Page 1 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 1
PI E J H j W
/
tovarăşului Nicolae Ceauşescu
ADRESAT PIONIERILOR SI ŞOIMILOR PATRIEI, TUTUROR COPIILOR
TĂRII, ÎNTREGULUI TINERET, CU PRILEJUL ZILEI DE 1 IUNIE
i ' 9
Dragi prieteni, pionieri şi şoimi ai viilor pentru a asigura drepturile funda
patriei, mentale ale omului — deci şi ale tine
Dragi copii si tineri ai României socia retului, care reprezintă viitorul ţării —
liste. dreptul la muncă, instruire, educaţie şi
Am deosebita plăcere, ca de Ziua In cultură, la o viaţă demnă şi fericită, la
ternaţională a Copilului, să vă adresez pace.
vouă, pionierilor şi şoimilor patriei, tu Trăiţi şi creşteţi într-o etapă complexă
S I f t i c O I M S I L I U t u i P O P U L A I j U P E T E A N a dezvoltării omenirii, cînd în lume sînt
turor copiilor şi întregului tineret din
ţara noastră un salut prietenesc şi cele multe probleme politice, economice şi so
mai bune urări de a creşte mari şi să ciale grave care afectează prezentul şi vii
nătoşi, de a vă instrui şi forma ca ce torul popoarelor şi pun în pericol însăşi
Anul XL, nr. 9 493 MIERCURI, 1 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani tăţeni demni şi devotaţi ai României so existenţa vieţii pe pămînt. în niulle ţări
cialiste, ca făuritori de nădejde ai socia ale lumii, milioane de copii suferă şi mor
lismului şi comunismului pe pămîntul de foame, măcinaţi de boli, de mizerie
In lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu scumpei noastre patrii. şi sărăcie, sînt lipsiţi de posibilitatea de
.... v- :■ ■‘•t-.-e---M.,-,i'.'.y,, Partidul şi statul nostru socialist vă a învăţa, de a se bucura de lumina ştiin
, Spirit revoluţionar, iniţiativa creatoare tn activitatea înconjoară, dragi prieteni, cu deosebită ţei şi culturii, de binefacerile civilizaţiei
umane. Milioane şi milioane de tineri clin
tuturor colectivelor de oameni ai muncii dragoste, se preocupă să aveţi asigurate diferite ţări sînt şomeri, caută zadarnic
— prin munca părinţilor şi fraţilor voş
tri, a' întregii naţiuni — cele mai bune un loc de muncă, nu au un adăpost şi
nici o perspectivă de a se realiza în viaţă.
Producţie sporită de daie mozaicate, condiţii de viaţă, de învăţătură şi educa De Ziua Internaţională a Copilului ne
ţie, de dezvoltare multilaterală şi afirma
re deplină a personalităţii voastre, de a exprimăm speranţa că toate statele şi gu
vernele lumii vor acorda mai multă a-
de cea mai bună calitate vă pregăti temeinic pentru a putea parti tenţic vieţii şi problemelor tineretului şi
cipa activ la înfăptuirea măreţelor pro
grame de înflorire multilaterală a ţării. copiilor, că se vor preocupa de asigura
La în Iroprinderea „Mar dalelor. Alegerea se face, trecut din 1988 ? Există Trăiţi şi vă dezvoltaţi, dragi copii şi rea reală a drepturilor fundamentale de
mura" Simeria fiecare loc în principiu, după culori. restanţe ? tineri, în(r-o societate care pune mai care au nevoie generaţiile tinere, astfel
de muncă este impregnat, La fel, dozarea şi ames — Pe primele patru luni presus de orice, omul, bunăstarea şi fe incit fiecare copil, fiecare tînăr să-şi poată
parcă, do culorile vesţitoi tecul ccloiialte materiale. ale acestui an ne-am de ricirea sa, care deschide minunate per vedea realizate năzuinţele de a se dez
roci. Şi în aceste zile de Deci, culoarea reprezintă păşit sarcinile, lri dale spective în faţa voastră, a întregului nos volta şi împlini în deplină libertate, de
Iunie 1988, pline de verde pentru noi un criteriu de mozaicate, cu 1,2 la sută. tril popor. în cadrul politicii sale gene a beneficia neîngrădit de cuceririle civi
le luxuriant al verii, valoare, o „normă" inter Munca noastră a cunoscut rale de edificare a orînduirii noi, socia lizaţiei moderne, de a trăi într-o Iunie
constatăm că ■Dineurile de nă de fabricaţie. Chiar as- un reviriment deosebit şi liste în România, de ridicare continuă mai dreaptă şi mai bună, o lume a păcii
marmură aştern fără zgîr- a primit un puternic im — pe măsura sporirii forţei economice şi şi progresului întregii umanităţi. Nu c-
cenie, pe fluxul transfor puls prin sarcinile şi o- sociale a ţării — a nivelului de trai, ma xistă îndatorire mai nobilă pentru toţi cei
mării lor în produse, cîte Dezbatere rientările de maximă va terial şi spiritual al tuturor oamenilor ce iubesc viaţa, iubesc copiii — viitorul
ceva din culoarea proprie. loare ştiinţifică şi practi muncii, partidul nostru veghează ca voi omenirii — decît de a se angaja fe ni
Domină atît de mult al organizată la că formulate de secreta să vă instruiţi temeinic, să vă însuşiţi că vor face lotul pentru a s i g u r a r e a
bul „de î-tu.şchiţa", incit, „Marmura" rul general al parti cele mai noi cunoştinţe din toate do păcii, pentru dezarmare, pentru a asigura
privind din biroul maiştri S i m e r i a dului, tovarăşul Nicolae meniile de activitate, să aveţi asigurate — popoarelor o viaţă liberă şi fericită !
