Page 10 - Drumul_socialismului_1988_09
P. 10

Pag. 2                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI




                                                                                                          Ţară-a iubirii                 Ţară-a iubirii de oameni şi pace, »
                                                                                                                                         liberă-n plaiul străbunilor (ăi,
                                                                                                   Ţară de holde, ţară de brazi,         crez tu ne eşti, de-a voi şi de-a face
                                                                                                   ţară de doine şi-aduceri aminte,      steme din munţi, din cîmpii şi din văi.
                                                                                                   mîndră le-nalţă spre mîine din azi
                                                                                                   din neodihnă de braţe şi minte.                       DUMITRU SPÂTARU
                                                                                                                                                                                  5 P


                                                                                                                                                       ca  să  ne  limităm  ia  un
                                                                                                               Despre gust                             singur   exemplu   -   aşa-   La
                      Kealitatea — o sursă inepuizabilă                                               Secţia  de  artă  a  Mu­  dece  cu  propriul  lui  cap.   zisa  ,,mobilă  stil"  al  cărei   Di,
                                                                                                                                                            atestă
                                                                                                                                                                   mai
                                                                                                                                                                         curînd
                                                                                                                                                       preţ
                                                                                                                                                                                  cîr
                                                                                                    zeului  judeţean  este  din   Gustul  este  pină  Io  un   vanitatea  posesorului  decit   rul
                                                                                                                                                       valoarea  ei  reală,  Mobilă
                            de inspiraţie pentru scriitor                                           nou  iniţiatoarea  unui  cict   punct   înrudit   cu   bunul                  pli
                                                                                                    major  de  cultură  prin  or­  simţ   :   amîndouă   scapă   stil  ?  Care  stil  ?  Probabil   de
                                                                                                                                                       nici  cei  ce  o  fabrică  n-ar
                  Activitatea    cenaclului   mii  obţinute  la  concursuri   conducătorul   cenaclului.   ganizarea   splendidei   Ex­  deliniţiilor   rigide,   deter­  şti  să  spună.  Un  stil  hibrid,   ril<
                                                                                                                                                                                   let
                 „Lucian   Blaga"   al   Cen­  de   creaţie   literală   inter-   Creatorii  nu  trebuie  să  sc   poziţii  de  artă  decorativă   mină  comportamentul  so-   care  imită  vag  unul  sau  al­  vin
                 trului  de  cultură  şi  crea­  judeţene.            rupă   de   realitate,   aceasta   din   secolele   XVill-XX.   cial   şi   reflectă   calitatea   tul  dintre  stilurile  istoric   Fa
                 ţie   „Cinlarea   României"   Punîndu-şi   condeiul   în   fiind  un  izvor  inepuizabil   Deschisă  pină  în  octom­  caracterului.   Bunul   simt   consacrate   şi   care,   cind   m(
                 Hunedoara   se   circumscrie   slujba   oamenilor,   membrii   de   inspiraţie.   Creaţiile,   brie,  expoziţia  oferă,  din­  insă   il   avem   sau   nu-l   mai  recurge  şi  la  aplice   mî
                 plenar   vieţii   .spirituale   a   cenaclului   folosesc   diverse   noastre  sînl  mărturia  vre­  colo  de  satisfacţia  estetică   avem,  pe  cînd  gustul  poa­  din  plastic  menite  să  imite   în<
                 municipiului.   „Diploma   de   modalităţi   de   a   veni   în   murilor pe care le trăim".  propriu-zisă,  un  prilej  rar   te  li  ameliorat  prin  edu   sculptura  în  lemn,  repre­
                 merit"  acordată  de  Consi­  mijlocul   acestora,   pentru   Necesitatea   realizării   u-   de  fertile  reflecţii  pe  di­  caţie. Iar în educarea gus-  zintă  kitschul  in  ipostaza   19.
