Page 10 - Drumul_socialismului_1989_09

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

Un fiu
tmimscu al Hunedoarei

DUN
El răsări din vatra muzicală Cu 35 de ani in urmă 3 SEP
* MiMv a unui grai urzindu-sc pc sine scriam despre prima expo­ « 11,30
ziţie a unu! fiu ol Hunedoa­
menit a străluci cu dor şi fală rei - artistul plastic Efti- lor * Telc
Luceafăr care mioritic vine... mie Modâlcă. Născut in ţi­ ghiozdan.
Pa- <da .
M
Sporeşte faima pe măsura vremii nutul pâdurenilor, inima şi Studiourilor
aici,
cc-n urma lui crescu, vindecător... sufletul sa l-au rămas deplin pentru cop
reflectînd
arta
Suind îngîndurat din brazii stemii acest fapt. Chineză.
CREAŢIA ARTISTICĂ HUNEDOREANĂ — MĂRTURIE A ANILOR prin frumuseţea propriului popor. Grafician de formaţie, cu Episodul 1
LUMINOŞI Al SOCIALISMULUI Sinteză genială; sacru laur timpul artistul a simţit a- tricolor, la
12.40 Viaţi
al dimineţii noaslro-n nemurire fracţia culorii. Astfel se face 13,00 Telc,
că după ani de febrile cău­
dc-a pururi românescului tezaur — bum dumii
Scriitorul trebuie să fie o conştiinfă măreţ al nostru, mioritic Mire. tări, care i-au definit sti­ concert de
lul în cinstea zilei de 23
Căderea lui s-a preschimbat în zbor August, Victor Modâlcă a }e de toan
înaintată a vremii sale pc cît de-aproapc-atît spre mai departe... deschis, la Galeriile „Victo­ senin. Mu;
Desene an
Fiind al nostru, c al tuturor — ria" din Braşov, o expoziţie aparatul d
preschimbă în versuri sau Centrul de librării - cit şi de pictură-grafică.
proză. prin pasiunea de a crea, Deci Eminescu : Viaţă făr-de moarte. Concepută ca o retro­ ţară * M
- Toate aceste trăiri, fiind, iată, un scriitor—librar. spectivă, expoziţia se vrea, iare * Teii
profund patriotice, se regă­ In această dublă calitate EUGEN EVU şi chiar este, o chintesenţă mont muzi<
sesc mai ales în poezia raâ simt mai mult legat do a tot ceea ce a creat mai Hruşcă —
m m * militantă pe care o creaţi. confraţi, de fenomenul li­ bun şi valoros în anii de­ ru * Mar
SIlESi:; ecranului
- Da. Deşi am debutat terar din ţară, dar şi din dicaţi artei.
editorial cu un volum de judeţul Hunedoara, mă im­ Trădind o fire nostalgică, muzipii * !
proză : Misiunea „Foka", în plic mai mult in difuzarea dovadă lucrările expuse, ce spectatorul
Telejurnal
1980, la Editura Militară, lucrărilor acestora către surprind aspecte de pe Va­
Dar în poezie - publicată marele public. Un exemplu lea Cernei natale şi de pe tarea Ron
de-a lungul anilor în ziarul recent îl constituie cartea Valea Timişului, operele giul ţârii <
iubit • j
„Drumul socialismului", în de proză-adevăr „Lumini sale denotă o bună înţe­ tistic. „Pun
reviste literare din ţară şi hunedorene" apărută la legere a peisajului ca su­ capăt". Pri
in plachetele „Anotimp hu- Editura „Facla", volum de biect plastic.
