Page 2 - Drumul_socialismului_1988_04

°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

„Munca cu femeile — muncă cu mine Amplu şi strălucit program

(Urmare din pag. 1) fără îndoială, mult mai confuzii şi pentru a fi sti­
se
acţioneze
eficient
însămi, cu familia, cu colectivul" preventiv să pentru respecta­ mulată dezvoltarea conti­
nuă a activităţii de pro­
înnoirea şi perfecţionarea rea normelor de consum, ducţie. Trebuie reţinut că m uxti
IMVKItSIFI
Cine nu o cunoaşte pe ica nu este şi o foarte ac­ ţii ecoiiomico-sociale . şi continuă a tuturor sectoa­ reducerea, în general, a nu se va admite nici o TAŢIII.Oit
Agripina Munteanu, pre­ tivă membră a organului culturale. O realitate ce relor economiei naţionale. consumurilor materiale, e- sporire de beneficii pe In ' topul
şedinta comisiei de femei de conducere colectivă. dă frumuseţe muncii noas­ Totodată, pornind de la nergetice, realizarea tutu­ seama creşterii preţurilor! mai ¿cp lin
do la I.A.C.R.S. Hune­ De fapt, trăieşte o admi­ tre, dar şi creează unele realitatea creşterilor deo­ ror celorlalţi indicatori şi în domeniul stimulării populaţiei,
ci/; product
doara ? O femeie energi­ rabilă angajare socială, dificultăţi. Trebuie să îm­ sebite? înregistrate, în ge­ parametri care asigură activităţii .productive se desfacerea
că, dîrză, hotărîtă, care fiind secretar adjunct pen­ pleteşti cu dibăcie plăcu­ neral, în avuţia naţiona­ creşterea rentabilităţii e- situează şi precizarea re­ din corn ui
so zbate pentru orice pro­ tru problemele sociale în tul cu utilul, exigenţa cu lă şi, în mod special, în conomice. în acelaşi con­ glementărilor privind a- drumată d
calo de p
bi mă ce priveşte obştea. comitetul de partid al înţelegerea. domeniul fondurilor fixe, text trebuie să fio înscrisă cordarea unui beneficiu stat, şi-a
Pentru dînsa nu există întreprinderii, membră a — Se împacă exigenţa s-a accentuat că este ne­ şi problema reducerii sto­ suplimentar pentru pro­ ţile sale <
diversificat
probleme mai mult sau biroului comitetului sin- cu înţelegerea ? cesar să se acţioneze mai curilor mari — inclusiv a ducţia de export — de 10 taţiiior de
mai puţin importante. — Exigenţa trebuie cul­ mult pentru creşterea ren­ unor mari stocuri supra- Ia sută pentru D.C. şi 6 populaţie,
Toate au importanta lor. tivată din fragedă tine­ tabilităţii şi eficienţei tu­ normative —, necesitatea la sulă pentru C.T.S. Re­ ză unităţi
în ziua interviului nostru, reţe si manifestată perma­ turor unităţilor economi- trecerii la o nouă norma­ tribuţia pentru producţia cizmărie, <
fecţij. ciori
am înlîlnit-o discutînd cu nent, faţă de cei din jur, co-socialo. Pentru aceasta re şi la o reducere radi­ de export va fi îmbună­ altele). Aci
una din cele 1 200 do femei pornind de la modul de trebuie perfecţionată în cală a normelor de ma­ tăţită, prin creşterea aces­ dovedesc j
ce muncesc în unitate, a gîndi, de a munci, de a continuare activitatea con­ terialo, a normelor de teia cu 10 la sută pentru litatea şi j
pentru rezolvarea unor ne comporta în familie .şi siliilor oamenilor muncii, consum existente. exportul pe D.C. şi cu 6 mai marc
citărilor pi
probleme sociale. După societate. Iar înţelegere adunărilor generale ale Este neeconomic şi ne­ la sută pe C.T.S. Aceste tăţilc <le p
efectuarea intervenţiilor trebuie să avem faţă de prop rieta ri lor, producă to­ stimulativ să so obţină procente se adaugă la re­ cele de ii
de rigoare la factorii de statutul social al femeii, nilor şi beneficiarilor — beneficii pînă la 30—40 tribuţia prevăzută pentru şi-au reali
planul de
răspundere, printre mul­ de sarcinile şi obligaţiile care reprezintă forma de­ la sulă la o serie de pro­ realizarea producţiei de primele li
tele probleme de aprovi­ ei, de problemele cu care mocratică de dezvoltare a duse. Es'te evident că uni­ export, fapt ce trebuie să tui an.