                 liul   Culturii   şi   Educaţiei   a-şi   prezenta   producţiile   nei  opere  literare  cu  un   verse   terne   ce   converg        sa  cea  mai  subtilă.  Intre
                Socialiste   este   o   dovadă   literare  şi,  în  acelaşi  timp,   profund   mesaj   revoluţio-   toate  înspre  circumscrierea   L e c T A \A A A  un  asemenea  produs  şi  o   21
                 a   recunoaşterii   calităţii   pentru   a   se   inspira   din   nar-patriotic,   inspirată   din   a  ceea  ce  numim  „frumos"     mobilă  uşoară,  funcţională,   tin
                 activităţii   cenaclului,   a   munca   şi   viaţa   lor,   în   realitatea   faptelor   de   şi  „bun  gust".  Gustul  în­           alirmîndu-şi  eleganţa  prin   o
                 rolului   său   educativ   în   vederea   unor   noi   creaţii.   muncă,   subliniată   do   ser   suşi,  în  primul  rind,  ofe­     simplitatea   liniei,   bunul   gr.
                 viaţa   siderurgiştilor   hune-   „Studioul   artelor",   întîlni-   cretarul   general   al   parti­  ră   in   această   ambianţă   gust  o  va  alege  lără  ezi­
                 doreni.   Tot   ca   o   recu­  rilc  cu  oameni  ai  muncii   dului,   tovarăşul   Nicolac   ideală  prilejuri  de  multi­  tul  ui,  o  expoziţie  precum   tare  pe  cea  de  a  doua.
                 noaştere   a   calităţii   crea­  sau  elevi  din  uzinele  com­  Ceauşescu,   în   Tezele   din   ple  rellecţii.  „De  gustibus  '  cea  amintită  mai  sus  are   Sint  lucruri  care  se  de­
                                                                                                                                                       prind,  printre  altele,  şi  în,  } V.
                                                                                                                                      determinant,
                                                                                                                             un
                                                                                                                                  rol
                                                                                                                                                 Un
                                                                                                    non  disputandum"  -  des
                 ţiilor   membrilor   săi   sînl   binatului   huncdorean,   din   aprilie  şi  cu  alte  prilejuri,   pre  gusturi  nu  se  discută,   rol  cu  atit  mai  important
                 apariţiile   în   diverse   pu­  instituţii   şi   licee   din   se  regăseşte  în  preocupă­  ziceau   scolasticii   evului   in  acest  slirşit  de  veac  in   muzeele de artă.
                 blicaţii   :   „România   lite­  municipiu   sau   din   judeţ   rile   membrilor   cenaclului   mediu,  lansînd  astfel  un   care,  mai  mult  ca  oricînd,   Prin  expoziţia  Grigorescu
                    1
                 rară,' ,   „Luceafărul",   „Fla­  argumentează   rolul   edu­  „Lucian   Blaga".   Ea   este   dicton  care  circulă  şi  îşi   bunul  gust  este  agresat  la   de  la  sfirşitul  anului  tre­  i
                căra"   „Orizont",   „Fami­  cativ   al   cenaclului.   „In   înţeleasă   ca   izvorînd   din                tot  pasul  prin  imitaţii  şi   cut,  prin  găzduirea  Salo­  tlP:
                                                                                                                                                                                  f’a
                 lia",   „Vatra",   „Tribuna",   creaţiile  lui  Dumitru  Spă­  conştiinţa   creatorului,   caro   are   autoritatea   sa   pină   înlocuitori  dintre  care  ma­  nului   judeţean   de   artă   (A
                                                                                                    azi.  Dar,  dacă  îl  exami­
                 „Transilvania",   la   radio   tarii   (inginer),   Dumitru   şi-a   asumat   înalta   înda­                                          plastică,  prin  actuala  Ex­  AC
