Page 10 - Drumul_socialismului_1988_07

’nq DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 5

Anotimp de aur

Holdele se unduiesc în valuri, FrCamălu-i ascuns prin mine a trecut
Miroase-a fîn cosit şi-a pîine nouă. Ca apa printre pietrele fîntînii.
Privirea mi-am oprit-o Ia margine de
lanuri In rodnicia boabelor de aur
Şi spicele-am cuprins cu braţclc- îşi scrie vara, iar, poemul devenirii,
amîndouă. Căci fiecare anotimp e faur DUMINICĂ,
Al vieţii, bucuriei şi luminii. « 11,30 t
Căuşul palmelor mi l-am umplut piilor * T
Cu mîngîierea caldă a ţărînii. VERGHELIA CHIFOR de ghiozdar
- producţie
rilor polone:
Viaţa satul
CRONICA PLASTICĂ La Teatrul de estradă Deva Telex • 13,
duminical :
Expresie a unei creaţii valoroase O activitate intensă pe aleea tine
meat orches'
sene animate
museţile pa
Galeriile de artă din artei vizuale. Vorbind in Dintre lucrările de pic­ vim anii de
Deva găzduiesc de cîlova cadrul vernisajulu', criti­ tură prezente în expo­ şi în perioada estivală ment poetic
zile expoziţia retrospecti­ cul Gheorghe Vida. din ziţie, o deosebită impresie rii * Virtuoz
vă de pictură şi grafică Bucureşti, accentua că i lasă: „Tinerii", „Suplimen­ Teatrul de estradă De­ Brad, Orăşlie, Haţeg, cu lae Crişu, Nicodim Ungu- mentelor p
semnată de Iosif Tellmann, ....In centrul preocupărilor tul", „Saltul", „Printre co­ va, apreciată instituţie ar­ participarea unor apreciaţi reanu, Angliei Ian eseu ş.a. Secvenţe d
membru al U.A.P. Artist sale se află omul, scenele pii", „La şezătoare", „Ţă­ tistică hunedoreană, des­ solişti de muzică uşoară tn repertoriu mai inclu­ cinematograf
cu o creaţie ce se întinde de muncă şi de sărbătoa­ rance", „Munţii noştri" — făşoară în această perioa­ şi actori din Bucureşti. In dem un concert cuprinzînd grafe muzici
de-a lungul mai multor re, viaţa aspră a minerilor peisaje, portrete, compozi­ dă o susţinută activitate perioada 25 iulie — 14 au­ melodii în primă audiţie sport * Lun
decenii, Iosif Tellmann pe care artistul le cunoaş­ ţii. Acestora li se adau­ de spectacole prezentate gust, teatrul nostru este ce vor fi lansate la Fes­ pei muzica
rămîne unul dintre mem­ te în fibra lor intimă, re- gă lucrări de grafică pre­ în diverse localităţi ale prezent cu „Succesele re­ tivalul de muzică uşoară mente din
brii de bază ai Filialei confirmîndu-le în ample cum: „înaintare" (în sub­ judeţului şi în afara a- vistei" pe litoral. In toată „Mamaia ’88", la care am cia di Lamm
Deva-Petroşani şi deopo­ desfăşurări potenţate de teran — n.n.), „Abataj cesluia sau pregăteşte pre­ perioada estivală organi­ cinstea să particip şi eu Dinozetti *
trivă un atent îndrumă­ succesiuni rafinate, sec­ mecanizat", „îşi cîntă ţa­ mierele stagiunii viitoare. zăm, în zilele de joi şi ca membru în juriul na­ telespectatori
tor ai creaţiei plastice a venţiale de alb-negru. El ra", „Burebista", lucrări Despre acest lucru ne-a sîmbălă ale fiecărei săp- ţional. Publicul va avea închiderea ţ
artiştilor amatori din ora­ orchestrează simfonic su­ cu tematică de muncă şi vorbit compozitorul şi di­ tămîni, „Discoteca tinere­ posibilitatea să-i cunoască • 19,00 Ti
şul Lupeni şi din întrea prafeţele structurate mul- deopotrivă istorică şi do rijorul Gheorghe David, tului pe stadion". cu acest prilej pe noii 19.20 Cinta
ga Vale a Jiului, un acti­ tifaţetat, uneori cu efecte actualitate. Toate acestea directorul instituţiei. — Ce întreprindeţi pen­ laureaţi ai celui mai auto­ niei. Omagi
vist obştesc care şi-a pus apropiate do op-art, cu fac din expoziţia deschisă — în luna iulie vom tru înnoirea repertoriului? rizat concurs de interpre­ conducătorul
cunoştinţele, competenţa sugestii perspectivale ori­ do Iosif Tellmann la gale­ susţine în judeţ spectaco­ — Deşi agenda noastră tare a muzicii uşoare ro­ 20.20 Film
in slujba promovării fru­ ginale, fără a se pierde riile devene de artă un le cu „Succesele revistei". artistică este destul de mâneşti. ..Dragoste
mosului artistic. din vedere nici un 'mo­ adevărat eveniment ar­ Acestea vor fi prezentate bogată în spectacole, vom —- Alte gînduri pentru Producţie a
Fişa biografiei sale ar­ ment unitatea monolitică tistic. MINEL BODEA în staţiunea balneoclima­ pregăti, deopotrivă, o noua stagiune ? lor mvietice.