Pentru ca voi, tineri şi copii ai patriei,
lor, ai impresia că te afli Ceauşescu, în Expunerea de la primii paşi în viaţa socială — lo să vă puteţi realiza cutezătoarele voastre
curi de muncă corespunzătoare, potrivii
în plin anotimp hibernal. la şedinţa de lucru a Co pregătirii şi capacităţii fiecăruia, să vă năzuinţe şi dorinţe de progres, pentru ca
Tot de la culori — „aşe tăzi am pregătit un lot de mitetului Politic Executiv puteţi încadra, cu cele mai bune rezul întregul nostru popor să-şi poată consa
zate" în marmură de ere dale care va fi prezentat al C.C. al P.C.ll. din 29 tate, în eforturile întregii ţări, ale tutu cra plenar forţele înfăptuirii prog amelor
le geologice — începe şi aprilie a.c. Ca urmare a ror constructorilor socialismului din pa de dezvoltare economică şi socială a ţării,
discuţia noastră cu tova spre contractare unor be aplicării unor modernizări tria noastră. creşterii nivelului general de civilizaţie
răşa Olilia Cine, maistru neficiari externi, prin fir şi folosirii mai judicioase Aveţi, dragi prieteni tineri şi copii, şi bunăstare, partidul şi statul nostru vor
şef de schimb la atelierul ma noastră de export a timpului de lucru şi a condiţii pe care nu le-au avui şi nu Ie promova activ — ca şi piuă acum ,— o
de dale mozaicate. „M-am „D.P.C.S.-ARCOM". Aces capacităţilor din dotare puteau avea niciodată copiii ţării în tre politică inte: naţională de pace, colaborare
încadrat în muncă — ne te mostre trebuie să înde am reuşit să obţinem in cut, în vechea orînduire bazată pe a- şi înţelegere cu toate naţiunile lumii, vor
spune interlocutoarea — plinească, în primul rind, suprire şi exploatare. Folosiţi aceste mi desfăşura o intensă activitate pe plan
chiar în acest atelier, unde condiţiile de agreiere pri fiecare zi a lunii mai nunate condiţii pentru a învăţa, a învăţa mondial pentru dezarmare, în primul rînd
sînt şi acum, cu vreo vind culoarea şi compozi producţii sporite de dale. şi iar a învăţa, pentru a fi cît mai fo pentru dezarmare nucleară, pentru ca
douăzeci do ani în urmă. ţia granulelor de marmu De pildă, astăzi ne-am lositori ţării, avînd permanent în faţă popoarele, copiii lumii să trăiască fără
Aici, materia primă de propus să depăşim planul
ră. Pentru noi însă, ele pe schimbul nostru cu înaltul exemplu al clasei noastre mun teama că vor fi victimele unui război
bază o constituie resturile au şi o valoare morală :• citoare, al ţărănimii şi intelectualităţii, nimicitor, care ar putea distruge întreaga
de marmură recuperate sînt unul dintre covoarele circa 50 mp de dale. care, intr-o slrînsă unitate, sub condu viaţă pe pămînt.