nedorean" editate de Cen­ reportaje aparţinînd scriito­ soi de Fii
- Cum vedeţi, tovarăşe tru! de îndrumare a crea­ rului hunedorean Miron Ţie, Remarcabilă in arta lui 21,50 Tele
Petri şor Ciorobea, condiţia ţiei populare şi a mişcării cu care am organizat 5n- Eltimie Modâlcă este puterea LUNI, 4
scriitorului în anii de mari artistice de masă al jude­ tilniri la Ghelari, la Brad, de sugestie. Pentru că, dacă
împliniri materiale şi spiri­ ţului Hunedoara - mi-am la Germisara-Băi, prilejuind omul nu apare explicit, sem­ • 19,00
tuale din viaţa poporului exprimat mai ales simţă­ un dialog viu între scriitor nul trecerii sale este omni­ 19,25 Ctito
nostru ? mintele de creator anga­ şi oamenii muncii, cu re­ de Aur. E
- Co scriitor din terito­ jat în opera de continuă percusiuni benefice pentru prezent în tablourile artis­ Ceauşescu
riul blîndului cuvînt DOR înălţare şi înflorire a aces­ cititori, în planul cunoaş­ tului. Ştiinţa p
— România — trăieşti, vibrezi tui colţ de ţară. Prin mesa­ terii, şi pentru creator în Insistenţa cu Care picto­ 20,10 ia
în limba română. Şi a trăi jul lor patriotic, umanist domeniul inspiraţiei. rul revine asupra pădurii ne 20.40 ,<nd
în limba română înseamnă cred că merită amintite aici - Deci consideraţi că me­ grame pric
0 fiinţa ca urmaş demn placheta personală de ver­ nirea scriitorului este aceea lasă să întrevedem o încăr­ Partidul
01 tuturor generaţiilor ce suri „Aproape de inimă", de a aparţine contempora­ cătură de sensuri şi simbo­ 21f”^ Din
s-au succedat pe aceste apărută alături de ale scrii­ nilor, din viaţa cărora să luri pe care aceasta le do- lulu- • 21
meleaguri, a avea conştiin­ torilor din Deva în caseta se inspire şi cărora să Ic bîndeşte in viziunea crea­ resc cu fie
ţa venerabilei istorii a nea­ omagială „Ritmuri XXX" a dedice truda demersului torului. nie ! o 21,
mului. A recepta şi a gîndi cenaclului literar devean, cît său creator ?
realitatea înconjurătoare ca şi proza scurtă din volumul — Cred că scriitorul este Foarte bine structurată,
român şi a o exprima artis­ „Acorduri la virstele ţării", şi trebuie să fie o conştiin­ expoziţia oferă posibilitatea
tic în dulcea limbă româ­ editat tot de Centrul de ţă înaintată a vremii sale, tormării unei viziuni de on-
nă. Acesta este crezul meu îndrumare a creaţiei popu­ el fiind profund şi neosten­ samblu asupra artei lui El­
DEVA : k
artistic în poezie sau pro­ lare şi a mişcării artistice tativ implicat în actul edu­ 1-11 (Pali
ză, ca trăitor pe aceste de masă Hunedoara. caţional al unei naţiuni, prin timie Modâlcă, despre care DOARAl
plaiuri, acum în anii lumi­ - In nobila misiune de a larga audienţă care o are se poate spune, cu certitu­ in Vestul
noşi ai socialismului. Pentru educa, a informa şi a emo­ în diverse medii sociale şi dine, că şi-o găsit un drum dern — A
la mare ai
că noile ctitorii, în special ţiona prin intermediul cu- la toate vîrstele. Aceasta propriu, un stil personal dern — ll)
cele de după Congresul al vîntului tipărit, dumneavoas­ incumbă o mare responsa­ m m m m M cereşie Ati
ra); PETIt
IX-lea al Partidului Comunist tră aveţi o dublă ipostază. bilitate pentru scriitor şî care îi dau posibilitatea de dupfl o st
