Page 9 - Drumul_socialismului_1988_12
P. 9
V
iht -ÂP m
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
mkmi mmm m mm şi acţiune revoluţionara
ÎK Deplină angajare pentru înfăptuirea
obiectivelor de investiţii miniere
La fel ca pretutindeni Acest succes constituie cităţi, între care staţia de
în ţară, colectivul Brigăzii reflectarea fidelă a modu ventilatoare de la Lupeni-
nr. 4 — Lupeni a între lui în care comuniştii, toţi Est, atelierul electromeca
prinderii antrepriză con- oamenii muncii din briga nic la Lupeni-Sud, centrala
strucţii-montaj minier Pe dă am înţeles să traducem termică la I. M. Lupeni,
troşani şi-a desfăşurat ac în viaţă îndemnul secre noua clădire a punctului
tivitatea do producţie a- tarului general al parti central de dispecerizare şi
1111 III vînd drept călăuză Tezele dului. tovarăşul Nicolae urmărire a producţiei de
din aprilie elaborate ' de Ceauşescu, de a manifes la I.M. Uricani.
secretarul general al parti ta, în întreaga activitate, Zidarii lui Constantin
dului, tovarăşul Nicolae un înalt spirit revoluţio Anofto, fierar-betoniştii
Anul XL, nr. 9 656 SIMBĂTĂ, 3 DECEMBRIE 1988 4 pagini - 50 bani Ceauşescu. în ziua de 28 nar, de a acţiona neabătut din echipa lui Iosif Bor-
, \ !\ - noiembrie a.e., cînd în Ca pentru înfăptuirea măreţe şodi, dulgherii conduşi de
pitală s-a deschis şedinţa lor obiective ale Congresu Toma Achiriloaie şi Ioan
u comună a Plenarei Comi lui al XlII-lea şi Conferin Duban, betoniştii coordo
tetului Central al Partidu
ale
ţei
partidu
naţi de Tudor Cărâvan
Naţionale
c' LUCRĂRILE SESIUNII lui Comunist Român, a or şi lui. Concret, an este: PETRU FUSU,
răspunsul
ganismelor
în
nostru
democratice
acest
organizaţiilor de masă şi faţă de planul fizic de secretarul
obşteşti am raportat înde puneri în funcţiune, în ca organizaţiei de partid
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE plinirea — pentru al op ve de investiţii miniere, a Brigăzii nr. 4 Lupeni,
re sînt înscrise 16 obiecti
I.A.C.M.M. Petroşani
tulea an consecutiv — a
planului anual înainte de am predat pînă acum be
termen. neficiarilor 21 de noi capa (Continuare In pag o 2-a)
în prezenţa tovarăşului cuvîntul deputaţii Ion Po- tat proiectele de legi pen
Nicolae Ceauşescu, secre pescu, Ioan Josu. Dumitru tru aprobarea decretelor
tar general al Partidului Necşoiu, Paula Prioteasa, cuprinzînd norme cu pute Răsplătim prin fapte şi hărnicie încrederea în noi
Comunist Român, preşedin Iuliu Fejes, Aurica Cioba re de lege emise de Consi
tele Republic'i Socialiste nu, Mircea Ionescu, Pan- liul de Stat, iar preşedin La fel ca întregul tine tru, personal a tovarăşului ducţie unde sînt încadraţî.
România, vineri dimineaţa telimon Găvănescu. tele Comisiei constituţio ret muncitor, revoluţionar Nicolae Ceauşescu, pentru Aş vrea să aduc, în spri
creşterea şi educarea tine
cîteva
au continuat lucrările in După dezbateri, Marea nale şi juridice a M.A.N., al României socialiste, am rei generaţii, pregătirea jinul acestei din idei, activitatea
primit şi eu cu bucurie şi
argumente
plen ale sesiunii a VlII-a Adunare Naţională a apro tovarăşul Ioan Sălăjan, a mîndrie patriotică magis multilaterală a tineretului mea. De pildă, aici, în ca
a celei de-a IX-lea legisla bat, în unanimitate. Pro prezentat raportul acestei trala Expunere a secreta din sfera producţiei, impli drul secţiei mecano-ener-
turi a Marii Adunări Na gramul privind autocondu- comisii, care a avizat fa rului general al parti carea sa puternică în crea getice a I.P.I.C.C.F. Deva,
ţionale. cerea şi autoaprovizionarea vorabil proiectele de legi. ţia ştiinţifică şi tehnică, unde lucrez, m-am simţit
pentru asigurarea bunei a- dului, tovarăşul Nicolae
T o v a r ă ş u l Nicolae După discutarea pe ar Ceauşescu, la şedinţa co în modernizarea şi dezvol înconjurat de la început
Ceauşescu, tovarăşa Elena provizionări a populaţiei ticole, Marea Adunare Na mună a Plenarei C.C. al tarea intensivă a tuturor cu cea mai mare căldură
Ceauşescu au fost întîinpi- cu produse agroalimenta ţională a adoptat, în una unităţilor economice. de către comunişti şi coi-
naţi, la sosirea în rotonda re şi bunuri industriale de nimitate, legile pentru a- P.C.R., a organismelor de Mărturisesc faptul că am
şi
mocratice
organizaţiilor
■ţ Palatului Marii Adunări consum pe anul 1989. probarea decretelor cuprin fost adînc mişcat de încre CLAUDIU NOGHIŢĂ.