                                           Burduja   (muncitor),   Vir-   torire  de  a  crea  pagini  li­  năm   fără   prejudecăţi,   terialele  plastice  au  de­               in
                sau   la   televiziune.   Şi,   giliu   Vera   (electrician),                       constatăm  că  el  nu  mai   venit  o  adevărată  calami­  poziţie  de  artă  decorativă   ciC
                 desigur,   faptul   că   unor   Alex  Podea  şi  Lucian  Mu-   terare  străbătute  de  vibra­  este  de  fapt  decit  o  pres­  tate  pentru  artele  decora­  şi  prin  tot  cc  va  între­  Hc
                membri   le-au   apărut   vo­  răraşu  (muncitori  —  stu­  ţia  vie,  ardentă  a  timpu­  tigioasă  iluzie,  de  vreme   tive.        prinde  de  acum  înainte,   ŞA
                 lume proprii.             denţi   seralişti   la   Institu­  lui  pe  caro  îl  trăim.  Iar   ce  azi,  intr-o  expoziţie,  la   Gustul  este  acea  cali­  Secţia  de  artă  a  Muzeu­  Vi
                  Festivalul   naţional   „Cîn-                       înţelegerea   necesităţii   per­                                                 lui  judeţean  se  manifestă   br
                                           tul   de   subingineri   Hune­  manentei  întoarceri  la  iz­  un  spectacol,  după  o  lec­  tate  preţioasă  care  ne  dă   ca  un  focar  de  autenti­
                 larea  României"  oferă  un   doara),   elevilor   Daniela   voare,   a   misiunii   creato­  tură  sau  un  concert,  vor­  posibilitatea   să   lacem
                generos  cadru  de  manifes   Rădos,   Ani.şoara   Călin,   rului   este   dublată,   aşa   bind  despre  modă,  vesti­  instantaneu  distincţia  exac­  că  cultură  şi  educare  a   K C
                 tare   creatorilor   de   fru­  Nela   Foca,   Radu   Ostafi-   cum  ne  mărturisea  acelaşi   mentaţie   sau   decorarea   tă  intre  frumos  şi  urit,  in­  bunului  gust.  O  instituţie   Ac
                 mos,  împlinirii  vocaţiei  loj   ciuc  ş.a.  se  regăseşte  un   interlocutor,   de   nevoia   interiorului,  tocmai  despre   tre  artă  şi  kitsch.  Prostul   care  şi-a  înţeles  şi  şi-a   ce.
                                                                                                                                                                                   tn
                 literare.   In   ampla   mani­  proaspăt   suflu   patriotic,   unei   perfecţionări   conti­  gust  şi  nu  despre  altceva   gust,  in  schimb,  se  carac­  luat  in  serios  rosturile.  E   (M
                festare   care   este   „Cinta-   resursele   lui   fiind   reali­  nue,   a   autodepăşirii,   în   se  discută  cel  mai  mult.   terizează   prin   inadecva-   de   datoria   noastră   să-i   <iV
                                                                                                                                                       salutăm  iniţiativele  şi  să-i
                 rea   României"   activitatea   tatea  din  care  ei  înşişi  fac   acest  sens  cenaclul  consti­  Şi  e  liresc  să  fie  astlcl   rea  la  obiect  şi  incapaci­  popularizăm izbînzile.  Ca
                 membrilor   cenaclului   „Lu­  parte,   o  receptează  elevat   tuind o şcoală.    cit  timp  omul  inteligent  şi   tatea  de  a  discerne  int^e                13]
                                                                                                                                                                                   (S
                cian  Blaga"  a  fost  încu­  şi  o  redau  estetic  —  sub­                        cultivat obişnuieşte să ju­  autentic şi imitat, lată -    RADU CIOBANU        i:>
                 nunată do frumoase pre­   linia poetul Eugen Evu,              VIORICA ROMAN                                                                                      tic
                                                                                                                                                                                   Iii:
                                                                                                                                                                                   o.