zionare de care se ocupa se confruntă, ajulîndu-ie societăţii noastre socia­ tăţile respective nu sînt asigure o creştere a coin­ R8 LUCII
— fiind tehnician princi­ în soluţionarea lor. liste, in care totul se rea­ stimulate să continue creş­ teresării tuturor colective­ IKJNAtAŢ)
pal în acest domeniu — — Ce vă leagă atit de lizează cu poporul şi pen­ terea producţiei. De aceea, lor do oameni ai muncii RE. Cotă
giîsea răgaz pentru mobi­ ACIÎIl’INA munteanu mult de această muncă? tru popor. „Trebuie să fa­ s-au propus măsuri pen­ pentru realizarea în cele tirul circi
leclorale n
lizarea femeilor la o ac­ — Do fapt şi de drept, cem toiul — arăta secre­ tru limitarea beneficiilor mai bune condiţii a ex­ te, comuni
ţiune programată pentru dicalului,- vicepreşedinte femeile! Nimic nu-i mai tarul general al partidului între 6 şi 12 la sută. în portului. De fapt, în a Ori ca, împ
zilele următoare. în legă­ cu probleme economice în frumos decît să munceşti — pentru ca, în acest an, acest fel unităţile respec­ doua parte a acestui an putata OH
participă î
tura cu spitalul unificat, Comitetul municipal al cu şi alături de ele. în să nu mai avem întreprin­ tive vor fi stimulate pen­ — conform hotărârilor Ia executa
cu procuratura locală, dă femeilor, organ în care preajma lor o prezentă deri care să lucreze cu tru creşterea în continua­ Conferinţei Naţionale a de îmbuna
relaţii despre tema ce so activează de. peste 10 ani. gingăşia, eleganţa, delica­ pierderi; dar nu numai re a producţiei. Aceste partidului — se va trece re pe păş
Locuitorii
va dezbate, despre ce se Munca cu femeile este o teţea, priceperea, hărni­ atit, să acţionăm în aşa considerente au condus la la majorarea retribuţiei între cure
aşteaptă de la invitaţi. mare .şi veche pasiune a cia, căldura şi atitea alte fel incit să se obţină ma­ adoptarea unor reglemen­ tuturor oamenilor muncii "Miner va 15
Apoi selectează propune­ sa, de ’peste un deceniu însuşiri. ximum de beneficii ! A- tări noi în formarea pre­ cu circa 10 la sută — ac­ Teodorcscu.