Naţionale, cu vii şi însu Expunerea asupra pro zînd norme cu- putere de de masă şi obşteşti. M-au derea statornică a condu lăcătuş, secţia
fleţite aplauze. iectului Legii privind per lege emise de Consiliul de impresionat măreţele în cătorului nostru iubit în mecano-energetică
fecţionarea mecanismului ■ Stat. făptuiri în construcţia so forţa şi capacitatea tine a I.P.I.C.C.F. Deva
împreună cu tovarăşul
Nicolae Ceauşescu, în loji econbmico-financiar prin Luînd cuvîntul la închi cialistă din patria noastră, rilor, în ingeniozitatea şi
le oficiale au luat loc îmbunătăţirea sistemului derea sesiunii a VlII-a a ce preocuparea continuă a dăruirea dovedite cu pri
de formare a preţurilor şi lei de-a IX-a legislaturi, partidului şi statului nos sosinţă la locurile de pro (Continuare in pag. o 2-a!
membru Comitetului Po
litic Executiv al C.C. al a proiectului Legii privind preşedintele Marii Adunări
P.C.R. şi membrii Consi perfecţionarea sistemului Naţionale, tovarăşul Nico
liului de Stat al Republi de retribuire pentru stimu lae Giosan, a arătat că,
cii Socialiste România. larea producţiei de export întrunită în plen, în mo
şi a exportului a fost pre mente de înălţătoare vi
^ în calitate de invitaţi, zentată de deputatul De- braţie patriotică, Marea
la lucrările sesiunii au par Adunare Naţională a dez
ticipat conducători de in cebal Urdea, preşedintele bătut şi adoptat legi de o
stituţii centrale, organiza Comitetului de Stat pentru deosebită importanţă, a că
ţii de masă şi obşteşti, Preţuri. Cele două proiec ror traducere în viaţă dă
reprezentanţi ai vieţii te de legi au fost anali un puternic impuls reali
noastre ştiinţifice şi cultu zate şi avizate favorabil,
rale, precum şi ai unor în unanimitate, de comi zării programelor de dez
voltare
economico-socială.
colective de oameni ai siile permanente de spe de creştere neîntreruptă a
muncii din Capitală. cialitate ale Marii Adunări nivelului de trai material
Naţionale.
Lucrările sesiunii au şi spiritual al întregului
fost conduse de preşedin Marea Adunare Naţio popor.
tele Marii Adunări Naţio^ nală a adoptat, apoi, în Exprimînd angajamen
unanimitate, după ce a
nale, tovarăşul Nicolae discutat pe articole, Legea tul deputaţilor Marii Adu
Giosan. nări Naţionale ca, strîns
privind perfecţionarea me
Tovarăşa Lina Ciobanu, canismului economico-fi- uniţi în jurul partidului,
viceprim-ministru al gu nanciar prin îmbunătăţi al secretarului său gene
vernului, a prezentat ex ral, preşedintele Republi
punerea asupra Programu rea sistemului de formare cii S o c i a l i s t e Româ
a preţurilor şi Legea pri nia, tovarăşul Nicolae
lui privind nutoconduce- vind perfecţionarea siste
rea şi • autoaprovizionarea, Ceauşescu, să acţioneze cu
pentru asigurarea bunei a- mului de retribuire pentru toată dăruirea şi cu spirit
stimularea producţiei de revoluţionar pentru înfăp I. M. Uricani. Ca în
provizionări a populaţiei export şi a exportului. tuirea în cele mai bune totdeauna, schimbul Iul
cu produse agroalimentare . Ioan Onofrel, din briga
La ultimul punct de pe condiţii a obiectivelor cu da condusă de Ioan Co- Cu statornică dragoste !
fi bunuri industriale de ordinea de zi, secretarul prinse în holărîrile de jocaru, semnează pre
consum pe anul 1989. prezidenţial şi al Consiliu zent, ca şl în bilanţul
bunelor
rezultato
ale
La dezbateri pe margi lui de Stat, tovarăşul Du sectorului. pentru cei mici !