                 NOTE DE LECTURĂ                                                                                                                                                   (('
                                                                                                                                                                                   Ti-
                                                                                                                                                                                   V’O
                                                                                                                                                                                   IU
                            Fascinaţia muzicii                                                                                     Scena şi          oamenii ei                    St*'
                                       *                                                                                                                                           Ai
                  O  carte  aşteptată,  citită   Vocea  Măriei  Callas  po­                                                     Una   dintre   formaţiile  şi   astăzi.   Ideea   reluării   tio
                                                                                                                                                                                   Ui
                şi   comentată   cu   deosebit   seda   un   registru   imens.                                                cu  care  comun:)  Vaţa  de  obiceiului  de  nuntă,  după   VW
                 interes   este   monografia   Oliver   Merlin   observă   în                                                 Jos  a  urcat  pe  podiumul  o  perioadă  de  întrerupere   tio
                intitulată   simplu   şi   su­  1960, că de   fapt posedă                                                     laureaţilor  în  ediţia  tre­  a  activităţii,  aparţine  în­  (I
                gestiv  Callas  :  o  viaţă,  de   trei   voci   :   „Una   foarte                                            cută   a   Festivalului   na­  văţătoarei   Minodora   Se-
                Pierre-Jean   Remy,   apărută   înaltă,  una  medie  şi  una                                                  ţional   „Cintarea   Româ­  lagca.   „Am   găsit   la
                la  Editura  Muzicală  (1983),   gravă  cu  trcmolo-uri".  Un                                                 niei"   este   ansamblul   de  Şcoala  generală  din  Pră­
                în   traducerea   Adinei   Ar-   rol  important  în  descope­                                                 obicei   folcloric   „Nunta  văleai,  unde  sînl  învăţă­
                senescu.   Obsedat   de   fi­  rirea   şi   cultivarea   acestei                                              de  la  Prăvăleai".  Ea  a  toare,  fotografii  făcute  la
                gura  celei  niai  de  seamă   voci   l-a   avut   profesoara                                                 obţinut  locul  II  pe  ţară,   înfiinţarea   formaţiei.   Am   I
                cântăreţe   a   secolului   XX   Eivira   Hidalgo,   spaniola                                                 după  ce  în  ediţiile  pre­  vorbii   cu   oameni]   care   2
                —  Marin  Callas  (1923  —   ce cântase   alături de                                                          cedente   a   avut   constant   activaseră   în   formaţie.
                 1977)  —  muzicologul  fran­  Carusso  şi  de  Şaliapin  şi                                                  o  evoluţie  bună,  ajungind   Am  înţeles  că  merită  să
                cez  îşi  asumă  dificila  sar­  care intuise   în durdulia        Ansamblul de obicei folcloric „Nuiua de la I’răvaleiii"  pină   în   faza   naţională   reluăm  acest  obicei  vechi.
                cină  de  ’a-i  prezenta  via­  grecoaică   strălucirea   vii­  îşi etalează frumuseţea V* autenticitatea.    a festivalului.         Şi,  clin  1980,  cu  ajutorul   1
                ţa   şi   activitatea   într-un   toarei   cîntăreţe.   Dar,   mai                                             Titlul   obţinut   este   o                        31,
                timp  record,  de  aproxima­  presus  de  orice,  la  for­                                                   răsplată  binemeritată  pen­  a  50  de  săteni,  ţărani  cu   I-
                tiv  trei  luni  do  zile.  A-   marea  şi  afirmarea  Măriei  .  CRONICA FILMULUI                            tru   efortul   şi   dăruirea   gospodărie   individuală   r»iw
                cestui   fapt   i   se   dato-   Callas   a   contribuit   ca                                                 artiştilor   amatori,   ale   sau  oameni  ai  muncii  în   lei.
                reşte,   probabil,   inserarea   însăşi  prin  muncă  şi  voin­  „SĂ-JI VORBESC DESPRE MINE"                 celor   care   s-au   ocupat   unităţile   economice   din
                unui   bogat   material   in­  ţă,  prin  ambiţie  şi  tena­                                                 de   pregătirea   formaţiei.   teritoriu,   am   readus   pe
                formativ   oferit   adesea   cu   citate, prin   căutare şi  Atras  mai  ales  de  teme­  universul   grădiniţei,   eşe­  Este   o   recunoaştere   a  scenă  „Nunta  de  la  Pră-
                întreruperi,   cu   reveniri,   zbatere,   prin   lupta   cu   le   actualităţii,   cărora   le   cul   sentimental   al   tinerei   autenticităţii   obiceiului,  văleni".   Dintre   cei   mai
                cu  suprapuneri  şi  repetări   sine.                 descoperă   şi   accentuează   educatoare  îşi  pierde  im­  a   reuşitei   salo   redări  inimoşi  animatori  ai  for­
                decupate   din   literatura   şi   Alături   de   complexita­  latura   poetico-senlimenta-   portanţa,  iar  prezentul,  cu   scenice,  fără  a  altera  în­  maţiei   merită   amintiţi   V
                 legenda  ce  învăluie  celebra   tea   şi   farmecul   inegala­  lă,   regizorul   Mihai   Con-   situaţiile   familiale   Limită   cărcătura   emoţională   a  Victoria   şi   loan   Jurca   de'.