— în dorinţa diversifi­
tistice, cuprinsă în cata­ a ansamblului, evitînd fă­ terică Geoagiu-Băi. Pri­ nouă premieră, cu „Bimbo cării repertoriului, extin­ pe ă e 2
logul editat cu prilejui râmiţarea şi decorativis- mul a şi avut loc deja', şi Pantera roz", o conti­ derii posibilităţilor de lapii- ..<,,xnsul
a
de
spectacolului
expoziţiei, oferă date ale mul facil. Pictura sa, pre­ bucurîndu-se, din partea nuare succes pentru copii exprimare ale colectivului Telejurnal
mare
unei activităţi bogatei a ţuind aceleaşi teme şi mo­ oamenilor muncii aflaţi şi tineret „Unde este Bim­ artistic, preconizăm o co­ LUNI, 4
la odihnă şi tratament, de
fost prezent în 220 expo­ tive (poale cu o deschi­ Iosif Tellmann — „Mi­ un deosebit succes. în pe­ bo?" al actualei stagiuni. medie muzicală. Un obiec­ e 20,00 T
ziţii dintre care 17 perso­ dere mai apăsată spre un ner" (xilogravură). rioada 5—10 iulie prezen­ Vor evolua nume cunos­ tiv dificil dar perfect po­ 20,00 Ştiinţa
nale; a realizat, împreu­ peisaj dramatic) oferă o tăm un spectacol de varie­ cute alo teatrului deveani sibil dacă avem în vede­ Sistemul p
nă cu Elena Bianu, apre­ altă latură a creativităţii tăţi muzical-umoristice Ileana Zanke, George Ca- re calităţile pe care le po­ • 20,50 Idei
ciate lucrări monumentale sal" mereu în căutare de pentru locuitorii oraşelor san, Izabela Roşea, Nico- sedă artiştii noştri. Mă Proba anga
la Petroşani, Vulcan, De­ noi teritorii. Este o pic­ gîndesc, atît la orches­ toreşti • 2
va; este deţinătorul pre­ tură centrată pe esenţia- tră, soliştii vocali şi in­ folcloric in
miului al II-lca al U.A.P. lizarea mişcării, i dansu­ strumentişti, cit şi la cor­ 21,35 Tinere
in anul 1908, precum şi lui popular adesea, cu pul de balet şi prozişti. tinereţea Ep<
autorul unui album c-u- surprinderea unor repeti­ Un spectacol care va da Ceauşescu.
