Page 6 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 6

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.


                                                                                                Locuinţe                 Sporirea producţiilor

                                                                                                         7
                                                                                                                     zootehnice — preocupare
                                                                                              mai multe,
                                                                                                                                                                            B  UN
                                                                                                                                 permanentă,                              SON DE <
                                                                                                                                                                          Ea  29  ma
                                                                                               mai bune                         de prim ordin                             in  ioloslnji
                                                                                                                                                                          son  f)o  ct
                                                                                                                                                                          linia- îdubl
                                                                                                                                                                          dini. 1 };  sta
                                                                                                                                                                          ţl  Băiiiţa.
                                                                                                                      In   perioada  'care  a  tre­
                                                                                                                        1
         Masele populare hunedorene au acordat                                              (Urmare din pag. 1)     cut  din  acest  an,  coope­  şi  pricepere,  cu  dragoste   re  tio  mai
                                                                                                                                               de animale.
                                                                                                                                                                          pentru  bu
                                                                                                                    rativa  agricolă  de  produc­  Atenţia  ce  o  acordă  con­  a  traficuli
                                                                                                                                                                          {ost  execi
         tot sprijinul înfăptuirii actului naţionalizării                                avansuri  în  munca  noas­  ţie  din  Valea  Sîngeorgiu-   ducerea  cooperativei  acti­  liicrâtorl
                                                                                                                                               vităţii  din  zootehnie  se  re­
                                                                                                                                                                          dc  eonstru
                                                                                                                    lui  a  obţinut  rezultate  po­
                                                                                         tră  zilnică.  Vom  asigura   zitive  la  aproape  toţi  in­  levă  şi  în  modul  cum  a   te  Petroţa
           înfăptuită  de  clasa  mun­  iot  decursul  istoriei  mo­  era  înfrăţită  în  lupta  pen­  minerilor  apartamente  con­  dicatorii   din   zootehnie.   fost  _  pregătit  şi  se  desfă­  rare  eu  I.A
                                                                                                                                                                          reşti.  (IO/