Român, prin amploarea lor Cum se împletesc cele două presupune deci, din partea a-şi exprima plastic trăirile Răfuiala
fără precedent, prin gradul laturi ale activităţii dv. în acestuia o etică profesională In comedia „Vis cir păpuşarii"; Ioan rlanadi şi Milu­ şi sentimentele de un nos­ Expediţia
tor înolt de civilizaţie, prin slujba literaturii ? ireproşabilă. ţă Iordachc, membri ai formaţiei de teatru experimental talgic umanism. PENI: Era
I—II (Cult
importanţa lor deosebită - Eu sînt legat de carte, a Centrului de cultură şl creaţie „Cintnrea României" CAN: Sul
pentru om, produc în uni­ de scris, " atit prin natura Interviu consemnat de Hunedoara. Foto AUREL IIEBLEA 1RIM1E STRÂUŢ Charles (Li
versul poetic emoţii care se locului meu de muncă — VIORICA ROMAN NEA ; Pi
ghearele (
TRf ' : r
Aurel Busuioc este bine­ Acum, Aurel Busuioc lu­ de;
AN..JASA
Un film pentru toate vîrstele cunoscut hunedorenilor şf Scena şi oamenii ei crează la o nouă regie... ploilor tîr;
resc); URI
Povestea justiţiarului şi Sobi Cseh), este pe cale nu doar lor. De peste trei Personajul care se contu­ (Retezat);
rează in scena centrului de
Mărgelatu s-a încheiat. O de a intra în mitologia decenii, scena ii este o a familiei. Tatăl său o fost piese moderne, concepţia cultură hunedoreană este şl Otilia
I-II (Steai
alta îi ia locul. Aventu­ filmului românesc de a- doua lamllie. A jucat ne­ artist profesionist, fiul său sa despre regie râminînd nu altul decit... Păcală. O GURABAR1
ră cu „va urina”, cap de venturi o dală cu insolita numărate roluri, îndeosebi este student la I.A.T.C. (cu una clasică. Nea Jucu, sinteză a umorului nostru cate (Mi
serie într-un serial vizînd apariţie a „justiţiarului" pe scena teatrului munci­ un remarcabil debut în după cum ii dezmiardă tradiţional. Poate că Au­ rAştie : '
le 1-11 (Pa
filmul de public, „Martori feminin fără nume, a toresc, ori pe cea de la film, unde deţine rolul apropiaţii, „prepară" mereu rel Busuioc are afinităţi bila Iubire
dispăruţi" (regia — Dan ..fetei din piaţă", personi­ fostul club uConstructorul’ principal). Trei generaţii, alte reţete, fie că este vor­ elective cu hîtrul erou (Flacăra):
Mironescu, scenariul — ficată de Garmen Trocan. Hunedoara, iar, de o vre­ triadă cu semniiicaţii cer­ ba de o comedie sau de popular... ' Vom vedea. BAI: Sit;
Eugen Barbu şi Nicolae- Epoca (anii 80 ai vea­ me, la centrul de cultură te. Aurel Busuioc este plin o „şarjă", un program de Intervine •
tură şl cri
Paul Mihail) îşi are puncte­ cului trecut), surprinsă în şl creaţie ,,Cintarea Româ­ de energie, bogat sufle­ brigadă... Şi poate nu intimplăto', României")
le de interes în dinamica fastuozitatea greoaie a mo­ niei" al municipiului. Mun­ teşte, mereu disponibil la Succesele, nenumărate, din Hunedoara au răsărit, Shcrlock 1
scenelor de luptă şi în bilierului, în revărsarea ca sa regizorală i-a adus, o glumă care să-ţi descre­ au consolidat şi mai mult pe scenele teatrului şi fil­ cla); BRA;
surprizele plasate dezinvolt dantelelor şi pălăriilor, în treptat, un binemeritai mului românesc contempo­ zele sus -
Atlantic";
pe parcursul unei nara­ zarva iarmaroacelor, mean­ prestigiu. A învăţat regia ţească fruntea... Un suflet „contactul" de inimă şi ran, Dorina Lazăr, Diana ful din Tc