ni,._ a fi re
prinzînd lucrări de grafică ţii alternante. Aceste ca­ satisfacţie atît spectatori­ în lumina
cu tematică minerească lităţi şi procedee au pu­ lor, dar şi colectivul li muncă şi t
apărut în 1959. tut fi amplificate în mo­ nostru. rii în societ
In expoziţia deveană zaicurile realizate de ar­ B. MIREL Telejurnal
sînt prezentate 36 lucrări tist, dintre care se deta­
de grafică .şi 20 de pictură şează „Arcaşii" de ia Ani-
elaborate în perioade di­ noasa, din plăci de dimen­ CRONICA DISCULUI
ferite ale creaţiei sale, ca­ siuni mari, unde o subtilă
re aduc în prim-plan na­ DEVA: L
tura umană, munca eroică gradare cromatică şi inge­ Două creaţii familie (Pi
a minerilor, vădind un nioasa iluzie volumetrică reprezentative ale lui liberă (Ari
1
îrtist complex care şi-a acţionează cu o reală fas­ Constantin C. Nottara DOAHA: To
te (B* '"rn
•xtins mijloacele de ex­ cinaţie, cmanînd forţa şi plan a:
Cunoscut îndeaproape dc (Mod. —
presie in toate domeniile plenitudinea vitală". Iubitorii muzicii culte roma­ si fraţii î
neşti prin lucrările „Sicilia­ i-11 (FI acar
na pentru vioară şi pian" op.
1 nr. t dedicată maestrului ŞANX: Und
George Enescu şi corul „Co­ lârle (Parii
de aur — :
lindă" (din Hunedoara), Con­ Noiembrie);
NOTE DE LECTURĂ stantin C. Nottara (1890— Nemeşi s (U
1951) este prezent ini maga­
zinele noastre de specialita­ PENI: laco
te prin înregistrarea altor VULCAN: 1
două creaţii reprezentative dlrigenţie
LONEA:
0 atentă cercetare alo sale: orchestră tn pentru mi­ seriile I-JI
„Poem
vi­
Ia
şl
oară
nor" şi „Concert pentru vioa­ P E T 13 I L/
ră şi orchestră în re minor". Chirlţa <
a realităţii politice Constantin al Nottara (1859— cui — serii
ANINOASA
actorului
Fiu
român
1985), personalitate de seamă eitoresc); x
a teatrului românesc — dis­ durea de f
In viziunea şi practica argumentelor, de justeţea tinsul violonist, compozitor, BRAD: Toi
te (Steaua i
socială românească, pro­ politicii partidului nostru pedagog şi critic muzical a BARZA: o
cu
sa
blema drepturilor omului privind asigurarea tuturor contribuit la efortul întreaga moderni­ reşti (Mim
de
fiinţa
este abordată în lumina cetăţenilor patriei a liber­ zare a vieţii muzicale româ­ TIE: Vul
(Patria);
afirmată
de
politicii partidului nostru tăţii şi egalităţii sociale, CRONICA FILMULUI neşti atît înfăptuirea viu întregirii Nemesis
după
comunist, a ideilor şi o- a dreptului la muncă. De naţionale din 1918. GEOAGIU-1
rientărilor formulate de asemenea, demonstrează că Fondutor al Cvartetului de ţii — seri
secretarul general al numai proprietatea socia­ „Flăcări pe malul mării n coarde „Nottara" (1914), par­ de cultură)
nwndă uri
întemeierea
la
p a r t i d u l u i , tovarăşul listă poate asigura drep­ ticipant activ compozitorilor ro­ BRAZI: ra
Societăţii
NIcolae Ceauşescu, într-o turi egale tuturor cetăţe­ mâni (1920), a cărui princi­ GALANT: G>
concepţie esenţial diferită nilor la învăţătură, acce­ Coproducţie bulgaro-po- urmăreşte peripeţiile a lor interesantă şi o muzi­ pal obiectiv estetic era „în­ (casa de
MERI A: D
.le modul simplist cum sul la valorile culturale, lonă, „Flăcări pe malul cinci poloneze exilate in­ că în acord cu expresivi­ florirea unei arte din originale Vegas (Mi
viaţa
organic
crescute
este aceasta tratată în ţă­ la conducerea societăţii. mării" surprinde un epi­ tr-un sat bulgăresc de pe tatea întregului, ambele sufletească a poporului nos­ Ciuleandra
rile capitaliste occidenta­ In capitolele doi şi trei, sod al luptei rezistenţei malul mării. Gestapoul, purtînd amprenta şcolii tru", fondator şi dirijor al
Orchestrei
municipiului
le. Acest lucru îşi propu­ se demonstrează raportul poloneze împotriva fascis­ aflat pe urmele lor, în­ poloneze de film. reşti (1920—1992), dirijor Bucu­ al
ne să-l evidenţieze în lu­ care există între sistemul mului. Plasîndu-.şi acţiu­ cearcă să le aresteze şi Distribuţia ne face să Orchestrei Kadio-Bucureştl iVREf
crarea sa „Omul şi drep­ statal şi obştesc al socie­ nea în Bulgaria anului să pună mina pe fetiţa e- reîntâlnim actori expresivi, (1933—1938), Constantin C.