         citoare,  cu  sprijinul  mase­  derne  şi  contemporane  a   tru  o  viaţă  mai  bună  ,  şi   fortabile  la  termenele  sta­  Astfel,  efectivul  total  este   şoară  păşunatul  animale­  respondent
         lor  largi,  sub  conducerea   patriei  noastre.  Şi  de  a-   mai dreaptă.     bilite, chiar în avans.    cu  40  bovine  mai  mare   lor. Au fost organizate trei
                                                                                                                                                                            B
                                                                                                                                                                               ..piui
         Partidului  Comunist  Ro­  ceastă  dată  muncitorii  hu-   După  preluarea  între­  —  Noi  am  venit  cu  110   decît   cel   planificat,   iar   tabere de vară _______  una  MERILOR"
         mân,  pe  temeiul  şi  în  lu­  nedoreni  nu  şi-au  dezmin­  prinderilor   naţionalizate   constructori:  dulgheri,  zi­  cel  matcă  cu  4  capete.   pentru  vacile  cu  lapte  şi   desfăşurat
         mina  aspiraţiilor  funda­  ţit  puternicul  spirit  revo­  în   propriile   sale   mîini,   dari,   zugravi,   mozaicari   Planul  la  viţei  a  fost  de­  două  pentru  tineretul  bo­  Haţeg  a  co
         mentale  sociale  şi  naţio­  luţionar  şi  partinic,  an-   muncitorii  hunedoreni  au   —   continua   inginerul   păşit.  în  ultima  vretiic,   vin.  Toate  au  surse  de   nico-aplica
                                                                                                                                                                          „Prietenii
         nale  ale  poporului  român,   trcnînd  toate  .  categoriile   trecut  cu  liotărîre  la  mări­  Gheorghc   Buşagă,   şeful   producţia  de  lapte  a  ces-   apă,  adăposturi  pentru  în­  După  o  di
         naţionalizarea   principa­  ş’  clasele  sociale  la  lupta   rea  producţiei,  muncind   Brigăzii  nr.  5  Orăştie.  Du­  cut  substanţial,  în  special   grijitori,  ca  şi  împrejmuiri   nantă,  atît
         lelor  mijloace  de  produc­  pentru  înfăptuirea  actului   cu  entuziasm  şi  abnegaţie,   pă  modul  în  care  mun­  după  ieşirea  animalelor  la   pentru  animale.  în  fieca­  teoretice,  i
                                                                                                                                                                          practice,  Ii
         ţie  se  înscrie  ca  un  mo­  naţionalizării.  După  trans­  cu   spirit   de   sacrificiu,   cesc,  eu  i-aş  evidenţia  pe   păşune,  astfel  că  există   re  zi,  la  .programul  din   ocupat  de  i
         ment  de  deosebită  însem­  miterea  la  posturile  de  ra­  ştiind  că  de  acum  mun­  toţi.  Dar  în  mod  deosebit   condiţii  pentru  recupera­  tabăra  de  vară  a  vacilor   Iii  general
         nătate  politică,  economică   dio  a  legii  naţionalizării,   cesc  pentru  întregul  po­  se  remarcă  oamenii  din   rea  restanţei.  La  ovine,  de   cu  lapte  participă  Nicolae   urmat  do  o
                                                                                                                                                                          iilor  gener
         şi  socială.  Ea  este  primul   în  judeţul  Hunedoara,  ca   por,  pentru  făurirea  unei   formaţiile  conduse  de  Au­  asemenea,  este  depăşit  e-   Bogdan,  preşedintele  uni­  respectiv,  i
         act  adînc  structural  şi  de   şi  în  întreaga  ţai-ă,  şi-a   noi  orînduiri  sociale,  pen­  rel  Mardan,  Rcmus  Bîrlea,   fectivul planificat.  tăţii,  Florica  Lăpuşan,  in­  |Rfî.
         mare  cuprindere  care  a   început  activitatea    comi­  tru  ridicarea  ţării  pe  o   Nicolae Popa, Mihai Şamu.  Rezultatele  ce  ie  rapor­  ginerul  şef,  sau  un  alt
                                                     v
         avut  loc  pe  tărîmul  eco­  sia  judeţeană,  care  a  pus   treaptă   superioară   din   —  Activitatea  zilnică  pe   tează  unitatea  din  Valea   membru  al  consiliului  de
         nomic  în  cadi'ul  amplului   în  aplicare  prevederile  le­  punct  de  vedere  economic,   şantierul  de  locuinţe  se   Sîngiorgiului  au  la  bază   conducere  al  cooperativei.   ITELE1
         proces   revoluţionar   de   gii,  sub  conducerea  nemij­  social  şi  politic.  Producţia   desfăşoară  bine  —  preciza   preocuparea  conducerii  co­  Acest  fapt  determină  bu­