                cântăreaţă  a  curei  ascen­  bilei   sale   voci,   Maria   stantincscu,   acum   şi  sce­  ale  copiilor  (micuţa  Nina),   acestui   moment   unic   în  („naşii"),   Lucroţia   şi   ral
                                                                                                                                                                                  cal
                siune   începuse   în   1941,   Calias  a  dovedit  nebănuilo   narist,   rămîne   consecvent   cu   apariţia   tînărului   şi   viaţa   omului,   frumuseţea  loan  Şoica,  Gabriela  (mi­  ma
                anul   debutului   la   Atena,   şi   inepuizabile   calităţi   do   sieşi  şi  în  adaptarea  ci­  prezentabilului   doctor   de                                 ave
                în  rolul  •  titular  din  opera   artistă   dramatică,   ceea   nematografică   a   romanu­  la   dispensarul   grădiniţei,   cîntecelor   şi   elementelor  reasa),  Eugenia  şi  Glieor-   căi
                „Tosca"  şi  avea  să  se  în­  ce  a  ajutat-o  să  interpre­  lui   „Jurnalul   Aurorei  Se­  cu  clipele  sale  de  haz  şi   coregrafice.   Şi,   începînd  ghe   Giurgiu,   Dorica   şi   lat
                                                                                                                                                                                  car
                 cheie  în  1959,  cînd  vocea   teze  cu  o  strălucire  unică   rafim",   de   Sidonia   Dră-   lirism,   irumpe   acaparator   cu  costumele  (multe  moş­  Alun  Bisorea,  Dorica  şi   te
                ei  intra  în  suita  crizelor   şi   răscolitoare   rolurile   cu   guşanu  (1908—1971).  Por­  în   viaţa   eroinei,   îndrep­      fond Toc ş.a.".             Vîr
                ce   anunţau   cîntecul   le­  profunde   implicaţii   tra­  nind  de  la  o  proză  senti-   ţi  nd-o  spre  un  nou  echi­  tenite  de  acum  două-trei   Prezentă  pe  scena  Cen­  cu
                bedei.                     gice:  Norma,  Violeta  („Tra-   mental-melod  famaţi  că,  fil­  libru.   Problemele   senti­  generaţii)   .şi   continuînr)         35-
                                                                                                                                                                                  suc
                  In  cele  opt  secvenţe  ale   viata").   Tosca,   Mcdcea,   mul  dezvoltă  din  jurnalul   mentale   ale   educatoarei   cu   dansurile   („şchioapa”   trului  de  cultură  şi  crea­  din
                 monografici   sc   întîlnesc   Lucia   (di   Lammermoor).   unei  vieţi  doar  momentul   se   rezolvă   într-un   final   de   Piăvăleni),   cîntecele,   ţie   „Cîntarea   României"   per
                 multiple  şi  copioase  amă­  Aida, Carmen ş.a.      rezolvării   fericite   a   po­  schiţat  fură  complexe  faţă                 Vaţa  do  Jos,  pe  cea  din   Cllf
                                                                                                                                                                                  ş :‘
                                                                                                                                                                                   r
                 nunte  în  legătură  cu  viaţa   Admirată,   aplaudată,   a-   veştii  de  dragoste  pe  care   de convenţionalul său.  alte   elemente   specifice   Prăvăteni  sau  ale  celor­  inti
                 personală   a   cântăreţei   :   dulată   şi   ovaţionată   la   o  trăieşte  eroina,  o  lînă-   In  roluri  care  nu-i  soli­  nunţii   din   zonă   („po­  lalte   sate   ale   comunei   lat.