ca
turile umane în concepţia tăţii noastre şi libertăţile 1941, filmul are două fire vreică salvată de la de­ cinematografici, devotaţi Nottara a o lăsat creaţie moştenire Pentru i
bogată
posterităţii
?i practica socială româ­ cetăţeneşti şi politice ale epice ingenios împletite, portare de către generoa­ intenţiilor regizorale: Evva ce cuprinde opere, balete, va fi cald*
nească" politologul dr. Ilie omului în România, in­ pe care le conduce în ma­ sele poloneze. Intenţiile Szykulska (avea în „Ewa" muzică simfonică şi dc ca­ Instabilă,
Hădulescu, un profund clusiv libertatea de con­ niera peliculelor poliţiste urmăritorilor sînt deju­ un. rol asemănător), Wie- meră. despărţite prin trei temporar aver: j
dea
Deşi
cunoscător al realităţilor ştiinţă. Ultimul capitol şi de acţiune spre un final cate, luptătoarele din re­ slawa Mazurkiewicz (cu­ decenii de la conceperea lor, ploaie însi
politice, cu o bogată ex­ „Drepturile imuabile ale simbolic. Naraţiunea cine­ zistenţă se salvează şi, o- noscută din „Faraonul”, cele două lucrări concertante vente dcs<
reco­
pe
ce şi izolai
perienţă practică. în lu­ omului, ale popoarelor, matografică se dezvoltă dată cu ele, este salvată „Zosia", „Potopul"), Şte­ înregistrate astăzi discul legate lat g. iităi
mandat
sînt
crarea mai sus amintită, drepturile la independen­ prin succesiuni bine rit­ şi micuţa Noeml. Al doi­ fan Mavrodiev (cunoscut prlntr-un raport do strînsă depăşi 20
publicată la Editura poli­ mate de momente psiho­ lea fir epic urmăreşte ac­ din „Y-17 acţionează"). unitate, dar şi de varietate va prezen
priveşte
conţinutul
tică, autorul demonstrează ţă, la dezvoltare" arată logice încărcate dc duio­ ţiunile unui important Din combinarea carac­ în ceea şi ce mijloacele de rea­ de scurtă
expresiv
pînă
teze
că numai in socialism se că epoca actuală este fa­ şie, cu momente în care grup de comunişti oare teristicilor celor două şcoli lizare. „roemul" (1920) — în­ din sud-v
ooate vorbi cu adevărat vorabilă păcii, că omul acţiunea devine dominan­ caută să torpileze un sub­ de film a rezultat o peli­ cununat cu premiul I de turlle min
„George
compoziţie
de posibilităţi reale pen­ are dreptul să aspire la tă. Din această dispunere marin nazist afl.it în zo­ culă care se urmăreşte eu alcătuieşte, împreună cu Enescu", prinse în ti
„Con­
tru asigurarea de drep­ libertate şi independenţă a secvenţelor a rezultat nă. Torpilarea izbuteşte. plăcere pentru virtuţile certul pentru vioară şl or­ do, Iar ce
tre 27 şi
naţională, la prosperitate un film alert, care ţine Explozia submarinului se sale cinematografice şi, în
timp
peste
turi depline personalităţii soeiul-economică, la pro­ chestră", un în arc creaţia concer­
nu
numai
umane. sub tensiune atenţia spec­ petrece la propriu, dar şl egală măsură, pentru me­ tantă a muzicianului, dar şl
gres si civilizaţie tatorului. simbolic. Naraţiunea îşi sajul stenic, umanist pe
în primul capitol, auto Scenariul — o poveste extinde sensurile metafo­ care-1 transmite. în literatura românească a m J > .
genului.
rut ne convinge cu forţa Prof. OVIDIU POPESCU simplă şi emoţionantă — rice prinlr-o imagine eo- / GHEORGHE POGAN Prof. ELENA TĂMĂŞAN