Page 6 - Drumul_socialismului_1989_03

Pa*. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

40 de ani de la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 martie 1949

Agricultura hunedoreanâ — angajata ferm pe calea

« 19,00 1
dernizârii şi dezvoltării intensive Kiîrîi noii
19,25 Pc dr
grarc m 19,
1 glorioasă ist
| Jalonind cu clarviziune şi realism poli- general al partidului in Raportul la cel \ Lat*''” ' ai
tica agrară a partidului şi statului nostru, de-a! Xlll-lea Congres al Partidului Co- l naţional
Plenara C. C. al P.C.R. din 3-5 martie munist Român — are ca obiectiv princi- / României"
1949 a stabilit căile şi modalităţile de pal dezvoltarea intensivă a producţiei, 1 nereţe - ed
transformare socialistă a agriculturii, de obţinerea unor recolte record, sporirea pe l
ridicare a bunăstării ţărănimii pe baza tre­ această bază a contribuţiei agriculturii la / rit revoluţio
! cerii la poprietatea cooperatistă asupa dezvoltarea generală a ţării", lnţelegind I Film serial,
i pămintului, care să asigure o valorificare necesitatea înfăptuirii neabătute a unor ţ anii lui
? elicientă a bazei tehnico-materiale şi lor- asemenea obiective, oamenii muncii din I
S ţei de muncă de la sate. Urmind cu de- agricultura judeţului nostru — ţărani, me- ) Producţie a
ţ plină incredere drumul luminos deschis de canizalori, lucrători din I.A.S., specialişti — j sovietice. P
1 cooperativizarea agriculturii, in viaţa şi sint ferm angajaţi in cea de-a 40-a prl- l ţară. Episod
’ munca oamenilor de la sate s-au produs măvară a agriculturii socialiste să execute i Telejurnal.
| profunde prefaceri înnoitoare. Mărturii e- toate lucrările in cele mai bune condiţii, )
| locvente ale acestor schimbări esenţiale astfel incit in acest an să se obţină cele ţ
! ' intilnim in fiecare localitate a ţării, a ju­ mai mari producţii. Stimulaţi puternic de i m I p ItADI
deţului nostru.
noile măsuri adoptate de Comitetul Politic !
Executiv al C. C. al P.C.R., privind perlec* ţ
Fundamentind conceptul noii revoluţii ţionarea retribuirii muncii in acord global
SELECŢIU
,i agrare, secretarul general al partidului, in C.A.P., lucrătorii din agricultura hune- ' Sil GRAMUL. Z
J tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat doreană sint hotăriţi să intimpine ziua de »V ' programul <
| faptul că aceasta trebuie să cuprindă atit 23 August şi Congresul al XlV-lea al parti­ Buletin de
Răspundem
i baza tehnico-materială, cit şi modul de dului cu noi şi însemnate succese in lor ; 10,05
} gindire, de muncă şi viaţă ale ţărănimii. muncă. r.ătorll ; 10,1
i „Noua revoluţie agrară — arăta secretarul 11.05 40 de
t ceperca c
agriculturii
trfi; V Bii
ZOOTEHNIA - SECTOR CU PONDERE 12.05 iţa
Mecanizarea — 12.40 —in
clorului; 1.1
,important factor Valorificînd superior bovine, comparativ cu a- şi livrările de produse 3; • Rădic
de progres tradiţia şi condiţiile na­ nul 1962, sînt de 2,5 ori animaliere la fondul de Avanpremle
15.40 Odă II
turale existente In judeţ, mai mari în 1988, iar la stat, care în anul tre­ 16,15 Aud
Intre factorii princi­ o preocupare de prim-or- ovine sporul, în aceeaşi cut, comparativ cu 1965, 17.00 Bulcti
pali ce caracterizează din a organelor şi orga­ perioadă, a fost de aproa­ 17.05 Radio
mică ; 18,01
procesul de dezvoltare pe două ori. De menţio­ au fost mai mari de două 20.00 Radio
intensivă şi modernizare nizaţiilor de partid, a nat că s-a dezvoltat pu­ ori la lapte de vacă, de La sugestia
a agriculturii, mecani­ conducerilor C.A.P., a ternic sectorul zootehnic 1,5 ori la lapte de oaie O zl intr-i
;
Moment
zarea ocupă un loc de constituit-o dezvoltarea în asociaţiile economice şi de peste 1,6 ori la Nocturnă n
mare însemnătate. Da­ şi modernizarea continuă intercooperatiste cu pro­ carne.
torită dezvoltării in­ a sectorului zootehnic, a fil de creştere a vacilor însemnate sporuri de
dustriei constructoare de cărui pondere a sporit an cu lapte, de îngrăşarc a efective şi la producţia
maşini şi importantelor de an în structura pro­ tineretului bovin şi ovin, marfă sînt prevăzute în IC^INE
investiţii alocate, agri­ ducţiei globale şi a veni­ producţia marfă a aces­ programul judeţean de
cultura judeţului nostru turilor obţinute din agri­ tora însumînd în anul dezvoltare a zootehniei,
a fost dotată an de an cultură. trecut aproape 60 mili­ astfel încît să se asigure deva ; :
cu tot mai multe trac­ Reprezentative în a- oane lei. înfăptuirea obiectivelor bucluc —
(Patria);
toare şi maşini agricole. ceastă privinţă sînt creş­ Semnificative pentru a stabilite în programul de din drag<