nea programului au luat mitru Apostoiu, a prezen (Continuare în pag. a 4-a) Foto AI.. TATAR
Căminul de copii din asemeni ţie 1". Cu ace- l
Simeria al I.M.M.R. De eaşi gingăşie repetă poe- /
cum intri în holul unită- zia, la invitaţia educa- \
Microhidrocentralele — o sursă importantă de energie ţii te impresionează plă- toarei, fiecare copil. De- (
cut confortul, grija pen- prind cu uşurinţă, recită ?
tru curat şi frumos, clar, frumos, cu sonori- 1
— Importanţa probleme Nicolae Ceauşescu, a atras lor interioare pentru pro ora actuală, pe teritoriul Flori, desene cu scene tatc — semn că progra- 1
lor privind energia elec atenţia asupra necesităţii ducerea energiei electrice. judeţului nostru ? din poveşti pentru cei mele de activităţi zilnice i
trică, îndeosebi în actua reciclării tuturor resurse Deci, în construcţia şi mici, cusături şi mileuri sînt respectate, că edu- I
la etapă, se cunoaşte foar lor energetice, folosirii la exploatarea microhidrocen- — Un număr de şapte. — lucrate de mîinile is- eatoarele îi înconjoară cu ^
te bine. Nu trebuie negli- maximum a tuturor posi tralelor. Cea pe care am amintit-o cusite ale educatoarelor, toată dragostea, îi pregă- l
lată nici o sursă de pro- bilităţilor de reducere a — Care este cea mai şi pe care noi o numim ale unor mame inimoase iese pentru intrarea în J
lucţie, oricît de mică ar consumurilor şi de sporire veche microhidrocentrală Căţănaşi, plus cele de la completează, inspirat, şcoală. )
li. Ce ne puteţi spune în a producţiilor de energie din judeţul nostru ? Valea de Peşti (cu o pu baza materială asigurată Aici, la noi, îşi des- i
legătură cu astfel de pre- electrică livrate în • siste- — Una dintre cele mai tere de 200 kW), Baru prin grija întreprinderii făşoară activitatea o bu- ,
tcupări în judeţul nostru, (440 kW), Zeicani (360 patronatoare, a comite nă parte din zi copiii t
bvarăşe inginer Ioan Ha- kW), Valea Cracului I tului de părinţi. noştri — ne spune Ana 1
Jegan, director al I.R.E. (530 kW), Valea Cracului ...„Copiii-au sufletul cu Soeol, directoarea unităţii, i
Jeva ? II (440 kW) si Dobra I rat/ Şi-n inimi o lumină Trebuie să ne ocupăm i
(810 kW).
— într-adevăr, fiecare mare/ Cit muntele, cit astfel di' ei incit să-i do ^
Izvor de energie electrică mul naţional. Unităţile e- vechi, chiar şi din ţară, — Vă rugăm să ne spu largul mării/ Lumină din prindem cu munca şi in- !
— indiferent de „debitul" nergetice din judeţul Hu este cea construită — încă neţi, tovarăşe director, ce lumina ţării !/ De-aceea-n văţătura, să fie fins iti, '
ău — este deosebit de nedoara, între care şi în înaintea anului 1895 — pe obiective de acest fel se ochii lqr e soare/ Şi o- harnici şi bun'. In acti- ^
vităţile
ţ
educa
cari
pe
tnporlant pentru economia treprinderea noastră, au Valea Govăjdiei, cu o pu află în construcţie şi cum chii rid neîncetat !" — re. toarele le desfăşoară ii
sînt
respectate
termenele
laţională, pentru viaţa înţeles pe deplin sarcinile tere de 250 kW. Funcţio de execuţie ? cită, cu sensibilitate, A- cele două grupe de rop:i j
toastră, a tuturor. Şi în ce le revin şi acţionează nează în condiţii bune şi lina primele versuri ale urmărim cunoaşterea mo- i
ţecenta Expunere la şe- pentru materializarea lor. în prezent, ceea ce con — Trebuie să menţio poeziei învăţate azi, iar diului îneonheător Aov 1
iinţa comună a Plenarei De fapt, putem spune că stituie un argument pu nez, în primul rînd, că Oana continuă: „Patrie \
I.R.E. Deva participă la
C.C. al P.C.R., a organis- în judeţul nostru, pe baza ternic pentru eficienţa scumpă, mamă bună/ ESTERA. SWA
helor democratice şi orga unor „rădăcini" adînoi în sporită, deplină a vnicro- Interviu realizat de Creştem cu tine împreu
nizaţiilor de masă şi ob timp, s-a cristalizat în ul hidrocentralelor. MARIN NEGOIŢĂ nă/ Lumină dulce, Ro 1
şteşti, secretarul general timii ani o adevărată ex — Cîte microhidrocen- mânie,/ Ne creşti frumoşi, fOontîn*:^’ n n^i o
al partidului, tovarăşul perienţă în folosirea rîuri- trale sînt în funcţiune, la (Continuare in pag. a 3 a)
