. Coleei
gice din cadrul Combina­ tă a forţei de muncă. tora, specializarea echipe­ Sistemul de irigaţii Sibişel - tricotaje —
te format dl
tului siderurgic Hunedoa­ Dintr-o atare perspectivă, __ lor pe lucrări, creşterea s-a angajat
ra s-a manifestat ca un atît darea de seamă, cît ' calităţii reparaţiilor, în­ realizeze, i
moment semnificativ în şi vorbitorii au subliniat tărirea disciplinei ş.a. Beriu - Câstău bucali tricot!
gajuinentul
viaţa comuniştilor de progresele care s-au făcut Maturitatea şi răspun­ urătoarele
aici. Spiritul critic şi în aceste direcţii în pe­ derea cu care au fost (Urmare din pag. 1) executantului sistemului — crările au fost redate în scelle Sntîi
de 8 Marti»
autocritic, exigenţa faţă rioada analizată, experien­ analizate problemele, stră­ I.E.E.L.I.F. Deva — care cultură (lucru, de altfel,
de felul în care s-a acţio­ ţa bună dobîndită şi do­ daniile de a aplica so­ s-a străduit şi a reuşit constatat şi de noi). Ne-au ■ EXPOZ!
nat pentru realizarea sar­ vedită prin executarea luţii noi au scos în evi­ să se încadreze cu lucră­ . mai rămas de făcut pro­ nericul „ISO
lib
cinilor (de altfel carac­ unor lucrări complexe şi denţă potenţialul şi capa­ fi irigate. Aceste ramifi­ rile în termenele prevă­ bele sub presiune, probe lupe a Uilii
milo“,
teristicile principale ale citatea organizaţiei de a caţii erau, de fapt, ca­ zute în programul stabi­ caro au şi fost efectuate Statului De\
dării de seamă şi dezba­ rezolva operativ şi efi­ nale deschise, acoperite lit, mai ales că soluţia pe mai multe tronsoane judeţean *
terilor) au relevat, alături Adunări generale cient problemele, faptul cu dale de beton, prin adoptată este, deocamdată, ale reţelei de tuburi. Ter­ Ia Căminul
şoimtiş,
o
de succesele dobîndite, o anuale pentru că fiecare membru de care urma să curgă apa. unicat în judeţul nostru. menul de predare a lu­ documente
seamă de neîmpliniri, de partid trebuie să acţio­ Din canale, eu ajutorul Pe membrii forma­ crării este 1 aprilie a.c., aici Bibliote
lipsuri' şi. deficienţe ce dări de seamă neze cu responsabilitate pompelor A.P.T.-4, la cave ţiei de lucrători de la dar noi ne-am angajat, a organiza
„Condeie hu
şi-au făcut loc în activi­ ale organizaţiilor şi exigenţă pentru înde­ se racordau aripile de I.E.E.L.I.F. Deva i-am gă­ şi cu certitudine vom lucrări ¡de
tatea biroului şi a orga­ plinirea sarcinilor încre­ ploaie, apa ajungea pe sit în plină acţiune. «Exe­ reuşi, să încheiem execu­ «»¡»re creeazi
nizaţiei. de partid dinţate. Edificator în a- culturi. Analizînd temei­ cutau subtraversarea dru­ ţia ei pînă la jumătatea meleaguri, i
cest sens este şi ceea ce nic condiţiile de teren, de­ mului judeţean Orăştie — — un stand
— Avem rezultate bune, spunea în cadrul dezba­ bitul viului Sibişel, toţi Găstău. Lucrarea au efec­ acestei luni". ultimele ap
c.tea ce reflectă efortu­ terilor Mirón Miliăescu, cei implicaţi în realizarea tuat-o, în timp record, —. Rămîne în continuare riale.
rile serioase pe care le calitativ superioare la u- care sublinia că oamenii lucrării au ajuns la con­ excavatoristul Nicolae în sarcina noastră —
facem,' arăta Năstaso Sava, tîlaje şi instalaţii, cu lucrează cu dăruire şi cluzia că se poate asigu­ Moldovan, buldozeristul intervine Petru Sasu, in­
dur în aceeaşi măsură ne un rol determinant în răspundere pentru a rezol­ ra irigarea acestor tere- Ioan Irimie şi instalatorii ginerul şef al C.U.A.S.C.