rile şl concluziile ce au şi jumătate. -— Care sînt obiectivele ceasta înseamnă autoges- ţurilor de producţie. în ţiune care se va încheia du, Silvi
Iustin Ster
rezultat dintr-un control — Cc înseamnă pentru muncii dumneavoastră în tiune, autofinanţare, auto­ loc ca beneficiile ce se în cursul anului viitor. zat pînă a
efectuat anterior în cre­ dumneavoastră munca cu calitate de preşedintă a conducere, aceasta este preiau Ia buget să fie in­ Oamenii muncii din ju­ cu caracte
ţele şi grădiniţele între­ femeile ? comisiei de femei ? sarcina tuturor colective­ cluse în costul producţiei deţul nostru, asemenea pe 30 lia
neţe, ar :
prinderii, în cantine şi — înseamnă munca cu — De a urmări şi ve­ lor de oameni ai muncii, — generînd, de fapt, bi­ întregului popor, strîns u- fert* ir
microcanlinc, in vestiare, mine însămi, cu familia, ghea, de a ajuta la inte­ a consiliilor de condu­ lanţuri ireale de activitate ndţi în jurul partidului, al grăş« .nte
pentru a le prezenta con­ cu colectivul în care lu­ grarea ei în activitatea cere !". — diferenţa de beneficii conducătorului nostru iu­
siliului oamenilor muncii. crez. l’emeia este pre­ colectivului, de a o apro­ în direcţia perfecţionă­ se va prelua la . consuma­ bit, tovarăşul Nicolae
Teatru că, AgrLpina Mim­ zentă în toate sferele vie- pia de problemele econo­ rii sistemului economico- torul industrial şi la con­ Ceauşescu, sînt hotărîţi
mice alo unităţii, de a o financiar s-au cristalizat, sumatorul general, . prin să înfăptuiască neabătut,
antrena la manifestări în ca sarcini, necesitatea îm­ impozitul pe • circulaţie. toate ..programele adoptate
care dezbatem problemele bunătăţirii activităţii orga­ Deci, se are în vedere nu pentru dezvoltarea eco­
• Autoconducere • Autoaprovizîonare natalităţii, însoţite de sfa- nelor financiare, creşterii o schimbare a sistemului, nomiei naţionale, pentru DEVA : î'
. turi medicale pentru păs­ rolului controlului finan­ ci o mutaţie a beneficii­ înflorirea şi dezvoltarea — seriile
Pistruiatul
multilaterală a patriei so­
ciar si, îndeosebi, a con­
Rezultatele obţinute trebuie trarea sănătăţii femeii, trolului preventiv. Este, lor de la un sector la al­ cialiste. zişurh/ (Ar
c
DOAlvw : 1
co­
educarea
tul, pentru a nu se crea
şi
îngrijirea
piilor, rolul său în crea­ bocilor Baba (M
Aii
unui
consolidate, extinse şi rea familie. climat sănătos hoţi — ser
ac­
în
Ponderea
dern — 15)
ţiunilor noastre vizează riantă (Flai
ridicate Ia un nivel superior raporturile sociale mun­ .ŞA.NI: (Parii
Mo:
în
cibil
microcolectivităţile
iembrie);
înfăptuirea sarcinilor preluat de la producătorii citoreşti, rolul activ al vo — serii
(Unin
riţa
>-ivind autoconduccroa şi agricoli 7 400 bucăţi ouă, femeii în viaţa economi- Jandarmul
; u toapro vizionarea terito- 45 kg carne de pasăre, 28 co-socială a întreprinderii | riţclc (Cui
rială ce revin consiliilor kg miere de albine, 216 noastre. Tar după cum CAN : Cal
populare comunale din tone fîn şi alte produse, bine cunoaşteţi, femeile ccafărul);
II
programul judeţean obligă între fruntaşii comunei la noastre sînt neobosite în truiatul (Mi
şuri"
loţi factorii cu atribuţii contractări şi livrări de realizarea sarcinilor de NOASA: I
-.i răspunderi în acest do­ produse agroalimentaro se producţie, în gospodărirea te (Munci
meniu la o muncă temei- numără deputatul foau materialelor, în menţine­ CÂNI: 1
:i ică, permanentă, concre- Ceuţă din Livadia, care rea ordinii şi curăţeniei. trat 'flote:
-J
'a, responsabilă şi bine este şi delegat sătesc. MIHAI BURDUŞEL, Cu şie);
ua
organizată în toate veri- Dînsul a predat în anii secretar adjunct Desculţ în
pilc ei componente pentru 1986—1987 pentru fondul cu probleme Răzbun a res
(Flacăra);
încheierea contractelor cu de autoaprovizîonare un de propagandă durea de :
gospodăriile populaţiei şi, viţel, un porc, trei ovine, al comitetului de partid Atelierul montaj strung uri normale :t2fl al Intrepri luleril mecanice din Orăştic, 33 RAZI: P
implicit, asigurarea ono­ 360 1 lapte do oi, 600 1 I.A.C.R.S. Hunedoara unde formaţia maistrului io an I’opeseu montează cutiile de viteze. trat; CAI
rării exemplare a obliga­ lapte de vacă, iar anul spre îna.