         înnoire  şi  progres  ale  so­  locită  a  Comitetului  jude­  industrială  a  început  să   tovarăşul   Valeriu   Coan-   operativei  pentru  buna  or­  na  desfăşurare  a  mulsu­  •  20,00
         cietăţii  româneşti,  inaugu­  ţean  de  partid.  Colectivele   crească  -intr-un  ritm  ra­  drăş,  secretar  cu  proble­  ganizare  şi  desfăşurare  a   lui  şi  păşunatului,  preda­  20,25  In
         rat  de  revoluţia  de  elibe­  de  oameni  ai  muncii  au   pid.  Mari  cantităţi  de  pro­  me  de  propagandă  al  co­  activităţii   din   zootehnie,   rea  la  timp  a  cantităţii   Expunerea
         rare  socială  şi  naţională,   preluat   întreprinderile,   duse  peste  plan  obţineau   mitetului   orăşenesc   de   în  anul  trecut  consiliul   dc  lapte  ce  se  obţine  zil­  Nicolae C<
         antifascistă  şi  anliimperia-   conducerea  acestora  fiind   minerii  din  Valea  Jiului,   partid  Lupeni.  Acţionăm   de  conducere  s-a  preocu­  nic.      privire  la
         listă din august 1944.     încredinţată  noilor  direc­  cei  din  zona  Bradului,  si-   pentru  ritmicitate  în  apro­  pat  de  recoltarea  la  timp   O  preocupare  deosebită   bleme   al
           Deschizînd  o  etapă  nouă   tori,  în  majoritate  munci­  derurgiştii  de  la  Hunedoa­  vizionarea   cu   materiale   a  plantelor  dc  nutreţ,  ca   acordă  conducerea  coope­  activităţii e
         în  evoluţia  relaţiilor  de   tori.  Consiliile  de  admi­  ra şi Călan.       de  construcţie.  Deşi  nu   şi   a   fîneţelor   naturale,   rativei  asigurării  necesa­  ciale, a  l e >  i
         producţie  din  ţara  noas­  nistraţie   ale   societăţilor   Prin  conţinutul  şi  ţelu­  sînt  stagnări,  ritmul  lu­  astfel  că  în  iarna  trecută   rului  do,  furaje  pentru   logic   şi
         tră,  naţionalizarea  a  avut   naţionalizate  au  fost  de   rile  sale,  prin  forţele  caro   crului  poate  creşte,  .  mai   unitatea  a  avut  furaje  su­  viitoarea  stabulaţie  a  ani­  cati   pr
         un  rol  hotărîtor  şi  o  sem­  drept  dizolvate.  Organele   au  promovat-o  şi  au  trans-   cu  seamă  dacă  avem  în   ficiente,  ceea  cc  a  per­  malelor.  Se  lucrează,  de   situaţiei  ii
         nificaţie  profundă  pentru   controlului  economic  ju­  pus-o  în  practică, naţiona­  vedere  că  planul  este  ma­  mis  o  hrănire  corespunză­  asemenea,  la  repararea  a-   •  20,45  Ci
         desfăşurarea  cu  succes  a   deţean  au  participat  activ   lizarea  principalelor  mij­  re,  iar  angajamentul  nos­  toare  a  efectivelor  de  bo­  dăposturilor  pentru  bovi­  timp  •  2
         operei  do  edificare  a  noii   la  întreaga  activitate  de   loace  de  pi'oducţio  din  in­  tru  dc  a  preda  100  de  a-   vine  şi  ovine.  S-a  realizat,   ne  şi  a  saivanelor  pentru   foileton.  ,
         orînduiri  socialo  în  Româ­  inventariere  a  întreprinde­  dustrie  şi  transporturi,  în­  părtamente  în  plus  anul   de  asemenea,  o  bună  în­  oi,  a  incintei  zootehnice.   se  aleg".  E
         nia.  Necesitatea  şi  viabili­  rilor.  De  asemenea,  oficiul   făptuită ; la' 11 iunie. 1948,   acesta" ,este mobilizator.  grijire  a  animalelor,  evi-   In  acest  fel  se  creează   21,50 Teleju
         tatea  actului  istoric  al  na­  industrial  a  sprijinit  efec­  a  fost  opera  .revoluţionară   Concentrare   de   forţe,   denţiindu-se,  prin  activi­  condiţii  ca  activitatea  zoo­
         ţionalizării  ni  sc  înfăţi­  tiv  statul  în  preluarea  în­  a  clasei  muncitoare,  spri­  muncă  intensă,  desfăşu­  tatea  ce  o  desfăşoară,  în­  tehnică  la  C.A.P.  Valea   închiderea
         şează  în  multitudinea  va­  treprinderilor  privat  capi­  jinită  de  întregul  popor,   rată  în  .ordine"  şi  discipli­  grijitorii  de  bovine  Con­  Sîngiorgiului  să  se  înscrie
         lorilor  sale  do  la  forţa  ca­  taliste  şi  a  acordat  asis­  sub  .conducerea  Partidului   nă. Aşa se derulează ’ acti­  stantin   Furdui,   Savcla   tot  mai  mult  pe  coordo­
         re  a  înfăptuit-o,  de  la  pro­  tenţa  necesară  noilor  fo­  Comunist Român,  vitatea  la  ridicarea  celor   Nan,  Ioan  Furdui,  Dumi­  natele   noii   revoluţii   a-
         cesul  revoluţionar  care  a   ruri  conducătoare,  în  ve­                     528  de  apartamente  ce  vor   tru  Lăzărescu,  ca  şi  cio­  graj’e.