aparţin şi lipsurile înre­ realizarea marilor sarcini va problemele punerii în nuri prin folosirea forţei din echipa lui Danigl Beriu —, să organizăm ex­
gistrate. Biroul a fost a- ale siderurgiştilor hune- funcţiune a utilajelor şi gravitaţionale a apei. Co Lazăr. De fapt, ei, îm­ ploatarea acestui sistem
preciat pe bună dreptate doreni. i instalaţiilor încredinţate. înseamnă acest lucru ? preună cu instalatorii din de irigaţii, cu tot co com­ DEVA : i\
pentru ceea co a făcut Cu toate acestea, în Oamenii se bat pentru a Eliminarea motopompelor formaţia lui Ştefan Brcje portă acest lucru (pregă­ vmclbil (Fa
nilc clin Uirj
bun, după cum a fost şi cadrul adunării s-a insis­ cîştiga oră de oră de pro­ şi o dată cu ele a tuturor şi muncitorii din cea a lui tirea unor echipe de udă- NJIDO/
criticai pentru unele nea­ tat asupra a ceea ce tre­ ducţie pentru fiecare ma­ cheltuielilor şi probleme­ Âdam Pîrva sînt cei care tori, procurarea şi dota­ viespi
junsuri, ceea ce înseamnă buie făcut pentru mate­ şină şi instalaţie. Este vor­ lor legate de utilizarea au executat întregul sis­ rea unităţilor cu aripile Buletin ai
(Modern —
că mai avem încă multe rializarea răspunderilor ce ba, deci, de dăruire, de lor. Renunţarea la cana­ tem de irigaţii Sibişel — de ploaie necesare, stabi­ inul veneţii
do făcut pentru a putea revin colectivului în a- abnegaţie şi zbucium pen­ lele deschise — deoare­ Beriu — Căstău. Ingine­ lirea graficului de udări PETROŞANI
spune că, într-adevăr, ceastă perioadă. Referin- tru tot ceea ce înseamnă ce, acum ramificaţiile la­ rul IIie Ioan, şeful punc­ .. etc.). Sîntem convinşi că fără cap
-
no-am făcut datoria aşa du-se la aceste probleme, asigurarea bunului mers terale sînt din conductă tului de lucru, Coordona­ specialiştii, cooperatorii Punct... şi
(7 Noiembri
cum trebuie. din unităţile beneficiare „Autobuzul“
Nicolae Buba, Virgil Po- al procesului productiv. îngropată .— înseamnă nu torul lucrărilor amintite,
într-'Un asemenea cli­ pescu, Vasilc Crăciun, In acest context, adu­ doar cîştigarca unei su­ ne-a prezentat stadiul la (sistemul de irigaţii va a- LUPENI: i
Ncmcsis (Cu
mat exigent au fost ana­ Constantin Neamţu, Ga- narea a cerut biroului or­ prafeţe do peste 4 ba te­ zi al acestora. „Este fina­ sigura, indiferent de con­ GAN : Cuib
lizate problemele majore vril Duduman, Emeric Dră- ganizaţiei de bază să ac­ ren agricol, ei şi elimina­ lizată construcţia bara­ diţiile climatice,' apa ne­ (Luceafărul)
ale activităţii colectivu­ gan, Vasile Sicianu au ţioneze în continuare cu rea problemelor ţinînd de jului şi a prizei de apă de cesară pentru grădinile de Dragoste ci
lui, cu implicaţii dintre subliniat, în esenţă, ne­ mai multă fermitate pen- întreţinerea lor (decolma- pe rîul Sibişel. Conducta legume, terenurile pe răşina (Mini
I. A : Carna
cele mai serioase în bunul cesitatea creşterii rolului t ru perfecţionarea stilului tări, curăţări de vegeta­ de alimentare principală, caro se vor cultiva car­ I-II (Munci
mers al producţiei. In le­ organizaţiei de partid, a şi metodelor de lucru, ţie etc.). Iar motopompe- din tuburi de beton a- tofi, sfeclă do zahăr, po­ RICANI: S-
concurcnt
gătura cu aceasta, aduna­ biroului său, în soluţio­ pentru ca, pe această bază, îe rămase disponibile, re­ vînd diametru între 600 rumb, plante pentru nu­ 13RAH. , Ine.