ţiilor asumate de producă­ acesta a contractat un (Casa de
tori la termenele scadente. porc, trei ovine, 100 1 Ciment mai mult, de La temelia înălţării noului MERI A : F
tului — SCI
Tui Baru, unde această lapte oaie, 300 1 lapte vacă, roşul); I
acţiune a fost mai bine 50 kg lină. Do asemenea, « ascunsă (I.
organizată — după cum ne prin sistemul de achiziţii cea mai bună calitate obiectiv industrial
informa tovarăşul Mihai contribuie în fiecare an
Roşu, vicepreşedintele bi­ cu fasole, cartofi, sămîn- (Urmare din pag. 1) te de unitatea noastră la (Urmare din pag. 1) ţilor de pe axul 3—10
roului executiv al consi­ ţu de dovleac, carne de export s-a încadrat în munceau cu spor dulghe­
liului. popular comunal —, pasăre, ouă şi alte pro­ plimentară de 5 500 tone parametrii calitativi pre­ stUpilor pînă în axul 1—6. rii lui Moise Feleki. Zi­
■electivele constituite pe duse ale gospodăriei sale. de ciment. Am reţinut văzuţi şi nu am avut nici lucrare încheiată cu 30 darii conduşi de Moise Pentru a?
localităţii au desfăşurat o Asemenea exemple demne cuvintele rostite de secre­ o reolamaţie de la bene­ de zile mai repede, dato­ Iacob turnau beton în fun­ fi în gen <
-,' iivitate susţinută în rîn- de urmat suit şi I. Şoldea tarul general al partidu­ ficiarii externi. Aceasta, rită livrărilor prompte cu daţii şi evacuau materiale­ devine schi
rul va fi
dul producătorilor, au din Valea Lupului, S. Să- lui, tovarăşul Nicolae ca urmare a controlului prefabricatele produse în le rezultate din demolă­ ros. Vor i
purtat discuţii la faţa to­ lăşan din Petros, deputat Ceauşescu, la plenara Con­ sever asupra calităţii pro­ secţia specializată a în­ rile de pe amplasamentul taţii sub
rului cu gospodarii, lc-au comunal, P. Jiitca din siliului Naţional al Oame­ ducţiei pe întregul flux treprinderii". staţiilor de pompe. Şi ploaie, car
vorbit despre avantaje, Baru şi mulţi alţii. nilor Muncii din acest an; de fabricaţie. Incontestabil, vremea ioate aceste lucrări erau caracter c
îns
obligaţii şi îndatoriri. Aşa Aici, ca şi în alte co­ —Vă rugăm, în final, să blinda din această iarnă executate de numai 52 de alocuri elec
cărcări
s-a reuşit să se încheie mune de altfel, activitatea „O atenţie deosebită tre­ evidenţiaţi cîţiva oa­ i-a ajutat mult pe cei ce oameni, constructori căliţi cantităţile
contracte la nivelul pla­ pe acest tărîm trebuie con­ buie să se acorde realiză­ meni care au pus mai construiesc furnalul nr. 4 în focul muncii pentru te vor dej
nului pe acest an la ma­ tinuată cu si mai multă rii producţiei do export mult umărul la îndeplini­ de la Hunedoara. Dur edificarea multor capaci­ Vîntul va s
intensi
cu
joritatea indicatorilor sta­ perseverenţă deoarece re­ şi exportului". în virtu­ rea exportului. Pornind, adevăratul sprijin l-a con­ tăţi noi de producţie de pînă la 40-
biliţi. Totodată, sublinia zultatele actuale nu re­ tea acestei cerinţe, sub bineînţeles, de la sectoa­ stituit angajarea, dăruirea la Hunedoara, Călăraşi, syd şi sud
interlocutorul nostru, se flectă posibilităţile. Tot conducerea comitetului de rele unde se fac primii şi abnegaţia dovedite zi Călan, Baru. răcirile n‘ i
cuprinse
urmăreşte sistematic ono­ ce s-a făcut bun trebuie partid al întreprinderii, paşi în producţia destina­ de zi de către fiecare grade, iar