         generat-o.  Ea  este  opera   derea  asigurării  continuă­  Prof. DUMITRU BARNA,   fi  construite  în  acest  an   banul  David  Davidoi,  ca­                     OEVav Zîl
                                                                                                                                                                            re (Patria);
         clasei   caro   reprezenta   rii  normale  a  procesului   Arhivele statului Deva  în Lupeni.              re  muncesc  cu  hărnicie        TRAIAN BONDOR        —  seriile  I-
         plenar   poporul   român   de  producţie.  Colectivele                                                                                                           1LUNEDOAIÎ,
         — clasa, muncitoare, anco­  de  muncitori  din  puterni­                                                                                                         din  viitor  (IV
         rată  în  comandamentele   cele  centre  industriale  şi                                                                                                         Viva  Maria
                                                                                                                                                                          B);  Biciul  ic
         vremii,  care  a  procedat  pe   'muncitoreşti   din   Valea                                                                                                     căra);   PETI
         temeiul  şi  în  lumina  as­  Jiului,  Hunedoara,  Deva,                                                                                                         partamcntul
         piraţiilor  fundamentale  ale   Brad,  Călan,  Orăştie  şi                                                                                                       Figuranţii  —
                                                                                                                                                                          (7
                                                                                                                                                                              Noiemb
         întregului nostru popor.   altele,  au  primit  cu  satis­                                                                                                       sentimentală
           în  frunte  cu  partidul   facţie  deplină  legea  naţio­                                                                                                      LUPENI:   Ai
         său   revoluţionar,   clasa   nalizării.  Muncitorii  hune-                                                                                                      blrii  (Cultur
         muncitoare  a  dovedit  şi   doreni  au  organizat  deta­                                                                                                        GAN:  Totul
                                                                                                                                                                          (Luceafărul);
         prin   actul   naţionalizării   şamente  şi  pichete  care                                                                                                       Paso  doble
         că,  este  continuatorul  dc   au  supravegheat  întreprin­                                                                                                      (Minerul)  ;
         drept  şi  făurarul  aspira­  derile  naţionalizate  pen­                                                                                                        Jand'"  u;l  ş
         ţiilor   supreme   ale   po­  tru  a-i  împiedica  pe  ve­                                                                                                       rlţcl<   (Mi
         porului,  a  voinţei  sale  din-   chii  proprietari  să  distru­                                                                                                URIG...JI  :
                                                                                                                                                                          inimă  (Retez
         totdeauna  de  a  fi  stăpîn   gă  instalaţiile  industriale,                                                                                                    Casa  dc  ling
         pe  munca  şi  înfăptuirile   stocurile  de  materii  pri­                                                                                                       ua  roşie);  U  l
         proprii,  voinţă  exprimată   me,   centralele   electrice,                                                                                                      Vise  si  fant
                                                                                                                                                                          rul);  ORA.ŞT
         prin  numeroase  bătălii  de   alte  bunuri  materiale.  Ast­                                                                                                    rul  invincibi