Cooperativele agricole terile de efective înregis­ ilustra evoluţia sectorului autoconducere şi auto- (Arta);
hunedorene sînt deser­ trate în C.A.P., care, la zootehnic în C.A.P. sînt aprovizionare teri torială. Agentul st
vite în prezent de 1180 — A); Cc
tractoare, 416 combine dern — 11)
autopropulsate pentru riile I-II
cereale, 67 combine de TROŞANIi
recoltat furaje, o gamă rifulul d
(Pari-- ';
largă de maşini desti­ serii
nate pregătirii terenu­ brie) -, Hi
lui, însămînţărilor şi (Unirea) ;
recoltărilor. * spectorul
Saltul realizat în pri­ tural); \
vinţa mecanizării este trează-mă
tine (Luc
pus în evidenţă de fap­ NEA : Fii)
tul că, faţă de anul mării (M
1965, numărul tractoa­ CÂNI : s;
relor fizice din parcul BRAD :
S.M.A. a sporit de a- liniştit
GURABAI
proape trei ori. (Minerul) •
canţâ la
Pistruiatu
„Insurecţ
Chimizarea — aport însemnat GEOAGIt
slsteinulu
(Centrul
Concomitent cu ridicarea muncii, consumul de ma­ aproape 16 <00 hectare, în
gradului de mecanizare a noperă pe tona de pro­ anul trecut fertilizările creaţie ,.
agriculturii, industria chi­ dus redueîndu-se simţitor. s-au extins pe mui mult nici 44 );
mică şi-a adus o tot mai Concludentă în privinţa de 38 <00 hectare. De ase­ berlinezâ
substanţială contribuţie In extinderii procesului de menea, s-au făcut trata­ Paso doi
sporirea recoltelor. I)is- chimizare este următoa­ mente fitosanitare la ce­
punînd de cantităţi tot rea comparaţie : dacă în reale, legume, în livezi SI MERI A
mal mari de îngrăşăminte anul 1903 in cooperativele şi la alte culturi pentru armă (
chimice şl substanţe pen­ agricole din judeţul nos­ combaterea eficientă a bo­ Vi den nul
tru combaterea bolilor şl lilor şi dăunătorilor, in-
dăunătorilor, s-nu asigurat tru s-au utilizat îngrăşă­
condiţii ca şl In C.A.P. să minte chimice pe bază tic flucnţlnd astfel favorabil
crească productivitatea azot, fosfor şi potasiu pe soarta recoltei.
SE EXTIND LEGUMICULTURA
Şl POMICULTURA
ÎMBUNĂTĂŢIRILE FUNCIARE - Pentru
In scopul satisfacerii oagiu, a fost pus tot mai fi instab
LA TEMELIA SPORIRII RECOLTELOR în tot mai mare măsură bine în valoare, supra­ .huit nc
tinse voi
In complexul de fac­ rificarea terenului şi a- a cerinţelor populaţiei faţa livezilor sporind în vor ave
tori ce au determinat plicarea de amendamen­ judeţului nostru cu le­ C.A.P. de la 1 200 ha aversă,
creşterea neîntreruptă, an te calcaroase pe solurile gume şi fructe din pro­ existente la încheierea de dese
Izolat c\
de an, a producţiei a- acide. Numai în anul ducţie proprie, pe lingă cooperativizării, la peste căzute }
gricole la hectar, concre­ trecut 'asemenea lucrări extinderea suprafeţelor s-a 3’500 ha în anul 1988. De l/mp.
tizată în cele mai ridi­ au cuprins mai mult de insistat pe aplicarea cu asemenea, asociaţiile e- moderat
de plnă
cate recolte în anul tre­ 10 000 hectare în C.A.P. rigurozitate a tehnologii­ conomice cu profil horti­ din seci
cut la orz, grîu şi alte In privinţa efortului lor înaintate menite să col înregistrează rezul­ peraturi
culturi, un loc esenţial pentru extinderea îmbu­ determine obţinerea unor tate superioare, contri­ cuprinse
plus A
revine sporirii volumului nătăţirilor funciare, eloc­ randamente superioare la buind anual cu peste maxime
lucrărilor de îmbunătă­ ventă este creşterea su­ hectar. Concomitent, cu 30 000 tone produse la de.
ţiri funciare. Pe lingă ac­ prafeţelor irigate în C.A.P. sprijinul statului s-au fondul de stat. La m
ţiunile menite să contri­ de la 3-13 ha în 1965, construit sere şi solarii, Cooperativele agricole fi In goi
buie la extinderea su­ la peste 8 700 ha în anul ceea ce permite o bună au reuşit să-şi amplifice cerul n
prafeţei arabile, atenţie trecut. Evident, în per­ aprovizionare a popu­ aportul la fondul de stat, Vor căi
avea şi
deosebită s-a acordat lu­ spectivă, programul ju­ laţiei cu legume proas­ cantităţile de legume şi să, ploi
crărilor de ridicare a po­ deţean prevede sarcini pete. de post
transfoi
tenţialului productiv al mult sporite, în concor­ Potenţialul pomicol al fructe livrate sporind în ţă şi nl
pămintului prin irigaţii, danţă cu nivelurile tot judeţului, avînd şi spri­ anul trecut de aproape sufla rr
desecări şi combaterea mai ridicate ce trebuie jinul specialiştilor de la două şi, respectiv, peste sificări
eroziunii solului, acestea înregistrate la recoltele Pagină realizată de NICOLAE TÎRCOB Staţiunea de cercetare şl trei ori, iar la cartofi km/li
tic. Izol
fiind completate cu sca- medii la fiecare cultură. Fotografii de NICOLAE GHEORGHIU producţie pomicolă Ge- de peste 10 ori.