rarea obligaţiilor asuma­ consolidat, amplificai, ex­ eforturile întregului co­ tă exportului. membru al colectivului. Am stat de vorbă cu între 13 şi
te de către contractanţi, tins, iar neajunsurile grab­ lectiv s-au concentrat în cîţiva dintre ei. Cu toţii La mu
intr-un cuvînt livrarea direcţia găsirii celor mai — Practic, la noi ex­ Ne-am convins pe deplin ne-au împărtăşit dorinţa schimbătoai
produselor la fondul de nic înlăturate. Numai aşa adecvate soluţii pentru portul începe din cariere. de acest fapt cu prilejul fierbinte de a răspunde mult noros
stat şi la fondul de auto- se poate ridica întreaga onorarea în condiţii da Prin asta vreau să spun unei recente documentări prin fapte de muncă che­ precipitaţii,
şi
aprovizionare. în acest fel activitate la un nivel su­ înaltă eficientă a fiecă­ că întregul colectiv de pe şantier, cînd din norii mărilor adresate de secre­ vea mai caro
aii
să,
primăria poate interveni perior, se pot obţine re­ rui contract, dezvoltarea muncă este angajat pen­ plumburii cădeau fără-nce- tarul general al partidu­ de ploaie,
acolo unde se constată zultate şi mai bune. Posi­ capacităţii de preluare şi tru îndeplinirea sarcinilor tare stropi grei .şi reci lui, tovarăşul Nicolae mai înalte,
dereglări, rămîneri în ur­ bilităţi sini. Stă deci în executare rapidă a unor la export. Voi enumera, de ploaie. Oamenii îşi ve­ Ceauşescu, tuturor celor poviţă se şi vor i
lat
mă pentru a pune lucru­ puterea organelor locale comenzi suplimentare. totuşi, cîţiva dintre oa­ deau însă netulburaţi da ce îşi desfăşoară activita­ cărcări ele
rile la punct. Acţionînd de partid şi de stat, ca Practic, preliminăm depă­ menii do la mori făină, rosturile lor. Fierar-be- tea în domeniul investi­ locuri, ca
căzute
în acest fel s-a reuşit ca, mobilizîndu-şi şi mai pu­ şirea sarcinilor la export, cuptoare, mori ciment şi toniştii din echipele con­ ţiilor. Argumentul înde­ apă 1/mp.
15
în perioada care a tre­ ternic forţele, să obţină aferente primului tri­ expediţie! Mariana Pe- duse de Nicolae Titian.u plinirii întocmai a dorin­ cu intensil
cut din acest an, să fie rezultate care să situeze mestru 1988, cu peste 6 tresc, Eugen Bura, Romeo şi Aurel Neacşu continuau ţei lor îl constituie re­ rare pînă
preluate de la contrac­ comuna Baru pe un loc la sută. Nisipeanu, Ştefan Iscru, să monteze armăturile la zultatele remarcabile ob­ din scctori
tanţi un număr de 31 bovi­ fruntaş pe judeţ în înde­ _ Despre calitate ce Aurel Soporan, Mircea planşeul -|- 7 m caupere ţinute „la zi", acestea
ni', 13 porci şi 65 hl lapte plinirea obiectivelor pri­ putem consemna ? Angalita, Valentin ITaida, şi la siîlpii halei de tur­ constituind totodată cea
de vacă. In acelaşi thnp, vind autoconducerea şi — Putem afirma cu Vanea Gorogeanu, Lau- nare. Alături, la cofrarea mai solidă temelie pusă
prin cooperativa comunală auloaprovizionarea. mindrie că întreaga canti­ renţiu Moldovan, Floarea stupilor, la închiderea la înălţarea furnalului
de producţie, achiziţii şi tate de produse (ciment Jie, Petru Moţ şi mulţi părţilor laterale ale plan- nr. 4 de 1 000 mc de la
desfacerea mărfurilor, s-au N. BADIU şi var) fabricate şi livra­ alţii. şeului şi cofrarea cuzine­ Hunedoara.