rea s-a referit la unele narea problemelor ’ cu să asigure mobilizarea co­ distribuite altor unităţi mm — 200 mm, este poza­ treţuri ş.a., deci va per­ ua roşii?); (
insuficienţe privitoare la care se confruntă colecti­ muniştilor, a întregului din consiliul nostru, asi­ tă pe întreaga distanţă mite obţinerea pe cele (Minorul) ;
Caut casa
executarea reparaţiilor u- vul şi înlăturarea neajun­ colectiv din secţie la în­ gură irigarea unei supra- prevăzută. De asemenea, 500 ba a unor recolte si­ Şcoala tine
tiiajelor de bază din uzi­ surilor ce se mai mani­ deplinirea integrală a sar­ feţe de aproximativ 180 toate conductele ramifica­ gure, stabile şi bogate), riţi * Puni
nele şi secţiile furnale, festă în aproyizionarea cinilor do plan pe anul ha teren. Doresc să sub­ ţiilor laterale (cu hidran- vor şti să-l exploateze eu la catfiut (F
OAGIU-BAI
< iţelării, laminoare etc. tehnico-materială, pregăti­ 1908. liniez receptivitatea, preo­ ţii aferenţi). Subliniez că maximă eficienţă, sporin- — seriile I
Si nu oricum, ci în ter­ rea din timp a pieselor şi cuparea permanentă şi toate suprafeţele de teren du-şi încă din acest an, cultură); 1
menele planificate şi de subansamblelor, cunoaşte- VALENTIN NEAGU mobilizarea la muncă ale pe care s-au executat lu­ producţiile la hectar. rele alb al j
eia); lilU
pentru nefa
MERIA : Pi
® AUTOCONDUCERE O AUTOAPROVIZiONARE fi despărţi!
II. IA : Fant
bă Ne
La fondul do stat si cel de
T
autoaprovizionare - cantităţi
Numerele
tot mai mari de produse t ragerea
a.c.
Extr. I:
43. ü.
Comuna Burjuc se si­ găzi formale din deputaţi Extr. a 1
tuează în fiecare an pe şi cetăţeni care au vizitat 45. 21. 38.
Fond total
locuri fruntaşe în întrece- fiecare gospodărie şi au 629 075 lei.
i ca socialistă ce se des- stat de vorbă cu oamenii lei, report I
I uşoară între localităţile despre îndatorirea cn o
rurale ale judeţului, pri­ are fiecare locuitor al co­
v i n d participarea la în­ munei de a participa la
făptuirea autoconducorii realizarea sarcinilor con­
şi autoaprovizionării te­ tractuale, la înfăptuirea
ritoriale. In 1087, locuito­ unui schimb larg de măr­
rii comunei au predat, pe furi între oraş şi sat, la Vcuiru ;u
bază de contracte, 117 materializarea indicato­ f i pred o mi
să, cu co
tone carne, 01G hl lapte şi rilor planului pe 1988. Cu Izolat vor
alto produse agroalimcn- această ocazie au fost 'în­ •slabe, care
laro provenite din gospo­ cheiate şi contracte pen­ caracter de
tul va sufli
dăriile populaţiei. Aceste tru bovine, ovine, porcine, nord-vest.
nune rezultate, de la an lapte, lină ş.a. Pînă în minime vo
Ia an mai mari, se dato- prezent s-au încheiat con­ între mim»
resc activităţii susţinute tracte pentru livrarea a 2 grade, ii
ine între zi
desfăşurate de consiliul 200 bovine, 90 porcine, 35 izolat mal
popular pe linia sporirii ovine — fiind atinse ni­ la 7 grade
continue a numărului de velele planificate pentru lurilor din
ceaţă.