de la gatere, din atelierul de dale fabricate în culo MARIN NEGOIŢÂ cerea partidului, înfăptuiesc neabătut România este liotărllă să-şi aducă în
prelucrare şi alte fluxuri. rile hărniciei!". holărîrile Congresului al XHf-lea şi ale treaga sa contribuţie la politica de dezar
Acestea sînt măcinate şi — Cum s-a muncit la Conferinţei Naţionale ale partidului, pri mare, la eliminarea foiţei şi ameninţării
introduse în compoziţia dale în perioada care a (Continuare in pag. a 3-a} vind dezvoltarea economico-socială a cu folosirea forţei în viaţa internaţională,
ţării, ridicarea ei pe culmi tot mai la soluţionarea pe cale paşnică, prin tra
înalte de civilizaţie şi progres. tative, a tuturor problemelor litigioase
Acum, cînd vă aflaţi în preajma în dintre state, va milita permanent pentru
CAMPANIA AGRICOLĂ Si VARĂ cheierii anului şcolar, vă adresez vouă, uni . ea largă a tuturor forţelor şi popoa
precum şi profesorilor si educatorilor relor în lupta pentru instaurarea trainică
voştri, organizaţiilor tineretului şi co în lume a unui climat de pace şi colabo
La praşilă — grijă deosebită asigurării piilor calde felicitări pentru rezultatele rare în care toate naţiunile — şi în pri
obţinute şi îndemnul de a învăţa şi
mul rînd tineretul — să-şi poată făuri
munci cu tot mai multă pasiune şi dă-= liber destinele, potrivit p-opriei voinţe,
densităţii plantelor. Furajele — strînse mire pentru a vă pregăti din toate punc fără nici un amestec din afară.
tele de vedere, ca adevăraţi revoluţio Cu prilejul Zilei Internaţionale a Co
grabnic şi puse la adăpost! nari, care să ducă mai departe făclia pilului, vă urez, dragi prieteni, pionieri
nobilelor idealuri de progres, libertate,
şi şoimi ai patriei, tineretului şi tuturor
independenţă ale gloriosului nostru po copiilor din ţara noastră multe succese,
întreţinerea culturilor bin Ciupc, po combina de rebilonatul I la cartofi şi por ! bucurii şi satisfacţii în viaţă, în muncă şi
prăşitoare, recoltarea la recoltat, Ioan Aborden- începe pe cel de al doilea. Partidul nostru a făcut din grija pen Ia învăţătură, o copilărie fericită ! Urez,
timp şi depozitarea fura cei, Andrei Tamaş, Ioan Cooperatorii din brigăzile tru viaţa, formarea şi educarea tinere totodată, părinţilor, profesorilor şi educa
jelor sînt lucrările spre Ciorogar, Adrian Matei şi conduse de Maria Gruni- tului una din preocupările fundamentale torilor voştri, noi şi noi realizări’ îi? în
care şi-au concentrat a- Ghcorghe Tamaş, la trans ţan şi Laurenţiu Ţîrlea, ale politicii sale, ale întregii societăţi. treaga lor activitate consacrată progresu
tenţla şi lucrătorii ogoare port, a reuşit să, elibe au lucrat cu hărnicie la In cadrul acestei politici, profund uma lui şi înfloririi patriei, multă sănătate şi
lor din C.U.A.S.C. Peştişu reze secara masă-verde de prăşitul sfeclei furajere, niste, ţara noastră va face toiul şi în fericire !
Mic. în majoritatea unită pe 10 ha — arăta Ioan încheind lucrarea pe în
ţilor se acţionează orga Furca, inginerul şef al treaga suprafaţă ocupată. NICOLAE CEAUSESCU ,
nizat şi cu răspundere unităţii — realizînd 300 to Dintre cei care s-au de
pentru executarea praşi- ne de siloz de bună calitate. taşat prin hărnicie, Ale
lelor la timp şi de cali A început şi coasa ma xandru Zudor, primarul f
tate. în zonele unde a în nuală la lucerna. Pînă la comunei, care urmăreşte j 1 I1JNIE, ZllJA INTERNAŢIONALA A COPILULUI
ceput recoltarea furajelor, această dată cooperatorii permanent cum se deru
mecanizatorii şi coopera Alexandru Ţîrlea, Ladis lează lucrările în cîmp,
torii îşi dau silinţa să le lau Barcsi, Cornel Dră- Ioan Irinei, Nicolae Sma- j La mulţi ani, primăvară a vieţii!
menţiona pe cooperatorii
siringă cît mai grabnic, gan, Alexandru Câta, La
să evite orice pierderi. dislau Nagy, Petru Iuşan, dici, Ioan Bojan şi alţii.