                originea   (greacă),   copilă­  Scala  din  Milano,  la  Me­  ră   educatoare,   care,   în   cită  prea  mult  spre  inte­  mul"),   totul   s-a   păstrat  ori  ca  invitată  la  festi­  văi
                 ria,   relaţiile   cu   familia,   tropolitanul  din  New  York,   urma  unui  eşec  în  dragos­  riorizare,   evoluează   Ioana   ca   „altădată".   Ca   acum  valul   „Cîntecele   munte­
                cu  colegii  de  breaslă,  că­  la   Londra,   Paris   şi   în   te,   şi-a   abandonat   stu­  Crăciunescu  şi  Emil  Hossu,   aproape  un  sfert  de  veac,   lui"  (Sibiu),  „Tîrgul  meş­  fl
                 sătoria,   garderoba,   perfor­  atîtoa  alte  centre  ale  Eu­  diile  universitare  pentru  a‘   recordmen  absolut  al  ge­      terilor   populari"   (Deva),   mu
                 manţa  coboririi  de  la  97   ropei  şi  Americii,  clar  şi   se   dedica   educării   copii­  nului.   Cu   totul   aparte   cînd   învăţătorul   Constan­  săptămîna   politico-edu-   ser
                                                                                                                                                                                  ru
                kilograme   la   6-1.   Marele   discutată   şi   contestată   lor   într-o   grădiniţă.   Nu   prin  sinceritate  şi  natura­  tin  Jianu,  astăzi  pensio­      soţ
                 merit   al   monografistului   uneori,   conştienlă   de   ro­  se  acumulează  stări  şi  nu   leţe   este   jocul   actorilor   nar,   a   cules,   cu   grijă   cativă   „Zarand"   (Brad),   oîe
                constă  însă  în  faptul  că   lul   şi   menirea   geniului   se   cumulează   conflicte.   Gheorghe   Dinică,   Paul   pentru   autentic   şi   fru­  „Nunta  de  la  Prăvăleni"   tilf
                                                                                                                                                                                  dej
                a   identificat   viaţa   acestei   său   artistic,   Maria   Callas   Curgerea   liniară   a   nara­  I.avric   şi   Dorin   Lazăr.   îşi   etalează   pretutindeni   va
                 femei  cu  cântecul  său,  cu   a   rămas   egală   cu   sine,   ţiunii   este   întreruptă   o   Excelenţi   în   toate   sec­  mos,  acest  obicei  şi  l-a   frumuseţea   şi   autentici­  der
                vocea  sa  de  aur,  năzuind   dăruindu-se  total  şi  arzînd   singură  dală  de  o  rememo  ­  venţele sint copiii.  transpus scenic.  tatea,   bucurînd   deopo­  cal
                                                                                                                                                                                  ser
                 să  realizeze  cu  fiecare  pa­  permanent   în   dragostea   rare   (flnsh-back),   subli­  In   rezumat,   acest   film   Actuala  formaţie  -  este
                 gină  şi  cu  fiecare  frază   fascinantă   penliuâcînteoul   <-  niind   paj;cră-   'jdpca   unei   este   povestea   trecerii   a   o  reeditare  a  celei  vtechi,   trivă   sufletele   specta­
                 „istoria  unei  femei  şi  aceea   ce   l-a   dăruit   oamenilor   definitive   desprinderi   de   două  suflete  de  la  „dum­      torilor.
                 a  unei  voci",  istoria  ace­  ca   somn   al   iubirii   şi   trecut,  a  căutării  şi  oîşti-   neata"   la   „tu",   suflete   unii   dintre   membrii   săi   I
                leia  care  avea  să  fie  „cea   sacrificiului suprem  gării   dreptului   la   iubire   iremediabil   fericite   încă   de la începuturi activînd  VIOLETA PĂDUREANU
                 mai   celebră  cântăreaţă  din                       prin   generozitate   şi   dra­  înainte de final.
                 lume" (p. II).                   Prof. DUMITRU SUSAN  goste faţă de copii. în          GHEORGHE POGAN
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15