         anvergură  cu  caracter  so­  fel,  s-a  procedat  la  mine­                                                                                                     Secvenţe   (F
         cial  şi  naţional,  îndrepta­  le  din  Valea  Jiului,  Ia                                                                                                      geoagiu-ba
         te  atît  împotriva  exploa­  cele  din  zona  Bradului,  la                                                                                                     —  seriile 1-1
                                                                                                                                                                          cui tură); HAI
         tării  interne,  cît  şi  a  asu­  uzinele  de  fior  din  Hune­                                                                                                 la   Niagara
         pritorilor străini.        doara  şi  Călan.  Muncito­                                                                                                           BRAZI:  Aii  :
           Ga  şi  în  întreaga  ţară   rii  au  alungat  din  între­                                                                                                     40  de  boţi  —
         şi  în  judeţul  Hunedoara   prinderi  pe  supravegheto­                                                                                                         SIMERIA:
                                                                                                                                                                          verde  (Mureş
         masele  populare  au  spri­  rii  şi  oamenii  de  încrede­                                                                                                      Septembrie (i
         jinit  din  plin  şi  cu  hotă-   re  ai  foştilor  patroni,  sus­
         rîre   actul   naţionalizării,   ceptibili  de  a  comite  acte
         au  trecut  imediat  la  apli­  de  sabotaj.  La  aplicarea                                                                                                       8»RONOi
         carea   legii   naţionalizării   legii  naţionalizării,  alături
         votată  în  unanimitate  de   de  muncitori,  în  frunte  cu
                                                                                                                                                                           Rezultatele i
         către  Marea  Adunare  Na­  comuniştii,  au  participat                                                                                                         I Iunie  1988 :
         ţională  în  seara  zilei  de   cu  entuziasm  şi  alte  cate­  Cu permanentă atenţie pentru calitate, lucrătorii din formaţia lui crislescif Timb fte, de la Secţia de industria­  Extr.  T : 26,
         il  Iunie  1948.  După  cum   gorii  sociale,  precum  in­  lizare n lemnului Orăştie, sortează materialul lemnos destinat exportului.                          8, 5.
         se  ştie,  muncitorimea  din   telectualii,  personalul  teh­                                                                                                     Extr, a 11-a
         judeţul   Hunedoara"   era   nic  şi  ingineresc  din  între­                                                                                                   17, 35, 13.
         purătoarea  şi  continuatoa­  prinderi,  dar  şi  ţărănimea                                                                                                       Fond total tl
         rea  unor  trainice  tradiţii   hunedoreană,   mai   ales         Muncă rodnică la întreţinerea culturilor                                                      623 SOS lei,
                                                                                                                                                                         34 281 Ie), ren
         revoluţionare.  Ea  a  purtat   prin  demonstraţii  de  spri­                                                                                                   tegoria r.
         lupte  de  clasă  aprige  îm­  jin  şi  simpatie  faţă  de   (Urmare  din  pag.  I)  Ludovic   Gostrăşel   fiind
         potriva  exploatatorilor  în  clasă  muncitoare  cu  care                                                 ia  cele  două  ferme  de    O  bună  organizare  a
                                                                                         cei  care  se  evidenţiază  la   hamei  —  din  Aurel  Vlaicu   muncii  s-a  făcut  şi  la  Fer­
                                                                                         aceste lucrări.           şi  Romos  —  şi-au  con­  ma  dc  legume  din  Sirnc-   VREME
                                                              natc  de  ing.  Puiu  Badea,   Peste  1  000  tone  furaje   centrat  eforturile  la  ac­  ria  Veche,  condusă  de  ing.