Rezultate bune la lucră Viorel Gherghel şi alţii în brigada Peştişu. Mic Bună dimineaţa, pri nele de aură ale Epocii poartă celor care, mîine,
rile amintite înregistrează au cosit lucerna de pe ju a început praşila mecani măvară a vieţii ! Nicolae Ceauşescu, timp vor prelua ştafeta muncii.
la această dată cooperato mătate din cele 15 ha ocu că şi manuală a porum La mulţi ani, copilărie ! în care România a cucerit Aici, pe plai hunedo-
rii de la C.A.P. Peştişu pate. bului. Din cele 47 de ha cul lată, e 1 Iunie, Ziua Inter o nouă Columnă. rean, se înalţă, prin grija
Marc. Astfel, oamenii din Cooperatorii din echipa tivate, mecanizatorul Va- naţională a Copilului, cli lată, în această vară statornică a partidului nos
brigada condusă de Adam condusă de Iosif Iacob şi sile Nemeş a executat lu pă în care răspunderea care se deschide cu săr tru, trunchiul viguros al
Raita au încheiat cea de cei din brigada Iui Auri crarea pe mai mult de 25 pentru viitorul umanităţii, bătoarea copilăriei, vom generaţiei de mîine, cres
a doua praşilă manuală ca Gheorgheoni au fina de ha, iar cooperatorii au întruchipat în vlăstarele •face corolarul celor 23 de cută în cultul muncii, sub
la sfecla furajeră, acordînd lizat praşila manuală a încheiat de prăşit cu sapa de azi, capătă dimensiuni ani care au trecut de cînd auspiciile vibrante ale iu
atenţie păstrării densităţii sfeclei furajere la C.A.P. porumbul de pe 10 ha. planetare. sub flamură de partid, la birii de neam şi pămînt
stabilite. De asemenea, a Răcăştie. Tot aici, meca -Este însă necesar, ca şi Primăvara şi viitorul ţă cîrma patriei, se află ilus strămoşesc, de partid şi
fost încheiată şi praşila I nizatorul Ştefan Grădina în celelalte unităţi din rii, garanţia lui — copiii trul fiu al naţiunii, tova de dragi conducători. Sînt
manuală la rădăcinoase. ra executa praşila porum G.U.A.S.C. Peştişu Mic să de azi — au văzut lumina răşul Nicolae Ceauşescu, mlădiţele acestui judeţ şi
La cartofi, mecanizatorul bului. Lucrarea era efec se acţioneze în aceste zile zilei, cresc şi se formează ctitorul României socialis certitudinea lui de împli
Ladislau Farcaş a finali tuată, ieri, pe mai mult cu mai multă hotărîre şi în timpul nou al patriei, te moderne. în acest im niri viitoare. Cresc în cre-
zat primul rebilonat, iar de jumătate din suprafa răspundere la întreţinerea inaugurat de Congresul presionant corolar vom re şele, organizate în majo
Luca Haclcu executa pri ţa cultivată. De asemenea, culturilor, precum şl la al IX-lea al partidului, ca găsi locul de cinsie pe ritate pe lingă unităţii»
ma praşilă mecanică la praşila manuală era fina recoltarea şi depozitarea re a deschis larg porţile care tînăra generaţie il economice, unde li se asi
porumb. lizată pe 15 ha. în condiţii bune a plan spre împliniri. Copilăria ocupă în politica partidu gură îngrijirea şi ocroti
0a spor s-a acţionat şi Ritmuri bune se înre telor de nutreţuri, mobili- înflorită in acest timp al lui şi statului nostru, grija rea pînă la vîrsta de trei
şi la recoltarea şi însilo- gistrează la întreţinerea zîndu-i în acest scop, zil înnoirilor — pe care îl e- statornică pe care tovară LUCIA LICIU
area nutreţurilor masâ- culturilor şi la C.A.P. Peş nic, pe toţi locuitorii sa valuăm mai cu seamă în şul Nicolae Ceauşescu, to
ferde. Formaţia de meca tişu Mic. Mecanizatorul telor la munca în cîmp. intensitate — poartă însem varăşa Elena Ceauşescu, o (Continuare in pag o 2-al
nizatori compusă din Sa Eronim Stoica a încheiat MIRCEA LEPĂDATU