ţiuni antrenante, ritmate drele unei acţiuni pline „din mers", şi-a Împlinit generos, cu darul de o simţire ol acestui om cu Kereji, Camelia Maxim, (Ccnlrul
şi plină de suspans. Enun­ de bătăi în care uiţi cine vocaţia prin muncă, pa­ binedispune. A instruit ci- prietenii lui, actorii. Deci, Ana Ciontea, Simona Gâl- creaţie „Ci
SI;
nici");
ţul este proaspăt, însă cu cine se bate, înghi­ siune, inspiraţie, exigenţă... teva duzini de brigăzi ar­ implicit cu publicul, ale benuşe şi... Fiorin Busuioc... netou — 1
fără profunzime, iar perso­ ţind adesea „acţiunea" psi­ Tradiţia artei scenice tistice, a pus in scenă piese acestui om tînăr, prin ti­ II.TA : Râzi
najele sînt simple anun­ hologică, intermezzourile este, de altfel, „blazonul" din repertoriul clasic dor şl nereţea Artei. GELU STREIANU rel Roz (l
ţuri de psihologii. Aceste pitoreşti şi secvenţele de
neajunsuri sînt probabil cascadorie au obligat ima­
de moment. Episoadele ur­ ginea (Andrei Drăguşin)
mătoare, bazate pe intriga Ia un adevărat tur de for­
interesantă, pot să dez­ ţă pentru a prinde mereu Concursul naţional de poezie „Nieolae Labiş , Pentru a
volte, şi este de aşteptat tonul just, a dezvălui sem­ va încălzi
să o facă, propunerile nificaţia ascunsă a unui instabila. (
lansate. gest şi a sugera cît de ediţia a XXI-a, Suceava, 1989 riabii, înm
partea a
încă de pe acum se important este ceea ce Pe arii c:
conturează clteva elemen­ urmează. Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socia­ plare) vor fi trimise, pînă la data de 20 septembrie d. ploi,
te de durată şi rezistenţă. Revenit pe marele ecran listă Suceava, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor 1989, pe adresa Centrului de îndrumare a creaţiei şl caracter
Zulnia, interpretată cu după un debut nesemni­ din Republica Socialistă România, organizează în populare şi a mişcării artistice de masă Suceava, soţite izol
cări electr;
nerv, personalitate şi ficativ („Jachetele galbe­ acest an cea de-a XXI-a ediţie a Concursului naţio­ strada Ion Vodă Viteazul, nr. 5 şi vor purta în loo sufla mod
vioiciune spirituală de ne"), regizorul Dan Miro­ nal de poezie „Nieolae Labiş". de semnătură, un motto. într-un plic închis, care est şi sud,
Marga Barbu, este o eroi­ nescu, secondat de o echi­ Manifestarea se adresează tinerilor autori de va însoţi poeziile, identificat prin acelaşi motto, intensifică!
■10—60 km/
nă cu şanse de viaţă lun­ pă de buni profesionişti, poezie care nu sînt membri ai Uniunii Scriitorilor, vor fi consemnate datele personale ale autorului rile miniir
gă, iar complementarul cu­ conduce, destul de ele­ nu au volume publicate, nu au obţinut marele pre­ (numele, prenumele, anul naşterii, profesia, locul de prinse Intri
plu de justiţiari Gherasim gant primii paşi ai unui muncă, adresa, telefonul). de, mat ci
— Uligaie, unul înnegurat, film de acţiune, suspans miu la ediţiile anterioare ale concursului şi nu au pe văi, iar
între 20 şi
celălalt solar, unul însin­ şi aşteptare a episoadelor împlinit vîrsta de 30 de ani. Manifestările prilejuite de finalizarea. concursu­ mincaţa. izi
gurat, celălalt conducător următoare. Lucrările (5 poezii dactilografiate în 9 exem­ lui se vor desfăşura la Suceava, in luna octombrie. Văi.
ceată (Şerban Ionescu GHEORGHE POGAN