                                                              se  remarcă  aportul  trac­  sînt  strînse  şi  la  ferma  de   ţiunile  de  dirijat,  plivit,   Ionel  Voica,  unde  acum   l’t  'tru  azi  :
                                                              toriştilor   Pamfil   Dumi-   stat  din  Lăpuşnic,  con­  sapa mare şi aplicarea tra­  se  plantează  ardeiul  şi   fi  instabilă,
                                                              trescu,.  Sîmniliai  Daminese   dusă  de  Radu  Mihuţ.  For­  tamentelor   fitosanitare,   varza  pe  ultimele  supra­  ros.  Vor  cad
                                                                                                                                                                         de  ploaie,  îns
                                                              şi  Liviu  Zoran.  Ga  forţe   maţia  de  mecanizatori  din   acţiuni  ce  s-au  încadrat   feţe,  se  lucrează  din  plin   descărcări   ele
                                                              sporite  se  acţionează  şi   care  fac  parte  Ivan  Go-   în  graficele  stabilite  pen­  la   întreţinerea   culturilor   Izolat  grindină
                                                              la   ferma   din   Băţălari,   ciotă,  Pompiliu  Popa,  Vio-   tru  cele  23G  hectare.  Me­  cu  80—90  oameni  zilnic,   curi  aversele  '
                                                                                                                                                                         caracter  torenţ
                                                              unde  sînt  depozitate  sub   rel  Muntean,  Ioan  Gheară,   canizatorii  Petru  şi  Du­  precum  şi  la  recoltarea  şi   păşind  15  litr.
                                                              formă  de  siloz  şi  fin  a-   Filimon  Gociş  şi  Teodor   mitru  Petrovan,  Itazăr  To-   valorificarea   cepei   verzi.   tr-un  interval
                                                              proa.pc  1  400  tone  furaje,   Mailat  a  lucrat  în  flux,   mescu,  Nicolae  Nistor  şi   Pentru  a  asigura  apa  ne­  timp.   Vîntul
                                                              iar  prima  praşilă  meca­  reuşind  să  însămânţeze  30   Laslo  Pap  îşi  aduo  o  con­  cesară  plantelor,  se  face   moderat  din  vet
                                                                                                                                                                         vest  pe  alocur
                                                              nică  s-a  efectuat  pe  în­  de  hectare  după  ce  tere­  tribuţie  de  seamă  la  e-   irigarea  acestora  fără  în­  tenslllcări  Irecă
                                                              treaga  suprafaţă  ocupată   nul  a  fost  eliberat  de  cul­  feotuarea  unor  luorări.  de   trerupere.  Za 40—70 km/c
                                                                                                                                                                         avînd  şi  aspect
                                                              cu  rădăcinoase.  De  ase­  turile  pentru  masă-verde   calitate.                Aspectele prezentate sÎ4>t   lle.   Temprati
                                                              menea,  la  fermele  de  stat   şi  fertilizat  cu  gunoi  de   In  ferma  pomicolă  de   un  argument  concret  ce   scădere  :  minit
                                                              din  Călan  şi  Rîu  Bărbat   grajd.   în   acelaşi   timp,   la  Aurel  Vlaicu,  condusă   atestă  atenţia  deosebită  pe   noapte  vor  fl
                                                                                                                                                                         între  10  şl  15  j
                                                              sînt  strînse  în  bazele  fu­  s-a  început  praştia  a  doua   de  Nicolae  ©oca,  s-a  pus   care  lucrătorii  din  fermele   cele  maxime
                                                              rajere  mai  mult  de  cîte   mecanică  la  sfecla  fura­  în  funcţiune  în  aceste  zile   de  stat  o  acordă  obţi­  şl 23 de grade.
                                                              1000  tone  furaje,  mecani­  jeră.                  amenajarea  pentru  irigaţii   nerii  în  acest  an  a  Unor
              întreprinderea  mecanică  Orăştie,  secţia  sculărie.  Fre-   zatorii  Ştefan  Zoran,  Vic­  Sub conducerea ingineri­  pe  120.  ha  şi  se  efectuează   producţii   superioare   la
          zorul  Nicolae  oproiu  —  una  dintre  upeiselc"  de  baza  ale   tor  Enăşescu,  Ştefan  Pe-   lor  Aurica  Boşorogan  şi   din  plin  stropirile  î«  li­
          atelierului dispozitive.                                                                                                            toate  culturile  şi  de  pe
                                                              troiu,  Gfigore  Găklăruşe  şi  l'oan Golda, lucrătorii de  vadă.               toate suprafeţele.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11