animale pe raza comunei acest an — 1 500 bl lapte Uzina de preparare a minereurilor cuprifere (Jurai» arzi», pentru înlocuirea la timp a bilelor uzate clin mo­ Ea mani
şi, în paralel, pentru a- de vacă, 20 hl lapte de rile eu bile, oamenii muncii din uzină au conceput şi rea Uzat o instalaţie capabila să facă dozarea automată la fi rece, cu
i ¡‘agerea la fondul de stat oaie şi alte produse pro­ timpii aferenţi uzurilor, şi chiar mai mult, bilele sînt conduse printr-un sistem de jgheaburi direct in fiecare bil. Izolat -
t'jl va suil
şi la cel de autoaprovizio­ venite din gospodăriile moară In imaginile alăturate, cliibla de transport a bilelor şi unul dintre jgheaburile (le alimentare a morilor. ItK’Onsificăr
nare a unor cantităţi cît populaţiei. Foto NICOLAE GHEORGHIU 40—60 km/
mai mari de produse, Consiliul popular comu­ sau spulbei
pada. Ceaţ
pentru realizarea unui nal se preocupă de respec­ va depune
schimb echitabil de măr­ tarea întocmai a contrac­ Argumente ale rezultatelor bune Pentru ui
furi între oraş şi sat. telor încheiate de cetă­ zile: vreme
bătoare, e
Pentru realizarea aces­ ţeni. în acest sens este- bil la în<
tor obiective, . consiliul orientată şi propaganda, (Urmare din pag. 1) rea a 20 de maşini de „Marmura" Simeria : Hor­ de situaţia operativă zil­ mult noroi
popular foloseşte o diver­ vizuală, activitatea gazete­ sculptat prin copiere (pînă tensia Voica, macaragiu nică a producţiei fizice doua a ini
local vor
sitate de metode de ac­ lor de stradă ş.a., fiind in 20 februarie a.c.) a în depozitul de marmură, şi valorice realizate pe taţii mai
ţiune. Cu prilejul adună­ popularizaţi cei ce cresc trei posturi de personal, permis obţinerea unui Alexandru Bala, do la platforma Simeria. Acest mă de pli
sufla mod.
rilor cetăţeneşti ce au loo în gospodăriile proprii un însă efectele pozitive pot fi spor substanţial la pro­ gatere, echipele conduse document este realizat de sificări izi
periodic pe sate, în mare număr de animale: mult mai mari. Cum am ducţia marfă şi, implicit, de Vaier Dara şi Mircea către staţia de calcul a km/h din
cadrul „Tribunei demo­ Tiberiu Dragoş, Gheorghe aflat, sub conducerea ne­ realizarea unei producti­ Eliu, din cadrul sectorului unităţii noastre, pe baza peraturllc
craţiei", cu ocazia depla­ Furdui ş.a., care sînt nu mijlocită a comuniştilor vităţi ridicate. Incepînd de tăiere-şlefuire, Victoria unui program întocmit de minus 5
mai ridici
sărilor pe teren a lucrăto­ numai membri de bază s-a reuşit mecanizarea u- eu 1 martie, în acest sec­ Petric, Violina Ştefan şi specialiştii de aici. Cu­ partea a
rilor consiliului popular, ai cooperativei agricole nor operaţii şi din atelie­ tor activitatea s-a orga­ Viorica Dara, de la sor- prinde şi situaţia distinctă valului, ia
so stă pe îndelete de vor­ de producţie din localita­ rul de eioplitorie (degrosa- nizat pe trei schimburi şi tare-ambalare-export şi a producţiei realizate de între 2 şi
ceaţă.
bă cu oamenii pe tema te, ci şi gospodari vred­ rea pieselor din marmu­ se scontează realizarea mulţi alţi oameni. formaţiile coordonate de
necesităţii de a creşte în nici ai comunei, Gornel ră şi cioplitoria brută) unui plus, la producţia Şi am mai aflat o nou­ fiecare maistru, precum şi
gospodăriile proprii cit Nariţa, din Brădăţel, Lo- prin. care timpul iniţial marfă, de peste un mili­ tate : „Incepînd cu data producţia sortimentală,
mai multe animale şi a ghin Dragoş şi Nicolae de trei zile, necesar pentru on de lei. de 8 februarie a.c. — ne-a cumulată pe diferite pe­
încheia contracte cu sta­ Grişan, din Petrc.şli. efectuarea lor, s-a redus Am notat foarte multe spus ec. Ioan I-Iaţcgan, rioade etc. Constituie un
tul. la numai o zi. Tot aici, nume do muncitori har­ directorul adjănct al în­ instrument de lucru deo­
Au fost alcătuite bri­ TRAIAN BONDOR aprovizionarea şi monta­ nici din întreprinderea treprinderii — dispunem sebit de valoros".